Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Cătălina │- │
│Turcu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 320 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, sub aspectul sintagmei „precum şi daune sănătăţii propriei persoane“, excepţie ridicată de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă, din oficiu, în Dosarul nr. 15.455/302/2015 al acestei instanţe, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 249 D/2016. 2. Dezbaterile au avut loc la data de 22 mai 2018, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi, lipsind părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Dezbaterile au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, în temeiul art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea a amânat pronunţarea pentru data de 21 iunie 2018. La data de 21 iunie 2018, pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, în temeiul art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea a amânat pronunţarea pentru data de 5 iulie 2018. La data de 5 iulie 2018, constatând că nu sunt prezenţi toţi judecătorii care au participat la dezbateri potrivit art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992, Curtea a amânat pronunţarea pentru data de 12 iulie 2018, când a pronunţat prezenta decizie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 3. Prin Încheierea din 18 februarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 15.455/302/2015, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 320 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, sub aspectul sintagmei „precum şi daune sănătăţii propriei persoane“. Excepţia a fost invocată de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, din oficiu, într-o cauză având ca obiect cererea introdusă de furnizorul de servicii medicale, Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, de reparare a prejudiciului cauzat acestuia prin cheltuielile efective ocazionate de asistenţa medicală acordată autorului unui accident de circulaţie, produs ca urmare a neacordării de prioritate unui alt vehicul. 4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că garantarea ocrotirii sănătăţii semnifică şi stabilirea unui sistem de asigurări sociale de sănătate care să fie conceput în scopul protejării asiguraţilor, în mod universal, echitabil şi nediscriminatoriu faţă de costurile serviciilor medicale în caz de boală sau accident, scop pe care, de altfel, şi legiuitorul îl identifică prin dispoziţiile art. 219 alin. (2) din Legea nr. 95/2006. În privinţa sintagmei „precum şi daune sănătăţii propriei persoane“, cuprinsă în textul de lege criticat, se observă că persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătăţii propriei persoane din culpă răspund potrivit legii şi au obligaţia să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale, reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistenţa medicală acordată. Angajarea răspunderii persoanelor vizate de acest text se realizează în condiţiile textului de lege criticat, care se completează cu art. 1.357 din Codul civil, ce instituie o răspundere şi pentru cea mai uşoară culpă. Prin urmare, având în vedere că majoritatea afecţiunilor medicale, chiar şi cele mai banale, reprezintă rezultatul propriilor fapte săvârşite din culpă de către „autorii - victimă“, aceştia sunt obligaţi să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale, prin plata contravalorii serviciilor medicale necesare vindecării lor, astfel cum rezultă din sintagma „precum şi daune sănătăţii propriei persoane“, indiferent dacă au sau nu calitatea de asigurat, ceea ce înseamnă că atât obligaţia statului de a proteja, cât şi dreptul persoanelor de a fi protejate faţă de costurile serviciilor medicale, în caz de boală sau de accident, se limitează doar la acele situaţii în care afecţiunile medicale şi accidentele au cauze necunoscute. 5. Având în vedere numărul foarte redus al acestor afecţiuni şi accidente în raport cu cele care sunt apreciate ca rezultat al propriilor fapte săvârşite din culpă, se apreciază că obligaţia instituită prin textul de lege criticat de a repara prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale, reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistenţa medicală acordată pentru daune aduse sănătăţii propriei persoane, din culpă, contravine textelor constituţionale invocate în susţinerea excepţiei. 6. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 7. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor legale criticate este neîntemeiată, criticile formulate privind modul de interpretare şi aplicare a normelor legale nefiind veritabile critici de neconstituţionalitate. 8. Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, deoarece motivul invocat de instanţă priveşte modul de interpretare şi aplicare a legii. Mai arată că, prin Legea nr. 132/2014, a fost introdusă răspunderea şi pentru daune aduse propriei sănătăţi, iar noţiunea de „culpă“ face trimitere la art. 16 din Codul penal, atunci când se referă la vinovăţie, ca trăsătură esenţială a infracţiunii. 9. Preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor nu au comunicat punctul lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, actele transmise de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 320 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, sub aspectul sintagmei „precum şi daune sănătăţii propriei persoane“, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015, potrivit cărora: „(1) Persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătăţii altei persoane, precum şi daune sănătăţii propriei persoane, din culpă, răspund potrivit legii şi au obligaţia să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistenţa medicală acordată. Sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de către furnizorii de servicii medicale. Pentru litigiile având ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de servicii medicale se subrogă în toate drepturile şi obligaţiile procesuale ale caselor de asigurări de sănătate şi dobândesc calitatea procesuală a acestora în toate procesele şi cererile aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, indiferent de faza de judecată.“ 12. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 34 referitor la dreptul la ocrotirea sănătăţii şi art. 47 privind nivelul de trai. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că motivarea acesteia de către instanţa care a ridicat-o din oficiu este, în esenţă, următoarea: „angajarea răspunderii persoanelor vizate de acest text se realizează, aşadar, în situaţia în care fapta prejudiciabilă este săvârşită din culpă [...] în condiţiile în care textul nu distinge, [...] pentru cea mai uşoară culpă, potrivit art. 1.357 din Codul civil“. 14. Curtea reţine că excepţia a fost ridicată într-o cauză având ca obiect cererea introdusă de furnizorul de servicii medicale, Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, de reparare a prejudiciului cauzat acestuia prin cheltuielile efective ocazionate de asistenţa medicală acordată autorului unui accident de circulaţie produs ca urmare a neacordării de prioritate unui alt vehicul. 15. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a reţinut cu privire la condiţia de admisibilitate referitoare la „legătura cu soluţionarea cauzei“, cuprinsă în art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, că aceasta presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecăţii, cât şi necesitatea invocării excepţiei de neconstituţionalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigenţele pe care le stabilesc dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privinţa pertinenţei excepţiei de neconstituţionalitate în desfăşurarea procesului (de exemplu, Decizia nr. 210 din 17 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 805 din 20 septembrie 2018, paragraful 20). Totodată, instanţa de contencios constituţional a mai reţinut că este inadmisibil să fie învestită cu examinarea neconstituţionalităţii unui act normativ, într-un cadru procesual creat special cu acest scop. În acelaşi sens sunt statuările Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, din Hotărârea din 11 martie 1980, pronunţată în Cauza Foglia contra Novello, în care această instanţă a admis că nu este competentă în cazul în care ar fi obligată să pronunţe hotărâri în cauze provocate „care ar pune în pericol întregul sistem al căilor de atac aflate la dispoziţia persoanelor private pentru a le permite să se apere“ (a se vedea în acest sens şi Decizia nr. 137 din 1 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 320 din 10 mai 2011, sau Decizia nr. 460 din 16 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 9 octombrie 2014, paragraful 39). 16. Aşa fiind, motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se întemeiază pe o situaţie ipotetică, străină cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate. Aceasta întrucât fapta autorului excepţiei, prin care a adus daune sănătăţii propriei persoane, nu a fost săvârşită cu o culpa levissima, în acest sens reţinându-se că a accidentul de circulaţie s-a produs ca urmare a încălcării art. 56 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, potrivit căruia la apropierea de o intersecţie, conducătorul de vehicul trebuie să circule cu o viteză care să îi permită oprirea, pentru a acorda prioritate de trecere participanţilor la trafic care au acest drept. 17. Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 320 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, sub aspectul sintagmei „precum şi daune sănătăţii propriei persoane“, excepţie ridicată de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă, din oficiu, în Dosarul nr. 15.455/302/2015 al acestei instanţe. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 12 iulie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
