Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) din Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României, excepţie ridicată de Eugen Ionele în Dosarul nr. 2.728/2/2016 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului nr. 849D/2017 al Curţii Constituţionale. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că, la dosar, autorul excepţiei a transmis note scrise prin care solicită admiterea criticilor de neconstituţionalitate şi judecarea cauzei în lipsă. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, sens în care precizează că, în realitate, criticile de neconstituţionalitate vizează aspecte referitoare la modificarea şi completarea legii. Or, „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“, astfel cum stabileşte art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 5. Prin Sentinţa civilă nr. 4.197 din 22 decembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 2.728/2/2016, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) din Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României. Excepţia a fost ridicată de Eugen Ionele cu prilejul judecării cauzei având obiect anularea unui act administrativ. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece exclud din categoria beneficiarilor legii persoanele care au lucrat în Ministerul Comerţului Exterior. Astfel, arată că prevederile legale criticate fac referire la denumirile ulterioare ale Ministerului Comerţului Exterior. Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale a fost continuatorul şi beneficiarul drepturilor şi obligaţiilor juridice transferate de la Ministerul Comerţului Exterior, care nu a fost desfiinţat, dizolvat sau lichidat, ci a fost transformat în Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale, prin adăugarea în structura sa a Departamentului Cooperării Economice Internaţionale. Nespecificarea Ministerului Comerţului Exterior în art. 3 alin. (1) din Legea nr. 216/2015 reprezintă o eroare a legiuitorului, care trebuie îndreptată, deoarece se face o discriminare faţă de sutele de pensionari care au lucrat în Ministerul Comerţului Exterior. În aceste condiţii, petentul solicită modificarea art. 3 alin. (1) din Legea nr. 216/2015, în sensul includerii Ministerului Comerţului Exterior în categoria instituţiilor enumerate de aceste prevederi legale. 7. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate, limitându-se la justificarea admisibilităţii sesizării Curţii Constituţionale în raport cu art. 29 din Legea nr. 47/1992. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 9. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care reţine că instituţiile în cadrul cărora eventualii beneficiari ai normei trebuie să îşi fi desfăşurat activitatea, precum şi condiţiile pe care aceştia trebuie să le îndeplinească sunt aspecte ce ţin de politica legiuitorului în domeniu. Totodată, menţionează că prevederile legale criticate se aplică tuturor celor aflaţi în situaţia prevăzută în ipoteza normelor legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare. 10. Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. Reţine că autorul acesteia solicită, în realitate, adoptarea unei noi soluţii legislative, în sensul introducerii tuturor salariaţilor din Ministerul Comerţului Exterior printre beneficiarii Legii nr. 216/2015. Critica de neconstituţionalitate formulată tinde la completarea textului de lege, soluţia legislativă existentă nemulţumindu-l prin prisma a ceea ce nu cuprinde. Or, instanţa de contencios constituţional nu poate complini omisiunile legislative, întrucât, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiilor de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise ale autorului excepţiei, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 22 iulie 2015, care au următorul cuprins: „De prevederile prezentei legi, în situaţia îndeplinirii condiţiilor impuse de aceasta, beneficiază şi membrii Corpului diplomatic şi consular al României, cu o vechime de cel puţin 15 ani în Departamentul de Comerţ Exterior din Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale, Ministerul Comerţului şi Turismului, Ministerul Comerţului, Ministerul Industriei şi Comerţului, Ministerul Afacerilor Externe, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Economiei şi Finanţelor, Ministerul pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, Ministerul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului, denumit în continuare Departamentul de Comerţ Exterior, din care cel puţin 4 ani în misiuni permanente cu grade diplomatice sau consulare, la ambasadele, consulatele şi alte reprezentanţe ale României din străinătate.“ 14. În opinia autorului excepţiei, prevederile legale ce formează obiectul excepţiei contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie. De asemenea sunt invocate dispoziţiile art. 1 pct. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind interzicerea generală a discriminării. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, astfel cum sunt formulate, criticile autorului vizează, în realitate, două aspecte: 1) completarea prevederilor art. 3 alin. (1) din Legea nr. 216/2015, prin includerea Ministerului Comerţului Exterior, în categoria autorităţilor enumerate de lege; 2) calificarea activităţii desfăşurate în Ministerul Comerţului Exterior - Centrul de Perfecţionare a Cadrelor din Sistemul de Comerţ Exterior, ca fiind activitate desfăşurată în Departamentul de Comerţ Exterior. 16. Cu privire la primul aspect, Curtea reţine că, prin critica de neconstituţionalitate, se are în vedere o omisiune legislativă. Potrivit jurisprudenţei sale, Curtea Constituţională nu îşi poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică spre a îndeplini rolul de legislator pozitiv şi nici nu se poate substitui legiuitorului pentru adăugarea unor noi prevederi celor deja instituite (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 819 din 24 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 11 februarie 2016, paragraful 14). 17. Pe de altă parte, analizând dacă o asemenea omisiune legislativă are sau nu relevanţă constituţională, Curtea reţine că prevederile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 216/2015, astfel cum sunt formulate, dau expresie opţiunii legiuitorului de a stabili una dintre categoriile de beneficiari ai legii antereferite şi condiţiile pe care această categorie trebuie să le îndeplinească pentru a beneficia de pensie de serviciu, respectiv: să aibă calitatea de membri ai Corpului diplomatic şi consular al României şi să aibă o vechime de cel puţin 15 ani în Departamentul de Comerţ Exterior, din care cel puţin 4 ani în misiuni permanente cu grade diplomatice sau consulare, la ambasadele, consulatele şi alte reprezentanţe ale României din străinătate. 18. Cu privire la Departamentul de Comerţ Exterior, Curtea observă că prevederile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 216/2015 cuprind o enumerare a ministerelor şi autorităţilor publice în cadrul cărora a existat această structură, fără ca această enumerare să aibă caracter limitativ. La această concluzie conduce maniera de redactare a normei şi analiza Normelor de metodologice de aplicare a Legii nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 954/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 14 decembrie 2015. Astfel, potrivit art. 5 lit. b) din Normele metodologice menţionate: "Constituie vechime la stabilirea pensiei de serviciu prevăzută de Lege perioadele de activitate în care persoanele prevăzute la art. 2: b) au desfăşurat activitate în Departamentul de Comerţ Exterior din Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale, Ministerul Comerţului şi Turismului, Ministerul Comerţului, Ministerul Industriei şi Comerţului, Ministerul Afacerilor Externe, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Economiei şi Finanţelor, Ministerul pentru întreprinderile Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, Ministerul întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului, în direcţiile generale, direcţiile şi compartimentele cu specific de comerţ exterior şi cooperare economică internaţională din administraţiile centrale ale fostelor ministere şi departamente de comerţ exterior şi cooperare economică internaţională;“. " 19. Astfel, alături de enumerarea punctuală a categoriilor de ministere şi alte autorităţi publice, în cadrul cărora a existat Departamentul de Comerţ Exterior, sub diferite denumiri, prevederile art. 5 lit. b) din Normele metodologice utilizează, ca tehnică de reglementare, şi o denumire cu caracter generic, utilizând formula sintetică „direcţiile generale, direcţiile şi compartimentele cu specific de comerţ exterior şi cooperare economică internaţională din administraţiile centrale ale fostelor ministere şi departamente de comerţ exterior şi cooperare economică internaţională;“. 20. Prin urmare, susţinerea autorului excepţiei, în privinţa caracterului discriminatoriu al prevederilor art. 3 alin. (1) din Legea nr. 216/2015, care nu prevăd şi Ministerul Comerţului Exterior, nu subzistă, în condiţiile în care aceste prevederi de lege urmează a fi interpretate şi aplicate prin prisma dispoziţiilor art. 5 lit. b) din Normele metodologice. 21. De altfel, referirea pe care dispoziţiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 216/2015 o fac la Departamentul de Comerţ Exterior „din Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale“ are în vedere denumirea ministerului din momentul înfiinţării acestui departament, în anul 1975, prin Decretul Consiliului de Stat nr. 2/1975, publicat în Buletinul Oficial nr. 11 din 17 ianuarie 1975. Astfel, la momentul înfiinţării Departamentului Cooperării Economice Internaţionale, denumirea ministerului era aceea de Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale, şi nu aceea de Ministerul Comerţului Exterior. Schimbarea denumirii Ministerului Comerţului Exterior în Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale a avut loc anterior, în anul 1974, potrivit art. 1 din Decretul Consiliului de Stat nr. 116/1974, publicat în Buletinul Oficial nr. 63 din 18 aprilie 1974. 22. Sub acest aspect, Curtea precizează că schimbarea în timp a denumirii autorităţilor şi structurilor publice cu rol în desfăşurarea activităţii statale de comerţ exterior, în funcţie de diversele opţiuni de ordin organizatoric şi funcţional, nu are consecinţe asupra stabilirii unor drepturi, atâta vreme cât normele legale permit identificarea acestor autorităţi publice. 23. Mai mult, utilizarea, în cuprinsul normei juridice, a tuturor denumirilor pe care o autoritate publică le-a avut, în diferite perioade, ar conferi redundanţă reglementării şi ar reprezenta o abatere de la regulile de tehnică legislativă, prevăzute de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Pe cale de consecinţă, Curtea reţine că pretinsa omisiune legislativă invocată de autorul excepţiei nu are relevanţă constituţională. 24. Cu privire la cea de-a doua critică de neconstituţionalitate formulată, Curtea reţine că evaluarea şi calificarea în concret a activităţii desfăşurate de membrii corpului diplomatic şi consular, destinatari ai prevederilor art. 3 din Legea nr. 216/2015, precum şi aprecierea asupra îndeplinirii a condiţiilor legale referitoare la pensia de serviciu reprezintă aspecte care ţin de interpretarea şi aplicarea legii menţionate, de autorităţile publice cu atribuţii în domeniu şi de instanţele judecătoreşti. 25. În aceste condiţii, având în vedere prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora instanţa de contencios constituţional se pronunţă numai asupra constituţionalităţii prevederii de lege cu care a fost sesizată, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât priveşte chestiuni de interpretare şi aplicare a unor texte de lege, ceea ce excedează controlului de constituţionalitate. 26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) din Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României, excepţie ridicată de Eugen Ionele în Dosarul nr. 2.728/2/2016 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 12 iulie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
