Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia-Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 85, ale art. 86, ale art. 88, ale art. 89, ale art. 97 alin. (1) şi (2), ale art. 98 alin. (1), (2) şi (4), ale art. 107 alin. (2), ale art. 109 alin. (1), (3) şi (5) şi ale art. 122^1 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare. Excepţia a fost ridicată de Ioan Piticar în Dosarul nr. 1.249/1/2018 al Tribunalului Ialomiţa - Secţia civilă şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 135D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată. În ceea ce priveşte critica referitoare la lipsa de predictibilitate a dispoziţiilor legale, arată că Legea nr. 223/2015 prevedea chiar în varianta iniţială că pensiile militarilor redevin pensii militare de stat şi se recalculează în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensionare. Totodată, la data intrării în vigoare a legii funcţiona Casa de Asigurări a Ministerului Apărării Naţionale, atribuţiile şi funcţionarea acesteia fiind stabilite prin hotărâre de Guvern. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 9 ianuarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.249/1/2018, Tribunalul Ialomiţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 85, ale art. 86, ale art. 88, ale art. 89, ale art. 97 alin. (1) şi (2), ale art. 98 alin. (1), (2) şi (4), ale art. 107 alin. (2), ale art. 109 alin. (1), (3) şi (5) şi ale art. 122^1 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare. Excepţia a fost ridicată de Ioan Piticar într-o cauză privind soluţionarea contestaţiei formulate împotriva deciziei de pensionare. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia arată că miniştrii apărării naţionale din perioada iunie 2015-martie 2016 nu au respectat termenele legale de 30 de zile de operaţionalizare a Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Apărării Naţionale şi a Comisiei de Contestaţii. Modificarea Legii nr. 223/2015 faţă de forma sa iniţială, care sa realizat abia pe data de 11 decembrie 2015, prin publicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 în Monitorul Oficial al României, Partea I, a condus la lipsa de predictibilitate a acestei legi, dar în special la un termen extrem de scurt şi lipsit de utilitate pentru pensionarul militar care a trebuit să îşi procure documentele cu perioadele lucrate ulterior datei pensionării din sistemul militar. Acest termen a fost de numai 19 zile calendaristice, dintre care majoritatea au fost sărbători de iarnă. Astfel, categoria pensionarilor militari încă activi pe piaţa muncii s-a văzut obstrucţionată, vătămată şi discriminată prin impunerea termenului de 31 decembrie 2015 după care perioadele lucrate ulterior pensionării din sistemul militar nu mai puteau fi valorificate prin recalcularea pensiei militare, ci doar în sistemul public. 6. Autorul excepţiei arată şi că dosarul de recalculare a pensiei nu a putut fi depus până la data de 31 decembrie 2015, întrucât Ordinul ministrului afacerilor interne, al ministrului apărării naţionale, al ministrului justiţiei, al directorului Serviciului Român de Informaţii, al directorului Serviciului de Informaţii Externe, al directorului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi al directorului Serviciului de Protecţie şi Pază nr. 31/M.25/999/8.148/237/259/221/2016 pentru aprobarea procedurilor de recalculare şi de actualizare a pensiilor militare de stat a fost publicat abia la data de 23 martie 2016, iar operaţionalizarea Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Apărării Naţionale s-a realizat abia în luna martie 2016. 7. Totodată, susţine că beneficiarul pensiei militare de stat trebuia să aibă la dispoziţie timpul necesar pentru valorificarea integrală a drepturilor sale în sistemul militar, documentele de dovedire a perioadelor de muncă solicitate necesitând timp pentru procurarea lor de la Casa Naţională de Pensii Publice, dar şi un termen raţional şi legal pentru eventuala contestaţie în situaţia unor erori. Consideră că un termen suficient ar fi trebuit să fie de 90 de zile de la data începerii operaţiunilor Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Apărării Naţionale. Cetăţeanul nu poate fi supus unor sarcini administrative extreme cu obligaţii faţă de o instituţie care nici nu exista la data de 31 decembrie 2015, ca de altfel nici Comisia de contestaţii a Ministerului Apărării Naţionale. 8. Tribunalul Ialomiţa - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. Lipsa de claritate şi precizie a Legii nr. 223/2015, invocată de autorul excepţiei, nu este justificată, având în vedere faptul că această lege a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, iar în art. 123 se prevedea că intră în vigoare la 1 ianuarie 2016. Instanţa de judecată face trimitere la dispoziţiile art. 109 din Legea nr. 223/2015, în forma iniţială a acestora, şi arată că încă de la apariţia acestei legi se menţiona faptul că pensiile militarilor revizuite devin pensii militare de stat şi se recalculează în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie. De asemenea, se prevedea că stagiile de cotizare nevalorificate la recalcularea pensiei conform art. 109 alin. (3) din Legea nr. 223/2015, precum şi cele realizate ulterior intrării în vigoare a acestei legi se valorifică în sistemul public de pensii. Instanţa reţine că legiuitorul a prevăzut de la momentul publicării Legii nr. 223/2015 că pensiile se recalculează potrivit acestei legi în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie. Prin urmare, susţinerile autorului excepţiei referitoare la faptul că abia prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 s-ar fi menţionat termenul de 31 decembrie 2015 până la care se pot valorifica perioadele lucrate ulterior pensionării nu sunt întemeiate. În ceea ce priveşte susţinerea referitoare la inexistenţa Casei de Pensii Sectoriale invocată de autorul excepţiei, instanţa de judecată reţine că în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 din 24 martie 2011 s-a publicat Hotărârea Guvernului nr. 233/2011 privind atribuţiile, organizarea şi funcţionarea caselor de pensii sectoriale, printre acestea aflându-se şi Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale. Prin urmare, la momentul apariţiei Legii nr. 223/2015 funcţiona Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, astfel că pensionarul avea cui să se adreseze cu solicitarea de recalculare a pensiei pentru valorificarea perioadei lucrate după data înscrierii la pensie. Prin Hotărârea Guvernului nr. 144/2016 privind atribuţiile, organizarea şi funcţionarea caselor de pensii sectoriale din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul Român de Informaţii s-a abrogat Hotărârea Guvernului nr. 233/2011. În ceea ce priveşte Ordinul ministrului afacerilor interne, al ministrului apărării naţionale, al ministrului justiţiei, al directorului Serviciului Român de Informaţii, al directorului Serviciului de Informaţii Externe, al directorului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi al directorului Serviciului de Protecţie şi Pază nr. 31/M.25/999/8.148/237/259/221/2016 pentru aprobarea procedurilor de recalculare şi de actualizare a pensiilor militare de stat, acesta îşi găseşte aplicarea cu privire la pensiile recalculate potrivit Legii nr. 223/2015, iar valorificarea stagiului de cotizare al reclamantului ulterior datei ieşirii la pensie nu se făcea potrivit acestui ordin. 9. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 85, ale art. 86, ale art. 88, ale art. 89, ale art. 97 alin. (1) şi (2), ale art. 98 alin. (1), (2) şi (4), ale art. 107 alin. (2), ale art. 109 alin. (1), (3) şi (5) şi ale art. 122^1 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015. Autorul excepţiei susţine că are în vedere aceste dispoziţii de lege în forma iniţială, aşa cum erau la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Legii nr. 223/2015. Curtea observă însă că, potrivit dispoziţiilor art. 123 din Legea nr. 223/2015, acest act normativ a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2016. Între timp, dispoziţiile art. 109 alin. (1), (3) şi (5) au fost modificate prin art. 40 pct. 21 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, act normativ care constituie, de asemenea, potrivit încheierii de sesizare, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate. De asemenea, dispoziţiile art. 88 lit. i) din Legea nr. 223/2015 au fost abrogate prin art. 40 pct. 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Prin urmare, dispoziţiile iniţiale ale art. 88 lit. i) şi ale art. 109 alin. (1), (3) şi (5) din Legea nr. 223/2015, care au fost abrogate, respectiv modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, nu au fost niciodată în vigoare şi nu au produs efecte juridice, astfel că nu pot fi supuse controlului de constituţionalitate. În acest sens se aminteşte că, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituţională nu poate decide decât asupra „excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia“. În consecinţă, Curtea apreciază, că, în realitate, obiectul excepţiei de constituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 85, ale art. 86, ale art. 88, ale art. 89, ale art. 97 alin. (1) şi (2), ale art. 98 alin. (1), (2) şi (4), ale art. 107 alin. (2), ale art. 109 alin. (1), (3) şi (5) şi ale art. 122^1 din Legea nr. 223/2015, aşa cum această lege a fost modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Dispoziţiile criticate din Legea nr. 223/2015 au următorul conţinut: - Art. 85: "(1) Casele de pensii sectoriale se înfiinţează în subordinea sau în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, ca structuri cu personalitate juridică şi cu sediul în municipiul Bucureşti.(2) Casele de pensii sectoriale prevăzute la alin. (1) sunt succesoare de drept ale caselor de pensii sectoriale din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul Român de Informaţii." – Art. 86: „Atribuţiile, organizarea şi funcţionarea caselor de pensii sectoriale se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.“ – Art. 88: "În aplicarea prevederilor prezentei legi, casele de pensii sectoriale îndeplinesc, în principal, următoarele atribuţii: a) asigură evidenţa, la nivel naţional, a tuturor beneficiarilor dispoziţiilor prezentei legi; b) stabilesc cuantumul pensiilor din sistemul pensiilor militare de stat prin decizii, conform prezentei legi; c) asigură evidenţa drepturilor şi obligaţiilor stabilite în sistemul pensiilor militare de stat, pe baza codului numeric personal, în condiţiile legii; d) aplică prevederile convenţiilor internaţionale de asigurări sociale la care România este parte, precum şi ansamblul reglementărilor comunitare şi dezvoltă relaţii cu organisme similare în domeniul pensiilor militare şi asigurărilor sociale din alte ţări, în limita competenţelor prevăzute de lege; e) organizează selecţia, pregătirea şi perfecţionarea profesională a personalului din domeniul pensiilor militare, în condiţiile legii; f) asigură introducerea, extinderea, întreţinerea şi protecţia sistemelor automate de calcul şi de evidenţă; g) asigură reprezentarea în faţa instanţelor judecătoreşti în litigiile în care sunt parte ca urmare a aplicării dispoziţiilor prezentei legi; h) asigură exportul în străinătate al prestaţiilor stabilite potrivit reglementărilor legale în domeniu; i) abrogat; j) îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin dispoziţii legale." – Art. 89: „Realizarea atribuţiilor ce revin caselor de pensii sectoriale, potrivit legii, este supusă controlului Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.“ – Art. 97 alin. (1) şi (2): "(1) Deciziile de pensie emise de casele de pensie sectoriale pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii.(2) Procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicţional." – Art. 98 alin. (1), (2) şi (4): "(1) Comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii sunt organisme de verificare ce examinează şi hotărăsc asupra deciziilor de pensie emise de casele de pensii sectoriale şi urmăresc aplicarea corectă a legislaţiei referitoare la pensiile militare de stat.(2) Organizarea, funcţionarea şi structura comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii se stabilesc prin ordin comun al ministrului apărării naţionale, al ministrului afacerilor interne şi al directorului Serviciului Român de Informaţii, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. […](4) Termenul de soluţionare a contestaţiei este de 45 de zile de la data înregistrării acesteia." – Art. 107 alin. (2): „(2) Cererile prevăzute la alin. (1) se soluţionează în termen de 30 de zile de la data înregistrării.“ – Art. 109 alin. (1), (3), (5): "(1) Pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special recalculate în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu modificările ulterioare, revizuite în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare, cele plătite în baza Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cu modificările ulterioare, precum şi pensiile stabilite în baza Legii nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare, devin pensii militare de stat şi se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie şi baza de calcul stabilită conform prevederilor art. 28, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special la data intrării în vigoare a prezentei legi. […](3) Recalcularea pensiilor prevăzută la alin. (1) se realizează în termen de maximum 24 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. […](5) Pensiile prevăzute la alin. (1) pot fi recalculate, în condiţiile prezentei legi, şi în situaţia depunerii de documente nevalorificate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, iar drepturile de pensie astfel recalculate se cuvin începând cu luna următoare depunerii documentelor şi se acordă în termen de cel mult 24 de luni de la data înregistrării cererii la casa de pensii sectorială competentă." – Art. 122^1: „În aplicarea prezentei legi pot fi emise norme aprobate prin ordin comun al ministrului apărării naţionale, ministrului afacerilor interne şi directorului Serviciului Român de Informaţii.“ 13. Autorul excepţiei susţine că aceste dispoziţii de lege sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 4 referitor la unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi şi ale art. 31 privind dreptul la informaţie. De asemenea, având în vedere criticile de neconstituţionalitate vizând lipsa de claritate şi predictibilitate a legii, Curtea apreciază că autorul excepţiei are în vedere şi prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie, care consacră obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că un prim aspect învederat în critica formulată priveşte o punere în aplicare întârziată a prevederilor Legii nr. 223/2015 de către autorităţi, peste termenele legale prevăzute. Or, aceste aspecte vizează, în mod evident, eventuale probleme de aplicare a legii, care nu se circumscriu însă obiectului de control exercitat de instanţa de contencios constituţional. În acest sens, Curtea aminteşte că, aşa cum reiese din dispoziţiile art. 2 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992, controlul de constituţionalitate vizează verificarea constituţionalităţii actelor normative, respectiv a conformităţii acestora cu dispoziţiile sau principiile Constituţiei, şi nu modul de aplicare a legii, care poate fi supus însă controlului instanţelor de judecată. 15. În ceea ce priveşte critica referitoare la lipsa de predictibilitate a dispoziţiilor Legii nr. 223/2015 cauzată de modificarea acestui act normativ prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, fapt care, potrivit autorului excepţiei, ar fi pus pensionarii în situaţia dificilă de a nu-şi putea procura documentele necesare dovedirii perioadelor lucrate ulterior datei pensionării din sistemul militar, Curtea observă că, din ansamblul dispoziţiilor de lege supuse controlului de constituţionalitate, doar art. 109 alin. (1), (3) şi (5) şi art. 122^1 din Legea nr. 223/2015 constituie o reglementare diferită faţă de forma iniţială a legii, aşa cum a fost aceasta publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015. Prin urmare, se poate aprecia că autorul excepţiei se referă doar la aceste prevederi de lege. 16. Dispoziţiile art. 109 alin. (1), (3) şi (5) din Legea nr. 223/2015 reglementează recalcularea pensiilor militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, stabilite ori recalculate potrivit reglementărilor anterioare intrării în vigoare a acestei legi. În cuprinsul alin. (5) se menţionează posibilitatea valorificării unor documente care nu au fost valorificate până la intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015. Aceste reglementări se regăseau însă şi anterior modificărilor operate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, în cuprinsul alin. (3), astfel că nu se poate susţine că autorul excepţiei nu a putut prevedea şi nu a dispus de un timp suficient pentru a-şi procura documentele doveditoare ale stagiului de cotizare realizat ulterior pensionării din sistemul militar de pensii de serviciu. Mai mult, dispoziţiile de lege criticate nu limitează posibilitatea de a solicita valorificarea documentelor doveditoare la termenul de 31 decembrie 2015, aşa cum susţine autorul excepţiei. 17. Cât priveşte dispoziţiile art. 122^1 din Legea nr. 223/2015, Curtea apreciază că acestea, prin conţinutul lor, nu sunt incidente în raport cu critica de neconstituţionalitate formulată. 18. Curtea observă şi faptul că autorul excepţiei îşi raportează critica de neconstituţionalitate la art. 31 din Constituţie privind dreptul la informaţie. Cerinţele de claritate şi previzibilitate a legii se circumscriu însă prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, iar art. 31 din Constituţie nu are incidenţă în cauză, deoarece sensul său constituţional nu este acela de a aduce la cunoştinţă publică legea, fapt care se realizează în virtutea art. 78 din Constituţie, potrivit căruia legea se publică în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei (în acest sens este şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 71 din 29 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 7 mai 2019, paragraful 16). 19. Aprecierea autorului excepţiei potrivit căreia legea ar fi trebuit să prevadă un termen de 90 de zile de la data începerii operaţiunilor Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Apărării Naţionale pentru a valorifica integral perioadele lucrate ulterior pensionării vizează, în realitate, o propunere de modificare a legii, care excedează competenţei Curţii Constituţionale. În acest sens, Curtea aminteşte că, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. 20. În sfârşit, cât priveşte invocarea dispoziţiilor art. 4 şi 16 din Constituţie, Curtea constată că autorul excepţiei nu indică în ce constă pretinsa discriminare şi nici categoriile de persoane între care se creează aceasta, astfel că această critică apare ca fiind nemotivată. În acest sens, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, a stabilit că, dacă ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanţa de control constituţional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil. 21. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ioan Piticar în Dosarul nr. 1.249/1/2018 al Tribunalului Ialomiţa - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 85, ale art. 86, ale art. 88, ale art. 89, ale art. 97 alin. (1) şi (2), ale art. 98 alin. (1), (2) şi (4), ale art. 107 alin. (2), ale art. 109 alin. (1), (3) şi (5) şi ale art. 122^1 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Ialomiţa - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 27 octombrie 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Patricia-Marilena Ionea -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
