Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 76 lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, excepţie ridicată de Societatea Trambuline - S.R.L. din Constanţa în Dosarul nr. 17.602/212/2016/a1 al Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.359D/2017. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, context în care arată că dispoziţiile criticate au mai format obiectul controlului de constituţionalitate şi nu au intervenit elemente noi care să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 23 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 17.602/212/2016/a1, Judecătoria Constanţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 76 lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea Trambuline - S.R.L. din Constanţa într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei plângeri formulate împotriva unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii întemeiate pe dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 99/2000. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, se susţine, în esenţă, că prevederile criticate abilitează organele subordonate unui aparat administrativ fără personalitate juridică (primăria) să constate şi să sancţioneze o contravenţie, ceea ce este contrar principiului legalităţii, precum şi prevederilor art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. 6. Judecătoria Constanţa - Secţia civilă opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 7. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 76 lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 31 august 2007, care au următorul cuprins: "Contravenţiile prevăzute la art. 73 se constată şi se sancţionează de către: a) organele de control abilitate ale primăriilor, pentru cele prevăzute la pct. 1-4, 6-11, 13 şi 20^1-23;" 12. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalităţii. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, prin jurisprudenţa sa, a statuat că stabilirea unei contravenţii şi sancţionarea acesteia cu amendă reprezintă o opţiune legitimă a legiuitorului, care, cu referire la prevederile din Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000, exprimă preocuparea statului pentru a asigura libertatea comerţului şi respectarea principiilor liberei concurenţe (Decizia nr. 160 din 28 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 272 din 24 aprilie 2012). 14. Procedura de constatare şi sancţionare a contravenţiilor de către agentul constatator reprezintă o etapă administrativă, aceasta fiind urmată de cea jurisdicţională, declanşată prin acţiunea judiciară a contravenientului. În ceea ce priveşte constituţionalitatea unor prevederi cu caracter procedural cuprinse în normele care reglementează regimul juridic al contravenţiilor, în general, Curtea a reţinut că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, problema stabilirii vinovăţiei în materia contravenţiilor nu are în vedere faza extrajudiciară a sancţiunii administrative în care sunt cuprinse chestiunile legate de faptul că aceste contravenţii se constată printr-un proces-verbal încheiat de persoanele anume prevăzute în actul normativ, persoane care stabilesc şi sancţionează contravenţia, denumite în mod generic agenţi constatatori şi care pot fi persoanele prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 sau alte persoane prevăzute în legi speciale, cum sunt în cazul de faţă organele de control abilitate ale primăriilor, ci faza judiciară a acesteia şi care presupune respectarea dreptului la un proces echitabil (Decizia nr. 436 din 4 iulie 2019, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 10 octombrie 2019, paragraful 26, Decizia nr. 26 din 11 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 1 februarie 2007, sau Decizia nr. 183 din 8 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 17 iunie 2003. 15. Cu privire la constatarea contravenţiei, potrivit art. 15 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aceasta se constată printr-un proces-verbal încheiat de persoanele anume prevăzute în actul normativ care stabileşte şi sancţionează contravenţia, denumite în mod generic agenţi constatatori. Pot fi agenţi constatatori: primarii, ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Ministerului de interne, special abilitaţi, persoanele împuternicite în acest scop de miniştri şi de alţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, de prefecţi, preşedinţi ai consiliilor judeţene, primari, de primarul general al municipiului Bucureşti, precum şi de alte persoane prevăzute în legi speciale. Ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Ministerului de interne constată contravenţii privind: apărarea ordinii publice; circulaţia pe drumurile publice; regulile generale de comerţ; vânzarea, circulaţia şi transportul produselor alimentare şi nealimentare, ţigărilor şi băuturilor alcoolice; alte domenii de activitate stabilite prin lege sau prin hotărâre a Guvernului. 16. Având în vedere obiectul de reglementare al Ordonanţei Guvernului nr. 99/2000, Curtea observă că acesta legiferează cu privire la activităţile din sectorul comercial şi al serviciilor de piaţă privind cerinţele necesare desfăşurării acestor activităţi, structurile de vânzare, practicile comerciale şi regulile generale de comercializare, precum şi sancţiunile în caz de nerespectare a prevederilor acesteia. Activitatea comercială, în sensul acestei ordonanţe, se exercită cu referire la produsele alimentare, nealimentare şi la serviciile de piaţă prevăzute în anexa la ordonanţă. Totodată, sunt stabilite principiile generale privind desfăşurarea activităţii comerciale, urmărindu-se dezvoltarea reţelei de distribuţie a produselor şi serviciilor de piaţă, cu respectarea principiilor liberei concurenţe, protecţiei vieţii, sănătăţii, securităţii şi intereselor economice ale consumatorilor, precum şi a mediului, legiuitorul stabilind persoanele competente să constate şi să sancţioneze nerespectarea prevederilor legale, în funcţie de categoria contravenţiilor prevăzute de acest act normativ. 17. În acest context, Curtea reţine că prevederile art. 76 din Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000, în integralitate, din care fac parte şi normele criticate în prezenta cauză, constituie norme de procedură prin care legiuitorul delegat a reglementat modalitatea de constatare a săvârşirii unei contravenţii prevăzute de acest act normativ, în speţă fiind vorba de persoanele anume prevăzute în actul normativ care stabilesc şi sancţionează contravenţia şi care au calitatea de agent constatator. Prin aceste dispoziţii legale se atribuie competenţă organelor de control să constate şi să sancţioneze contravenţiile prevăzute de acest act normativ în funcţie de circumscrierea măsurii instituite prin normele criticate, acestea fiind organele de control abilitate ale primăriilor (cu privire la aspecte ce ţin de desfăşurarea oricărui exerciţiu comercial de către comercianţi, în baza unei autorizaţii de funcţionare), ale Ministerului finanţelor (cu privire la aspecte referitoare la stocul de produse propus pentru soldare, oferirea spre vânzare a produselor în pierdere în alte cazuri decât cele prevăzute de lege) ale Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului (cu privire la aspecte ce ţin de vânzările către consumatori sau refuzul vânzării unor produse etc.) şi ale poliţiei (cu privire la aspecte ce ţin de lipsa legitimaţiilor pentru vânzători şi angajaţi, refuzul legitimării la solicitarea consumatorilor, efectuarea loteriilor publicitare etc.). Astfel, este dată în competenţa organelor de control abilitate ale primăriilor să constate şi să sancţioneze, spre exemplu: desfăşurarea oricărui exerciţiu comercial de către comercianţi ce nu sunt autorizaţi în condiţiile legii; exercitarea unor activităţi comerciale cu produse din sectorul alimentar şi de alimentaţie publică de către personal necalificat, conform normelor legale în materie; comercializarea de produse şi servicii de piaţă, altele decât cele înscrise în autorizaţia de funcţionare; nerespectarea unor aspecte legate de vânzările de lichidare, notificările necesare, neprezentarea la solicitarea organelor de control abilitate a documentelor legale eferente operaţiunii respective; exercitarea de activităţi de comerţ cu ridicata şi comerţ cu amănuntul în aceeaşi structură de vânzare; desfăşurarea oricărui exerciţiu comercial în perioada suspendării activităţii comerciale sau în alte condiţii decât cele prevăzute de lege. 18. Cu privire la competenţa organelor de control abilitate ale primăriilor să constate şi să sancţioneze contravenţia, se constată că normele care reglementează aceste aspecte sunt în strânsă legătură cu cele care privesc activitatea administraţiei publice locale. Astfel, potrivit art. 77 din Legea administraţiei publice nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, în vigoare la momentul invocării excepţiei de neconstituţionalitate, primarul, viceprimarul, secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi aparatul de specialitate al primarului constituie o structură funcţională cu activitate permanentă, denumită primăria comunei, oraşului sau municipiului, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale. În prezent, potrivit art. 5 lit. hh) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, primăria comunei, a oraşului, a municipiului, a subdiviziunii administrativ-teritoriale este o structură funcţională fără personalitate juridică şi fără capacitate procesuală, cu activitate permanentă, care duce la îndeplinire hotărârile autorităţii deliberative şi dispoziţiile autorităţii executive, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale, constituită din: primar, viceprimar, administratorul public, consilierii primarului sau persoanele încadrate la cabinetul primarului şi aparatul de specialitate al primarului. 19. Primarul reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum şi în justiţie. În acest context, primarul asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, a hotărârilor consiliului local; dispune măsurile necesare şi acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor, ale celorlalţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, ale prefectului, precum şi a hotărârilor consiliului judeţean, în condiţiile legii. Astfel, pentru punerea în aplicare a activităţilor date în competenţa primarului prin aceste acte normative, primarul beneficiază de un aparat de specialitate, pe care îl conduce şi care este structurat pe compartimente funcţionale, în condiţiile legii, conducând şi serviciile publice locale. Compartimentele funcţionale ale acestuia sunt încadrate cu funcţionari publici şi personal contractual. Astfel, primarul dispune de un aparat de specialitate constituit din angajaţi - funcţionari publici şi personal contractual, aspect ce dă expresie principiului descentralizării serviciilor publice, pe care se întemeiază administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale, potrivit art. 120 alin. (1) din Constituţie, şi reprezintă o aplicare a dispoziţiilor art. 121 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora primarii funcţionează, în condiţiile legii, ca autorităţi administrative autonome şi rezolvă treburile publice din comune şi din oraşe. 20. În ceea ce priveşte activităţile comerciale, respectiv constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor pentru încălcarea normelor legale în materie specifice realizării atribuţiilor stabilite în sarcina autorităţilor administraţiei publice locale, aceste operaţiuni sunt date, potrivit Legii poliţiei locale nr. 155/2010, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 339 din 8 mai 2014, în sarcina poliţiei locale. În virtutea Legii nr. 155/2010, poliţia locală se organizează şi funcţionează, prin hotărâre a autorităţii deliberative a administraţiei publice locale, ca un compartiment funcţional în cadrul aparatului de specialitate al primarului/primarului general sau ca instituţie publică de interes local, cu personalitate juridică. Astfel, în domeniul activităţii comerciale, poliţia locală are mai multe atribuţii, printre care: acţionează pentru respectarea normelor legale privind desfăşurarea comerţului stradal şi a activităţilor comerciale, respectiv a condiţiilor şi a locurilor stabilite de autorităţile administraţiei publice locale; verifică legalitatea activităţilor de comercializare a produselor desfăşurate de operatori economici, persoane fizice şi juridice autorizate şi producători particulari în pieţele agroalimentare, târguri şi oboare, precum şi respectarea prevederilor legale de către administratorii pieţelor agroalimentare; verifică existenţa la locul de desfăşurare a activităţii comerciale a autorizaţiilor, a aprobărilor, a documentelor de provenienţă a mărfii, a buletinelor de verificare metrologică pentru cântare, a avizelor şi a altor documente stabilite prin legi sau acte administrative ale autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale; verifică respectarea regulilor şi normelor de comerţ şi prestări de servicii stabilite prin acte normative în competenţa autorităţilor administraţiei publice locale; constată contravenţii şi aplică sancţiuni pentru încălcarea normelor legale specifice realizării atribuţiilor prevăzute de lege, stabilite în sarcina autorităţilor administraţiei publice locale. 21. Faţă de această împrejurare, Curtea observă că aplicarea normelor legale în concret, respectiv constatarea şi sancţionarea faptelor contravenţionale legate de activităţi comerciale se realizează în contextul dat, prin coroborarea prevederilor legale, de către agenţii constatatori ai poliţiei locale şi care se află în sfera serviciilor ce constituie aparatul de specialitate al primarului, ca parte a structurii funcţionale denumită primăria comunei, oraşului sau municipiului, şi care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale. 22. Aşadar, prevederile art. 76 lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000 nu dispun în concret faptul că primăria este cea care constată şi sancţionează contravenţiile prevăzute de acest act normativ, ci prevăd că organele abilitate din cadrul acestei instituţii procedează în consecinţă, în speţă fiind vorba de organele de poliţie locală. 23. În ceea ce priveşte pretinsa contradicţie între prevederile art. 76 lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000 şi cele ale art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aceasta este dedusă din faptul că dacă, potrivit actului normativ de stabilire şi sancţionare a contravenţiei, agentul constatator nu are dreptul să aplice şi sancţiunea, procesul-verbal de constatare se trimite de îndată organului sau persoanei competente să aplice sancţiunea, caz în care sancţiunea se aplică prin rezoluţie scrisă pe procesul-verbal. Astfel, în speţă se doreşte ca procesele-verbale de contravenţie să fie contrasemnate de către primar personal. 24. În ceea ce priveşte principiul legalităţii, pretins a fi încălcat prin normele criticate, Curtea constată că acestea se circumscriu regimului general al contravenţiilor reprezentat de Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, fiind în consonanţă cu prevederile acesteia, prin care se statuează că pot fi agenţi constatatori persoanele prevăzute la art. 15 din acest act normativ, precum şi alte persoane prevăzute în legi speciale. Astfel, este dreptul legiuitorului ordinar sau legiuitorului delegat, în virtutea prevederilor art. 61 alin. (1) şi ale art. 115 din Constituţie, să atribuie calitatea de agent constatator prin legi speciale, unor persoane, în funcţie de specificul obiectului de reglementare al normelor respective. 25. Or, în speţă, legea specială este reprezentată de Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000, prin care se atribuie calitatea de agent constatator organelor de control abilitate ale primăriilor, şi care are un sens general, neputându-se prescrie o enumerare exhaustivă a acestor organe, care sunt învestite cu asemenea atribuţie prin jocul dinamicii legislative, aspect ce reiese din coroborarea actelor normative ce reglementează administraţia publică locală, în contextul dat fiind circumscrise la poliţia locală, care este un compartiment funcţional în cadrul aparatului de specialitate al primarului. 26. Prin prisma considerentelor mai sus expuse, prevederile legale supuse controlului de constituţionalitate nu sunt contrare principiului legalităţii înscris în Legea fundamentală şi, prin urmare, nu se poate reţine pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, astfel că excepţia de neconstituţionalitate urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. 27. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Trambuline - S.R.L. din Constanţa în Dosarul nr. 17.602/212/2016/a1 al Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 76 lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 25 iunie 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ioniţa Cochinţu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
