Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 48 din 1 februarie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru şi cea a prevederilor art. 5 alin. (2) şi art. 22 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 48 din 1 februarie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru şi cea a prevederilor art. 5 alin. (2) şi art. 22 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 380 din 3 mai 2018

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu     │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu     │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria         │- judecător       │
│Pivniceru          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya        │- judecător       │
│Teodoroiu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid Alina Tudora│-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor „art. 5 alin. (2) şi art. 9 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru“, excepţie ridicată de Petria Eugeniu Dragoş în Dosarul nr. 6.381/3/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.847D/2016.
    2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 5 decembrie 2017, în prezenţa autorului excepţiei de neconstituţionalitate, Petria Eugeniu Dragoş, şi cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu, fiind consemnate în încheierea din acea dată, când, având în vedere cererea formulată de autorul excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea a fixat un nou termen de judecată, pentru data de 18 ianuarie 2018. La aceea dată, la solicitarea autorului excepţiei, formulată în şedinţă publică, de amânare a pronunţării pentru a depune concluzii scrise, Curtea, în conformitate cu prevederile art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi ale art. 222 alin. (2) din Codul de procedură civilă, a amânat pronunţarea pentru 31 ianuarie 2018, când, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, în temeiul art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea a amânat pronunţarea pentru data de 1 februarie 2018, dată la care a pronunţat prezenta decizie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    3. Prin Încheierea din 14 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 6.381/3/2016, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (2) şi art. 9 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia a fost invocată de Petria Eugeniu Dragoş cu ocazia soluţionării unei cereri de ajutor public judiciar.
    4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că taxa judiciară de timbru stabilită de art. 9 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 se constituie într-o barieră financiară de netrecut, generând o îngrădire a accesului la justiţie prin excluderea celor lipsiţi de posibilităţi financiare de a apela la justiţie. Apreciază, astfel, că se aduce atingere dispoziţiilor constituţionale referitoare la egalitatea în drepturi, întrucât se instituie o discriminare pe criterii de avere, între bogaţi şi săraci, arătând că un justiţiabil aflat în imposibilitatea de a achita taxa judiciară de timbru nu poate susţine, integral, un proces, şi, astfel, se realizează o excludere totală, o discriminare, între justiţiabili, pe criterii financiare/economice.
    5. Referitor la art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, autorul excepţiei apreciază că acest text de lege este vag şi neclar în ceea ce priveşte sintagma „gospodăreşte împreună cu solicitantul“, aşa încât această reglementare este folosită ca o sancţiune împotriva sa, iar aplicarea acestui text de lege „forţează intenţionat includerea celor fără nicio sursă de venit în conceptul generalizant al celor ce gospodăresc împreună“, împrejurare care este de natură să influenţeze acordarea ajutorului public judiciar.
    6. De asemenea, cu privire la art. 22 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, autorul excepţiei susţine că prin această reglementare se constituie un fond special pentru ajutorul public judiciar, care să susţină fondurile necesare acoperirii cheltuielilor pentru acordarea ajutorului public judiciar din bugetul Ministerului Justiţiei. În opinia autorului excepţiei, conceptul unui fond de finanţare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru este neconstituţional, deoarece acest fond este limitat, ceea ce reprezintă o îngrădire a accesului la justiţie şi a egalităţii în drepturi a justiţiabililor.
    7. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 832 din 11 octombrie 2012, Decizia nr. 1.058 din 14 iulie 2011, Decizia nr. 504 din 20 aprilie 2010 sau Decizia nr. 1.202 din 5 octombrie 2010, prin care s-a statuat că prevederile criticate sunt constituţionale.
    10. Avocatul Poporului menţionează că prevederile criticate au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, exemplu fiind deciziile nr. 680 din 13 noiembrie 2014, nr. 41 din 3 februarie 2015, nr. 8 din 15 ianuarie 2015 şi nr. 221 din 12 aprilie 2016, context în care învederează faptul că îşi menţine punctul de vedere exprimat cu acele prilejuri, în sensul constituţionalităţii acestora.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, notele scrise depuse la dosar, susţinerile autorului excepţiei de neconstituţionalitate, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. În ceea ce priveşte obiectul excepţiei, Curtea constată că, aşa cum a fost reţinut în dispozitivul încheierii de sesizare, acesta îl constituie prevederile art. 5 alin. (2) şi art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Însă, din examinarea notelor scrise ale autorului excepţiei, a argumentelor formulate de acesta în susţinerea criticilor de neconstituţionalitate, precum şi a încheierii de sesizare, Curtea constată că, în realitate, obiectul excepţiei îl constituie prevederile art. 9 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, precum şi prevederile art. 5 alin. (2) şi art. 22 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008.
    14. Totodată, Curtea constată că Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a reţinut, dintr-o posibilă eroare materială, atât în practicaua, cât şi în dispozitivul încheierii de sesizare, că excepţia de neconstituţionalitate vizează numai prevederile art. 5 alin. (2) şi art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, fără a se pronunţa, însă, în niciun fel, asupra prevederilor art. 22 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, criticate de autorul excepţiei.
    15. În acest context, în jurisprudenţa sa, exemplu fiind Decizia nr. 1.227 din 20 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17 din 10 ianuarie 2012, şi Decizia nr. 122 din 6 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 27 mai 2014, Curtea a statuat că, în cazul în care instanţa de judecată sesizează Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a anumitor dispoziţii din legi sau ordonanţe fără a se pronunţa asupra altora, criticate în cadrul aceleiaşi excepţii de neconstituţionalitate, instanţa de contencios constituţional va analiza excepţia de neconstituţionalitate astfel cum aceasta a fost ridicată de autorul său. Doar în ipoteza în care instanţa judecătorească, prin dispozitivul hotărârii, consideră excepţia referitoare la una sau unele dintre dispoziţiile legale criticate ca fiind inadmisibilă, contrară prevederilor art. 29 alin. (1), (2) sau (3) din Legea nr. 47/1992, şi respinge cererea de sesizare cu această motivare, Curtea Constituţională nu se va pronunţa cu privire la această excepţie. În această împrejurare, autorul are, potrivit art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, posibilitatea atacării cu recurs la instanţa imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunţare, a soluţiei de respingere ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate. Aşa fiind, Curtea reţine că prevederile criticate au următorul conţinut:
    - Art. 9 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013:
    "Următoarele cereri formulate în cursul procesului sau în legătură cu un proces se taxează astfel:
    a) cereri de recuzare în materie civilă - pentru fiecare participant la proces - pentru care se solicită recuzarea - 100 lei;“;"

    – Art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008: „În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, se consideră membru al familiei şi persoana care are domiciliul ori reşedinţa comună şi gospodăreşte împreună cu solicitantul, copiii sau alţi descendenţi în linie dreaptă ai acesteia în vârstă de până la 18 ani aflaţi în întreţinerea solicitantului, precum şi copiii sau alţi descendenţi în linie dreaptă în vârstă de peste 18 ani, dar nu mai mult de 26 de ani, dacă se află în continuarea studiilor şi în întreţinerea solicitantului.“;
    – Art. 22 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008:
    "(1) Fondurile necesare acoperirii cheltuielilor pentru acordarea ajutorului public judiciar de către stat în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, denumit în continuare fondul pentru ajutor public judiciar, se constituie din sumele prevăzute la art. 25 alin. (1) şi art. 26 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Fondul pentru ajutor public judiciar se cuprinde distinct în bugetul de venituri şi cheltuieli al Ministerului Justiţiei.
(3) Sumele reprezentând onorariile avocatului, expertului, traducătorului, interpretului, executorului judecătoresc sau mediatorului se plătesc în cont bancar, prin virament sau în numerar, prin compartimentele economice ale tribunalelor."

    16. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi şi art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil.
    17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile art. 9 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, precum şi cele ale art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici similare celor formulate în prezenta cauză.
    18. Astfel, în ceea ce priveşte art. 9 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, prin Decizia nr. 680 din 13 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 943 din 23 decembrie 2014, Decizia nr. 743 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 12 februarie 2015, Decizia nr. 8 din 15 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 12 februarie 2015, sau Decizia nr. 221 din 12 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 438 din 13 iunie 2016, Curtea a constatat că nu se poate vorbi despre un cuantum împovărător al taxei judiciare de timbru, fiind unul rezonabil, în cuantum fix de 100 de lei, care nu este de natură a afecta justiţiabilul din punct de vedere financiar, astfel încât nu pot fi reţinute criticile referitoare la restricţionarea accesului la justiţie prin instituirea acestei taxe fixe, datorată de justiţiabil în cazul depunerii unei cereri de recuzare a membrilor completului de judecată, în materie civilă.
    19. De asemenea, Curtea a statuat că „accesul la justiţie nu presupune gratuitatea actului de justiţie şi nici, implicit, realizarea unor drepturi pe cale judecătorească în mod gratuit. În cadrul mecanismului statului, funcţia de restabilire a ordinii de drept, ce se realizează de către autoritatea judecătorească, este de fapt un serviciu public ale cărui costuri sunt suportate de la bugetul de stat. În consecinţă, legiuitorul este îndreptăţit să instituie taxe judiciare de timbru pentru a nu se afecta bugetul de stat prin costurile procedurii judiciare deschise de părţile aflate în litigiu.“ Curtea a reţinut, de asemenea, că art. 21 din Constituţie nu instituie nicio interdicţie cu privire la taxele în justiţie, fiind legal şi normal ca justiţiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfăşurată de autorităţile judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Mai mult, în virtutea dispoziţiilor constituţionale ale art. 56 alin. (1), potrivit cărora „Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice“ a arătat Curtea, plata taxelor şi a impozitelor reprezintă o obligaţie constituţională a cetăţenilor.
    20. Cu privire la prevederile art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 79 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 8 mai 2017, prin care a statuat în sensul constituţionalităţii prevederilor criticate, arătând că legiuitorul a reglementat ajutorul public judiciar ca formă de asistenţă acordată de stat, în condiţiile legii, oricărei persoane fizice, în situaţia în care aceasta nu poate face faţă cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obţinerea unor consultaţii juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiţie, fără a pune în pericol întreţinerea sa ori a familiei sale. Prin această reglementare se urmăreşte asigurarea efectivităţii dreptului de acces la justiţie, prin stabilirea unor minime şi rezonabile condiţii.
    21. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
    22. Referitor la susţinerea autorului excepţiei potrivit căreia art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 este vag şi neclar în ceea ce priveşte sintagma „gospodăreşte împreună cu solicitantul“, Curtea reţine că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului circumstanţiază noţiunea de „familie“. Astfel, art. 5 prevede că prin familie se înţelege soţul/soţia, copiii sau alţi descendenţi în linie dreaptă în vârstă de până la 18 ani aflaţi în întreţinerea solicitantului, precum şi copiii sau alţi descendenţi în linie dreaptă în vârstă de peste 18 ani, dar nu mai mult de 26 de ani, dacă se află în continuarea studiilor şi în întreţinerea solicitantului [alin. (1)]. În sensul ordonanţei de urgenţă se consideră membru al familiei şi persoana care are domiciliul ori reşedinţa comună şi gospodăreşte împreună cu solicitantul, copiii sau alţi descendenţi în linie dreaptă ai acesteia în vârstă de până la 18 ani aflaţi în întreţinerea solicitantului, precum şi copiii sau alţi descendenţi în linie dreaptă în vârstă de peste 18 ani, dar nu mai mult de 26 de ani, dacă se află în continuarea studiilor şi în întreţinerea solicitantului [alin. (2)]. Pentru ca instanţa sau decanul baroului, în cazul asistenţei extrajudiciare, să poată aprecia că solicitantul nu poate face faţă cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obţinerea unor consultaţii juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiţie, fără a pune în pericol întreţinerea sa ori a familiei sale, în actul normativ criticat au fost stabilite criterii obiective. Astfel, potrivit art. 8, beneficiază de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 300 lei. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat [alin. (1)]. Dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 600 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporţie de 50% [alin. (2)]. Ajutorul public judiciar se poate acorda şi în alte situaţii, proporţional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiţie, inclusiv din cauza diferenţelor de cost al vieţii dintre statul membru în care acesta îşi are domiciliul sau reşedinţa obişnuită şi cel din România [alin. (3)]. Art. 9 prevede că la stabilirea venitului se iau în calcul orice venituri periodice, precum salarii, indemnizaţii, onorarii, rente, chirii, profit din activităţi comerciale sau dintr-o activitate independentă şi altele asemenea, precum şi sumele datorate în mod periodic, cum ar fi chiriile şi obligaţiile de întreţinere.
    23. În ceea ce priveşte art. 22 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, Curtea reţine că acesta stipulează faptul că fondurile necesare acoperirii cheltuielilor pentru acordarea ajutorului public judiciar de către stat, denumit fondul pentru ajutor public judiciar, se constituie din sumele prevăzute la art. 25 alin. (1) şi art. 26 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare (în prezent abrogată). Fondul pentru ajutor public judiciar se cuprinde distinct în bugetul de venituri şi cheltuieli al Ministerului Justiţiei şi se va folosi exclusiv pentru finanţarea instanţelor judecătoreşti şi a sistemului de ajutor public judiciar. Referitor la critica autorului excepţiei potrivit căreia „conceptul unui fond de finanţare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru este neconstituţională, deoarece acest fond este limitat, ceea ce reprezintă o îngrădire a accesului la justiţie şi a egalităţii în drepturi a justiţiabililor“, Curtea o apreciază ca fiind nefondată, fiind firesc ca acest fond să dispună de resurse limitate.
    24. Prin urmare, Curtea constată că ajutorul public judiciar are ca scop asigurarea dreptului la un proces echitabil şi garantarea accesului egal la actul de justiţie, pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciară, astfel încât prin prevederile criticate nu se împiedică accesul liber la justiţie şi dreptul părţilor la un proces echitabil, din moment ce tocmai înlesnirea realizării acestor drepturi reprezintă scopul declarat al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008.
    25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Petria Eugeniu Dragoş în Dosarul nr. 6.381/3/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 9 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru şi cele ale art. 5 alin. (2) şi art. 22 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 1 februarie 2018.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Ingrid Alina Tudora

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 48 din 1 februarie 2018

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"