Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Cristian │- judecător │
│Deliorga │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela Senia │- │
│Costinescu │magistrat-asistent-şef│
└───────────────┴──────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 82 alin. (1), (2) şi (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Maria Popovici în Dosarul nr. 6.453/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.213D/2017. 2. La apelul nominal se prezintă autoarea excepţiei, reprezentată de doamna avocat Mirela Ureche, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost în mod legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul avocatului prezent, care susţine temeinicia excepţiei de neconstituţionalitate. Arată că dispoziţiile criticate instituie un tratament juridic diferit între categorii de persoane aflate în situaţii juridice similare, fapt ce determină încălcarea art. 16 din Constituţie şi a art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Aplicarea regimului juridic discriminatoriu conduce la încălcarea art. 47 din Constituţie şi a art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie. Invocă Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010 în care instanţa constituţională a statuat că principiul independenţei justiţiei include şi securitatea financiară a magistratului şi garanţii sociale, precum pensia de serviciu. Prin Decizia nr. 262 din 5 mai 2016, Curtea a stabilit că principiul independenţei justiţiei se aplică nu numai judecătorilor şi procurorilor, ci întregului sistem judiciar. Or, singura categorie defavorizată, care nu intră în ipoteza de incidenţă a art. 82 din Legea nr. 303/2004, este cea a notarilor. Prin Decizia nr. 680 din 26 iunie 2012, Curtea a statuat că voinţa legiuitorului trebuie să se raporteze întotdeauna la principii constituţionale, astfel că dacă activitatea avocatului sau cea a consilierului juridic constituie vechime în magistratură, excluderea notarilor de la beneficiul legii creează o situaţie discriminatorie, care nu respectă principiile constituţionale. Fiecare dintre cele trei categorii profesionale este reglementată de statute profesionale distincte, prevăzute în legi organice, şi participă la actul de înfăptuire a justiţiei. În ceea ce îi priveşte pe notari, Legea nr. 36/1995 degrevează activitatea de contencios a instanţelor de judecată sub aspectul procedurilor privind partajul, divorţul sau succesiunea, prin aceste activităţi notarul participând în mod efectiv la principiul independenţei justiţiei, motiv pentru care ar trebui să i se recunoască aceleaşi drepturi precum avocatului şi consilierului juridic. 4. În concluzie, avocatul susţine că dispoziţiile art. 82 alin. (1), (2) şi (5) din Legea nr. 303/2004 sunt neconstituţionale, întrucât la calculul vechimii în magistratură nu se are în vedere şi perioada în care persoana a desfăşurat activitatea de notar. 5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, arătând că autoarea excepţiei solicită o completare a dispoziţiilor criticate, în sensul complinirii unei omisiuni legislative, operaţiune care excedează controlului de constituţionalitate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 6. Prin Încheierea din 26 iunie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 6.453/3/2017, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 alin. (1), (2) şi (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Excepţia a fost ridicată de Maria Popovici, reclamantă într-o cauză care are ca obiect contestaţia formulată împotriva deciziei de pensionare. 7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia arată că la calculul celor 25 de ani de vechime în magistratură necesari acordării pensiei de serviciu s-a prevăzut posibilitatea luării în considerare şi a perioadelor în care persoanele îndreptăţite au exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult, excluzându-se în mod nejustificat notarul, deşi, în raport cu interpretarea gramaticală a art. 86 din acelaşi act normativ, perioada de activitate ca notar reprezintă vechime în magistratură, întocmai ca în cazul avocatului, asistentului judiciar, jurisconsultului sau consilierului juridic. Prin textele de lege criticate s-a creat un tratament juridic diferit între persoane care nu se află în situaţii obiectiv şi rezonabil diferite, ceea ce contravine principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor, consacrat de art. 16 din Constituţie, şi reprezintă o discriminare în sensul art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Urmarea directă a acestei discriminări o reprezintă încălcarea dreptului său la o pensie corect determinată, cu nesocotirea art. 47 alin. (1) din Constituţie şi a art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie. 8. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că, aşa cum rezultă din jurisprudenţa Curţii Constituţionale, condiţiile de exercitare a dreptului la pensie, a celorlalte drepturi de asigurări sociale şi a altor forme de asistenţă socială sunt stabilite de lege. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească condiţiile şi criteriile de acordare a pensiilor, modul de calcul şi cuantumul acestora. De asemenea, în considerarea situaţiei specifice a unor categorii socioprofesionale, legiuitorul poate institui tratamente juridice diferenţiate, atât prin condiţii şi criterii de acordare derogatorii, cât şi printr-un mod de calcul şi cuantum diferite ale pensiilor. În categoria pensiilor speciale se încadrează şi pensia de serviciu justificată de specificul exercitării funcţiilor de judecător şi de procuror, de restricţiile şi incompatibilităţile legale stabilite pentru aceste funcţii. Faptul că, pentru acordarea pensiei de serviciu conform art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004, legiuitorul a prevăzut anumite condiţii nu poate duce la concluzia existenţei unui tratament discriminatoriu, din moment ce situaţia obiectiv diferită în care se află anumite categorii de persoane justifică sau chiar impune instituirea prin lege a unui tratament juridic rezonabil diferenţiat. În aceste sens, instanţa reţine şi incidenţa Deciziei nr. 26 din 29 octombrie 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală. Interpretarea raţională şi sistematică a prevederilor art. 82 din Legea nr. 303/2004 în actuala sa formulare şi faţă de succesiunea alineatelor sale impune acceptarea că trimiterea operată prin alin. (3) al acestui articol se face la vechimea în funcţiile expres şi limitativ menţionate în primele două alineate ale art. 82, ceea ce exclude incidenţa sau orice posibilă raportare la prevederile art. 86 din aceeaşi lege. 9. În concluzie, se arată că excepţia de neconstituţionalitate nu poate fi primită, deoarece autoarea doreşte o completare a textului, în sensul cuprinderii şi altor activităţi de specialitate juridică în calculul vechimii în magistratură alături de activitatea de avocat, aspect care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, nu revine competenţei Curţii Constituţionale. 10. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 11. Avocatul Poporului arată că îşi menţine punctul de vedere exprimat în cauze similare, reţinut de Curtea Constituţională prin deciziile nr. 501/2015 şi nr. 1.141/2009. 12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 82 alin. (1), (2) şi (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins: "(1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţia de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se pot pensiona la cerere şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.(2) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani şi beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţia de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare şi perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi judecătorul, procurorul financiar şi consilierul de conturi la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult. [...](5) Persoanele care îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la alin. (1) şi (3) în funcţia de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se pot pensiona şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie. În acest caz, pensia se stabileşte dintr-o bază de calcul egală cu indemnizaţia de încadrare brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, şi sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcţie ori, după caz, cu salariul de bază brut lunar şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţie din motive neimputabile." 15. Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, prin Legea nr. 242/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 15 octombrie 2018, dispoziţiile legale criticate au fost modificate, astfel că în prezent au următorul conţinut: "(1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţia de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se pot pensiona la cerere şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.(2) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, şi beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţia de judecător, procuror, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător la Curtea Constituţională, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare şi perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi judecătorul de la Curtea Constituţională, judecătorul, procurorul financiar şi consilierul de conturi la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult. [...](5) Persoanele care îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la alin. (1) şi (3) în funcţia de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se pot pensiona şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie. În acest caz, pensia se stabileşte dintr-o bază de calcul egală cu indemnizaţia de încadrare brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, şi sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcţie ori, după caz, cu salariul de bază brut lunar şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţie din motive neimputabile." 16. Având în vedere însă cele reţinute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a statuat că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, Curtea urmează a se pronunţa asupra dispoziţiilor de lege cu care a fost sesizată, aplicabile în cauza în care a fost invocată prezenta excepţie de neconstituţionalitate. 17. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 referitor la principiul egalităţii în drepturi şi ale art. 47 alin. (1) privind obligaţia statului de a asigura cetăţenilor un nivel de trai decent. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi ale art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie. 18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională constată că are o bogată jurisprudenţă prin care statuează, în esenţă, că reglementarea regimului juridic al pensiilor de serviciu într-un mod diferit de cel propriu sistemului general al asigurărilor sociale nu constituie o discriminare în sensul art. 16 alin. (1) din Constituţie sau al art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 19. S-a reţinut în acest sens că, potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituţie, dreptul la pensie, ca şi celelalte forme de asistenţă socială se exercită în condiţiile stabilite de lege. Prin urmare, legiuitorul este în drept să stabilească şi să modifice, ori de câte ori apare această necesitate, condiţiile şi criteriile de acordare a pensiilor, modul de calcul şi cuantumul acestora. De asemenea, în considerarea situaţiei specifice deosebite a unor categorii socioprofesionale, legiuitorul poate institui tratamente juridice diferenţiate, atât prin condiţii şi criterii de acordare derogatorii, cât şi printr-un mod de calcul şi cuantum diferite ale pensiilor (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 684 din 15 decembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 23 februarie 2006, Decizia nr. 455 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 22 iunie 2006, Decizia nr. 119 din 15 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 16 aprilie 2007, sau Decizia nr. 433 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 768 din 10 decembrie 2013). 20. Aşa fiind, legiuitorul a reglementat, la art. 82 din Legea nr. 303/2004, condiţiile în care judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi pot beneficia de pensia de serviciu. La acordarea acestui beneficiu, legiuitorul a avut în vedere importanţa pentru societate a activităţii desfăşurate de această categorie socioprofesională, activitate caracterizată printr-un înalt grad de complexitate şi răspundere, precum şi de incompatibilităţi şi interdicţii specifice. 21. Condiţiile legale generale pentru acordarea pensiei de serviciu, reglementate de art. 82 din legea criticată, au caracter cumulativ şi sunt următoarele: (i) existenţa unui raport de serviciu între persoana în cauză şi una dintre instituţiile proprii sistemului judiciar sau asimilat, (ii) raportul de serviciu să aibă o anumită întindere în timp, reglementată la cel puţin 25 de ani. Fiecare dintre aceste cerinţe are caracter sine qua non, lipsa oricăreia dintre ele determinând imposibilitatea obţinerii pensiei de serviciu (a se vedea Decizia nr. 433 din 29 octombrie 2013). 22. Instituirea condiţiei de vechime în magistratură pentru acordarea pensiei de serviciu constituie un element intrinsec, fundamental, ce caracterizează pensiile de serviciu. Prin determinarea acestei perioade, legiuitorul a intenţionat, pe de o parte, să recompenseze stabilitatea persoanelor în munca desfăşurată în acest domeniu, dar şi, pe de altă parte, să încurajeze şi să obţină, în cadrul sistemului judiciar, stabilitatea personalului angajat, pentru ca, în final, actul de justiţie să se realizeze în condiţii cât mai bune. Statul este, astfel, interesat şi implicat, sub aspect financiar, în formarea personalului de specialitate şi continua sa pregătire profesională, în scopul asigurării unui înalt nivel de competenţă a celor angajaţi spre a servi justiţiei şi al formării magistraţilor. Sub acest aspect, pensia de serviciu reprezintă un beneficiu, o recompensă acordată persoanelor care şi-au dedicat integral sau cea mai mare parte din viaţa lor profesională justiţiei. 23. În continuare, Curtea constată că este consacrat în jurisprudenţa constituţională şi de contencios al drepturilor omului că principiul egalităţii justifică dreptul la diferenţiere, tocmai pentru că egalitatea nu înseamnă uniformitate, iar situaţiile diferite sub aspect obiectiv şi rezonabil impun diferenţe de tratament juridic (a se vedea în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale, de exemplu, Decizia nr. 107 din 1 noiembrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996, Decizia nr. 14 din 22 ianuarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 20 martie 2013, sau jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv Hotărârea din 13 iunie 1979, pronunţată în Cauza Marckx împotriva Belgiei, paragraful 33, Hotărârea din 8 iunie 1976, pronunţată în Cauza Engel şi alţii împotriva Olandei, paragraful 72, sau Hotărârea din 28 noiembrie 1984, pronunţată în Cauza Rasmussen împotriva Danemarcei, paragrafele 38 şi 40). 24. Aşadar, pentru a nu lăsa loc arbitrarului, calificarea unei situaţii ca fiind diferită de o alta aparent identică trebuie să respecte criteriul obiectivităţii, iar tratamentul juridic diferit trebuie, la rândul său, să îndeplinească criteriul rezonabilităţii. Caracterul rezonabil al diferenţei de tratament juridic, impus de art. 16 alin. (1) din Constituţie şi de art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, invocate de autoarea excepţiei, constă, potrivit jurisprudenţei mai sus indicate, în respectarea principiului proporţionalităţii. Acest principiu presupune, din partea legiuitorului, menţinerea în cadrul marjei sale de apreciere a justului echilibru între mijloacele folosite şi scopul vizat, respectiv asigurarea stabilităţii, specializării şi profesionalismului celor încadraţi în sistemul judiciar. Or, de vreme ce legiuitorul a stabilit, uzând de marja sa de apreciere, o perioadă minimă necesară pentru obţinerea beneficiului constând în pensia de serviciu în care persoana să fi exercitat anumite profesii expres determinate, rezultă că este rezonabil ca situaţiile care nu corespund acestui standard să nu beneficieze de acelaşi regim juridic, deoarece nu se pot încadra în norma juridică de referinţă. 25. Or, Curtea constată că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate este nemulţumită chiar de soluţia legislativă care stabileşte sfera profesiilor exercitate anterior de persoanele care pot beneficia de pensie de serviciu, profesii a căror perioadă de exercitare constituie vechime în magistratură şi din a căror sferă de cuprindere nu face parte notarul public. 26. Analizând motivele de neconstituţionalitate, Curtea constată că acestea se referă la o omisiune legislativă, autoarea excepţiei criticând faptul că textele de lege nu stabilesc beneficiul pensiei de serviciu şi pentru persoanele care au cumulat vechimea de magistrat cu oricare dintre funcţiile enumerate la art. 86 din Legea nr. 303/2004, indiferent de ocupaţia de la data pensionării, dacă vechimea rezultată este cea prevăzută de art. 82 alin. (1) din aceeaşi lege. Or, aşa cum s-a menţionat, reglementarea condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească persoanele beneficiare ale dreptului la pensie de serviciu constituie o opţiune a legiuitorului, încadrată în marja proprie de apreciere. Prin urmare, examinarea criticii de neconstituţionalitate cu un atare obiect excedează competenţei Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă „numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“ (a se vedea în acelaşi sens, cu privire la critici similare, Decizia nr. 1.500 din 10 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 909 din 24 decembrie 2009, sau Decizia nr. 1.660 din 15 decembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 118 din 23 februarie 2010). 27. Totodată, Curtea observă că autoarea excepţiei prezintă aspecte de fapt, referitoare la situaţia sa personală, care însă nu pot fi apreciate de Curtea Constituţională în cadrul controlului de constituţionalitate, ci doar de instanţa învestită cu soluţionarea litigiului în cursul căruia a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate. 28. Având în vedere aspectele constatate, întrucât critica vizează, pe de o parte, modificarea textelor criticate şi, pe de altă parte, aplicarea acestora la o situaţie concretă, Curtea constată că, astfel motivată, excepţia este inadmisibilă, problemele învederate excedând competenţei sale de soluţionare. 29. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 82 alin. (1), (2) şi (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Maria Popovici în Dosarul nr. 6.453/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 17 septembrie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent-şef, Mihaela Senia Costinescu ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
