Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia-Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
├───────────────────┴──────────────────┤
│ │
└──────────────────────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 40 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, în ceea ce priveşte modificarea art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, excepţie ridicată de Mihai Roşu în Dosarul nr. 44.162/3/2017 al Tribunalului Ilfov - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.352D/2019. 2. La primul termen de judecată, din data de 17 decembrie 2019, în prezenţa reprezentantului Ministerului Public, Curtea a luat în discuţie cererea de amânare a dezbaterilor formulată de autorul excepţiei, având în vedere necesitatea îndreptării erorii materiale cu privire la obiectul excepţiei apărute în actul de sesizare a Curţii Constituţionale. În temeiul dispoziţiilor art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, coroborate cu cele ale art. 22 alin. (2) din Codul de procedură civilă, Curtea a dispus amânarea dezbaterilor pentru data de 4 februarie 2020 şi citarea părţilor din dosar. 3. La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei, doamna avocat Carmen Roşu, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, lipsind celelalte părţi, care au fost legal citate. 4. Magistratul-asistent prezintă motivele pentru care s-a luat măsura amânării dezbaterilor la primul termen, menţionează că instanţa judecătorească a pronunţat încheierea de îndreptare a erorii materiale apărute în încheierea de sesizare şi a transmis-o Curţii şi că autorul excepţiei a formulat o cerere prin care apreciază că trebuie recomunicată încheierea instituţiilor prevăzute de art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, astfel încât acestea să aibă posibilitatea să-şi exprime punctul de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 40 pct. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, şi nu a prevederilor art. 40 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Cu privire la această cerere, doamna avocat lasă la aprecierea Curţii, iar reprezentantul Ministerului Public apreciază că dacă instituţiile nu au transmis punctul de vedere aceasta se datorează faptului că nu au dorit, şi nu din cauza indicării greşite a obiectului excepţiei. Curtea respinge cererea formulată de autor şi dă cuvântul doamnei avocat, care mai arată că nu este vorba despre o cerere propriu-zisă, ci despre aducerea în atenţia instanţei constituţionale a aspectelor indicate. 5. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul doamnei avocat care arată că a formulat concluzii scrise la primul termen de judecată în cauză, prin care a făcut referire atât la opinia instanţei de trimitere, cât şi la punctul de vedere al Avocatului Poporului, cu privire la excepţie, şi solicită Curţii să fie avute în vedere la deliberări. 6. Avocata arată că dispoziţiile criticate sunt contrare art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece conduc la transformarea pensiei suplimentare într-un element al pensiei militare de stat, ceea ce contravine modului de calcul al acesteia prevăzut de art. 28-30 din Legea nr. 223/2015, golindu-se total de conţinut. Deşi autorul excepţiei a contribuit la Fondul de pensie suplimentară, din cauza modificărilor aduse art. 108 din Legea nr. 223/2015, nu mai beneficiază de pe urma contribuţiei. Sunt discriminaţi acei pensionari care au contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară şi care au o vechime în muncă mai mare faţă de pensionarii care au contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară, dar care au o vechime în muncă mai redusă, deoarece doar această din urmă categorie de pensionari beneficiază integral de contribuţiile la Fondul pentru pensia suplimentară. Mai arată că pensia suplimentară, spre deosebire de pensia militară de stat, are caracter contributiv şi, ca atare, cei care au contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară trebuie să beneficieze în mod distinct de ea. Susţine că este încălcat şi art. 47 alin. (2) din Constituţie, deoarece pensionarii nu beneficiază deloc de pensia suplimentară la care au contribuit 30 de ani, cu titlu obligatoriu. 7. Se încalcă dreptul de proprietate privată, având în vedere că se anulează pensia suplimentară ca parte a dreptului la pensie şi că este încălcată speranţa legitimă a autorului de a vedea reflectate în pensie contribuţiile sale. Legiuitorul nu are dreptul să modifice şi să sisteze drepturi. 8. Precizează că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 prin care s-au modificat prevederile Legii nr. 223/2015 au fost adoptate cu încălcarea art. 115 alin. (4) şi (6) din Constituţie. 9. Reprezentantul Ministerului Public invocă jurisprudenţa Curţii potrivit căreia Constituţia garantează doar dreptul la pensie, nu şi cuantumul acesteia, iar legiuitorul este liber să modifice condiţiile de acordare a pensiei, inclusiv a celei suplimentare. Prevederile art. 16 din Constituţie nu sunt încălcate, cuantumul diferit al pensiilor datorându-se conţinutului diferit al legilor aplicabile la momentul deschiderii acestora. În sfârşit, arată că Guvernul a justificat urgenţa adoptării actului normativ criticat, respectiv că bugetul ar fi fost afectat, fiind necesară adoptarea de reglementări fiscale unitare referitoare inclusiv la pensii. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 10. Prin Încheierea din 9 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 44.162/3/2017, Tribunalul Ilfov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, în ceea ce priveşte modificarea art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, excepţie ridicată de Mihai Roşu într-o cauză având ca obiect contestarea unei decizii de pensionare. 11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, se arată că prevederile criticate sunt contrare art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece nu permit valorificarea contribuţiilor realizate în vederea obţinerii pensiei suplimentare împreună cu pensia de serviciu. Pensia suplimentară, spre deosebire de pensia militară de stat, are caracter contributiv şi, ca atare, trebuie acordată celor care au contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară în mod distinct de pensia de serviciu. Sunt discriminate persoanele care au vechime în serviciu mai mare faţă de cele care au vechime în serviciu mai mică, deoarece doar acestea din urmă îşi vor valorifica contribuţiile la Fondul pentru pensia suplimentară. 12. Sunt încălcate, în opinia autorului, şi prevederile art. 47 alin. (2) din Constituţie, având în vedere natura contributivă a pensiei suplimentare, precum şi prevederile constituţionale şi cele din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale care garantează dreptul de proprietate privată, deoarece statul nu-şi îndeplineşte contraprestaţia corelativă naşterii speranţei legitime la aceasta prin realizarea de contribuţii la Fondul pentru pensia suplimentară. Autorul este, în mod nejustificat şi fără a fi identificată o cauză de utilitate publică, privat de proprietatea asupra sumelor plătite la Fondul pentru pensia suplimentară, în condiţiile în care dispoziţiile art. 108 din Legea nr. 223/2015, aşa cum au fost modificate de art. 40 pct. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, nu permit valorificarea acestora în cadrul pensiei militare de stat. 13. În sfârşit, se mai arată că dispoziţiile art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 au fost adoptate cu încălcarea prevederilor art. 115 alin. (4) şi (6) din Constituţie. Astfel, pe de o parte, preambulul actului normativ criticat nu relevă existenţa unei situaţii extraordinare de natură să determine intervenţia normativă criticată, iar, pe de altă parte, prin adoptarea art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 sunt afectate, în sensul acestei noţiuni din art. 115 alin. (6) din Constituţie, dreptul la pensie şi dreptul de proprietate privată. 14. Tribunalul Ilfov - Secţia civilă arată că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, în ceea ce priveşte modificarea art. 108 din Legea nr. 223/2015, este fondată. Prin modificarea criticată, procentele corespunzătoare contribuţiei la Fondul pentru pensia suplimentară nu se mai adaugă la pensia determinată în urma aplicării art. 28, 29 şi 30 din Legea nr. 223/2015, ci constituie doar un spor procentual în cuantumul pensiei militare de stat, care, din punct de vedere valoric, nu se regăseşte în cuantumul final al pensiei, reclamantul nebeneficiind de sporul de 9%, pentru că, oricum, veniturile sale ar fi depăşit plafonul de 85% din baza de calcul. În acest fel se aduce atingere art. 44 alin. (1) şi (3) din Constituţie, întrucât reclamantul, care a contribuit 30 de ani la acest fond pentru pensia suplimentară, nu doar obligatoriu, ci şi cu speranţa că va avea o pensie mai mare decât cea de serviciu, se vede astfel, în urma calculării pensiei conform modificării criticate, lipsit de această speranţă legitimă ce reprezintă un bun în sensul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi fără a i se oferi o compensaţie pentru această pierdere. Instanţa judecătorească apreciază că dispoziţiile criticate respectă prevederile art. 16 alin. (1), ale art. 47 alin. (2) teza întâi şi ale art. 115 alin. (4) din Constituţie. 15. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 16. Avocatul Poporului arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, în expunerea de motive la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, urgenţa acestui act normativ este justificată de faptul că în textul Legii nr. 223/2015, care urma să intre în vigoare la data de 1 ianuarie 2016, existau prevederi arbitrare în interpretare care puteau determina diferenţieri de tratament aplicabil pensionarilor în etapa de stabilire, recalculare şi/sau actualizare a pensiilor militare de stat, fiind imposibilă emiterea normelor juridice de rang inferior, existând astfel riscul apariţiei unui nou val de litigii de anvergura celui din anii 2010-2012. Prin urmare, este îndeplinită existenţa cumulativă a două elemente: urgenţa reglementării în situaţii care impun luarea unor soluţii imediate şi evitarea unei grave atingeri aduse interesului public. 17. Ca atare, este subliniat clar şi neechivoc interesul public lezat, şi anume faptul că neadoptarea măsurilor propuse prin ordonanţa de urgenţă criticată ar genera, pe de-o parte, diferenţieri de tratament aplicabil pensionarilor în etapa de stabilire, recalculare şi/sau actualizare a pensiilor militare de stat, iar, pe de altă parte, imposibilitatea emiterii normelor juridice de rang inferior, existând, astfel, riscul apariţiei unui nou val de litigii. 18. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a art. 47 din Legea fundamentală se arată că dreptul la pensie este un drept fundamental, consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituţie, dar se exercită în condiţiile prevăzute de lege. Legea fundamentală garantează dreptul la pensie, iar nu cuantumul acesteia, iar legiuitorul este în drept să modifice, ori de câte ori apare această necesitate, condiţiile şi criteriile de acordare a pensiilor, modul de calcul şi cuantumul acestora. Nici Constituţia şi nici vreun instrument juridic internaţional nu prevede cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane (deciziile Curţii Constituţionale nr. 656 din 30 octombrie 2018 şi nr. 784 din 29 noiembrie 2018). 19. Referitor la critica de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, prin raportare la art. 16 din Legea fundamentală, arată că aceasta urmăreşte respectarea principiului egalităţii, prin care se asigură tuturor participanţilor la sistemul de pensii militare de stat un tratament nediscriminatoriu între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică, în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege. 20. Cât priveşte critica de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, în raport cu art. 44 din Legea fundamentală, se arată că şi aceasta este neîntemeiată, deoarece Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că legea nu garantează un anumit cuantum al dreptului patrimonial, ci doar plata acestuia, ca drept câştigat. 21. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, concluziile orale ale avocatei autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 22. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 23. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl reprezintă „dispoziţiile art. 40 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, în ceea ce priveşte modificarea art. 108 din Legea nr. 223/2015“. Dispoziţiile art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, în forma pe care o aveau la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I, nu au intrat niciodată în vigoare, deoarece au fost modificate de dispoziţiile art. 40 pct. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul a criticat dispoziţiile art. 108 din Legea nr. 223/2015, aşa cum au fost modificate de către art. 40 pct. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. În plus, atât instanţa de judecată, în opinia asupra excepţiei, cât şi Avocatul Poporului, în punctul său de vedere, s-au raportat la dispoziţiile art. 108 din Legea nr. 223/2015, aşa cum au fost modificate de către art. 40 pct. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, şi nu la „dispoziţiile art. 40 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, în ceea ce priveşte modificarea art. 108 din Legea nr. 223/2015“, aşa cum apare în încheierea de sesizare. 24. Prin Încheierea din 17 decembrie 2019, instanţa de judecată a îndreptat, la cererea autorului excepţiei, eroarea materială din cuprinsul încheierii de sesizare a Curţii. Astfel, instanţa a dispus că, în tot cuprinsul încheierii (considerente şi dispozitiv), în loc de „art. 40 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, în ceea ce priveşte modificarea art. 108 din Legea nr. 223/2015“ se va citi „art. 40 pct. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 în ceea ce priveşte modificarea art. 108 din Legea nr. 223/2015“. Având în vedere cele precizate, precum şi prevederile art. 62 teza întâi din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit cărora „Dispoziţiile de modificare şi de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta“, Curtea este învestită, în prezenta cauză, cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108 din Legea nr. 223/2015, care au următorul conţinut: „Pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care au plătit contribuţie la Fondul pentru pensia suplimentară şi/sau contribuţia individuală la buget la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare se acordă un spor de: a) 3% pentru o vechime a contribuţiei între 5-15 ani; b) 6% pentru o vechime a contribuţiei între 15-25 ani; c) 9% pentru o vechime a contribuţiei peste 25 de ani“. 25. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie şi art. 115 alin. (4) şi (6) privind condiţiile de adoptare a ordonanţelor de urgenţă, precum şi art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 26. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, în jurisprudenţa sa, a statuat că prevederile art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 au fost adoptate cu respectarea dispoziţiilor art. 115 din Constituţie care instituie condiţiile în care pot fi emise ordonanţele de urgenţă. Astfel, în ceea ce priveşte critica raportată la dispoziţiile art. 115 alin. (4) din Constituţie, din perspectiva lipsei situaţiei extraordinare care a determinat emiterea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, Curtea a reţinut, prin Decizia nr. 43 din 22 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 24 aprilie 2019, paragraful 34, că, în nota de fundamentare a acesteia, modificările aduse Legii nr. 223/2015 au fost justificate de faptul că în cuprinsul acestei legi „există prevederi arbitrare în interpretare care pot determina diferenţieri de tratament aplicabil pensionarilor în etapa de stabilire, recalculare şi/sau actualizare a pensiilor militare de stat“, iar „în condiţiile neadoptării măsurilor de modificare şi completare a Legii nr. 223/2015, este imposibilă emiterea normelor juridice de rang inferior şi există riscul apariţiei unui nou val de litigii de anvergura celui din anii 2010-2012“. Curtea a apreciat că situaţia extraordinară care a impus reglementarea de urgenţă a dispoziţiilor art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 are în vedere consecinţele neconstituţionale pe care le atrage o reglementare care este susceptibilă să genereze tratamente diferite pentru persoane aflate în situaţii identice şi faţă de care apariţia unui val semnificativ de litigii este doar un efect secundar. O reglementare neclară, care are ca efect interpretări arbitrare, este contrară nu doar prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, dar şi principiului constituţional al egalităţii în drepturi, potrivit căruia persoanele care se află în situaţii similare trebuie să se bucure de un tratament juridic identic, iar constatarea acestor consecinţe, în timpul demersurilor autorităţilor, prilejuite de imediata intrare în vigoare a unei asemenea reglementări, justifică o intervenţie legislativă imediată a Guvernului, potrivit art. 115 alin. (4) din Constituţie, destinată prevenirii acestor rezultate contrare Legii fundamentale (a se vedea paragraful 49 al Deciziei nr. 810 din 5 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 2 martie 2020). 27. În plus, Curtea a stabilit că sunt respectate şi prevederile art. 115 alin. (6) din Constituţie, ţinând cont de faptul că nu sunt afectate drepturile sau libertăţile prevăzute de Constituţie, în particular dreptul de proprietate privată (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 554 din 26 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 979 din 5 decembrie 2019, paragraful 26). 28. De asemenea, Curtea a constatat şi constituţionalitatea dispoziţiilor art. 108 din Legea nr. 223/2015, aşa cum au fost modificate de art. 40 pct. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 (exemplificativ pot fi menţionate deciziile nr. 553 din 26 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 3 decembrie 2019, paragraful 16, nr. 322 din 21 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 806 din 4 octombrie 2019, paragraful 16 sau nr. 656 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019, paragraful 65). În aceste decizii Curtea a făcut trimitere la Decizia nr. 1.234 din 6 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 4 decembrie 2009, potrivit căreia „prevederile art. 25 din Legea nr. 164/2001 instituie un principiu general valabil în sistemul public de pensii, potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăşi venitul în mod obligatoriu asigurat în cadrul asigurărilor sociale de stat. Cu respectarea acestui principiu, fiecare pensionar militar beneficiază de pensie în cuantumul rezultat în raport cu vechimea în activitate şi venitul realizat anterior pensionării. Această reglementare este în perfect acord cu principiul consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia cetăţenii au dreptul la pensie şi la alte drepturi de asigurări sociale, în condiţiile legii. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească conţinutul dreptului la pensie şi condiţiile acordării acestuia, precum şi să le modifice în funcţie de resursele financiare existente la un anumit moment. Extinderea incidenţei acestui principiu şi asupra sporului acordat pentru contribuţia la fondul de pensie suplimentară, ca efect al prevederilor art. 48 alin. (1) din Legea nr. 164/2001, nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferenţiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor“. 29. Întrucât până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale desprinse din deciziile anterior evocate, considerentele şi soluţia cuprinse în acestea îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 30. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Mihai Roşu în Dosarul nr. 44.162/3/2017 al Tribunalului Ilfov - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, aşa cum au fost modificate de dispoziţiile art. 40 pct. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Ilfov - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 4 februarie 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
