Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 478 din 17 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2018 pentru completarea art. 67 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi a dispoziţiilor art. 252 alin. (1) din Codul muncii

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 478 din 17 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2018 pentru completarea art. 67 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi a dispoziţiilor art. 252 alin. (1) din Codul muncii

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 187 din 4 martie 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Irina Loredana     │-                 │
│Gulie              │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruţa Dărângă.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2018 pentru completarea art. 67 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepţie ridicată de Ghiţă Ciprian în Dosarul nr. 616/44/2018 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.847D/2019.
    2. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, personal. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 3.443D/2019, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2018, precum şi a prevederilor art. 252 alin. (1) din Codul muncii, excepţie ridicată de acelaşi autor în Dosarul nr. 1.375/1/2019/a3 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.443D/2019.
    4. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, personal. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    5. Magistratul-asistent referă asupra faptului că în acest dosar autorul excepţiei de neconstituţionalitate a depus note scrise în susţinerea acesteia.
    6. Având în vedere excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele anterior menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea Dosarului nr. 3.443D/2019 la Dosarul nr. 1.847D/2019. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu se opune măsurii conexării. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 pentru organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 3.443D/2019 la Dosarul nr. 1.847D/2019, care este primul înregistrat.
    7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei, care arată că îşi menţine motivele de neconstituţionalitate invocate în scris referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2018. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 252 alin. (1) din Codul muncii, susţine admiterea acesteia, arătând, în esenţă, că interpretarea potrivit căreia termenul maxim de aplicare a sancţiunii disciplinare cuprins în textul de lege criticat este în beneficiul tuturor salariaţilor, cu excepţia magistraţilor, este neconstituţională, reiterând, în esenţă, cele statuate în motivarea scrisă a excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că magistraţilor li se aplică reglementări legale speciale, în privinţa statutului acestora şi a răspunderii disciplinare, iar nu prevederile dreptului comun.
    9. Având cuvântul, în replică, autorul excepţiei arată că tocmai interpretarea potrivit căreia nu sunt aplicabile prevederile dreptului comun, ceea ce conduce la o imprescriptibilitate a răspunderii disciplinare a magistraţilor, face obiectul criticii de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    10. Prin Sentinţa civilă nr. 86 din 24 aprilie 2019 şi prin Încheierea din 2 decembrie 2019, pronunţate în dosarele nr. 616/44/2018 şi nr. 1.375/1/2019/a3, Curtea de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2018 pentru completarea art. 67 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi a prevederilor art. 252 alin. (1) din Codul muncii. Excepţia a fost invocată de Ghiţă Ciprian în cauze având ca obiect soluţionarea cererii privind anularea unei rezoluţii de clasare emise de Inspecţia Judiciară şi solicitarea de începere a cercetării disciplinare faţă de un judecător şi, respectiv, soluţionarea recursului declarat împotriva Hotărârii nr. 9J din 6 martie 2019, pronunţate de Consiliul Superior al Magistraturii - Secţia pentru judecători în materie disciplinară.
    11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2018 încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (5), ale art. 133 alin. (1) şi ale art. 134 alin. (4) din Constituţie, fiind emisă fără solicitarea avizului consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii. Se mai susţine că sunt încălcate dispoziţiile art. 4 alin. (2) şi ale art. 16 alin. (1) din Constituţie, dat fiind faptul că actul normativ criticat a fost adoptat cu efecte „intuitu personae, respectiv în favoarea actualei conduceri a Inspecţiei Judiciare, prin conferirea de efecte juridice noi unor raporturi juridice încetate definitiv respectiv prin aplicarea dispoziţiilor legale asupra unor situaţii anterioare, care s-au născut şi au produs efecte“.
    12. De asemenea, se mai susţine că ordonanţa de urgenţă criticată are caracter retroactiv, întrucât, chiar dacă aparent dispune pentru viitor, asupra unui fapt trecut şi epuizat - vacanţa unor funcţii de conducere -, mandatele conducătorilor Inspecţiei Judiciare îndrituiţi potrivit noii reglementări să asigure interimatul fiind expirate, totuşi, la momentul intrării ei în vigoare, conducătorii Inspecţiei Judiciare se aflau în situaţii identice cu orice inspector judiciar aflat în funcţie de execuţie. Prin urmare, îndrituirea legală de a asigura interimatul se raportează la un moment trecut, respectiv susţinerea examenului în urmă cu trei ani, iar persoanele determinate indirect se regăsesc în prezent în aceeaşi situaţie cu celelalte.
    13. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 252 alin. (1) din Codul muncii, din actele ataşate actului de sesizare reiese că autorul excepţiei este nemulţumit de neaplicarea în cauză a prevederilor dreptului comun, în privinţa răspunderii disciplinare a magistraţilor, astfel cum s-a reţinut în hotărârea recurată, respectiv Hotărârea nr. 9J din 6 martie 2019, pronunţată de Consiliul Superior al Magistraturii - Secţia pentru judecători în materie disciplinară.
    14. Curtea de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992.
    15. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2018 este neîntemeiată. În acest sens, arată că intervenţia legislativă realizată prin această ordonanţă de urgenţă a Guvernului a avut ca efect acoperirea unui vid legislativ, necesitatea şi urgenţa adoptării acestui act normativ fiind evidente în condiţiile în care Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii nu prevedea modalitatea de asigurare a interimatului funcţiei, iar inexistenţa criteriilor de desemnare a conducerii interimare a justificat demersul întreprins, scopul urmărit fiind acela al neperturbării activităţii Inspecţiei Judiciare, iar nu gratificarea unor anumite persoane. Cu privire la art. 252 alin. (1) din Codul muncii se apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este, de asemenea, neîntemeiată, deoarece magistraţilor li se aplică un regim juridic disciplinar special, în baza Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, coroborată cu Legea nr. 317/2004, iar nu cel de drept comun, având drept temei Codul muncii.
    16. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.
    17. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele:
    18. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit actelor de sesizare, îl constituie Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2018 pentru completarea art. 67 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 5 septembrie 2018, precum şi dispoziţiile art. 252 alin. (1) din Codul muncii. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2018 a fost abrogată prin art. 96 alin. (4) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1105 din 16 noiembrie 2022. Însă, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. Aşadar, Curtea reţine că, deşi nu mai sunt în vigoare, dispoziţiile ordonanţei de urgenţă criticate îşi produc în continuare efectele juridice în cauza în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, astfel că acestea constituie obiect al excepţiei de neconstituţionalitate. Prevederile legale criticate au următorul conţinut:
    - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2018:
    "ART. I
    La articolul 67 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, cu modificările ulterioare, după alineatul (6) se introduc două noi alineate, alineatele (7) şi (8), cu următorul cuprins:
    (7) În situaţia vacantării funcţiei de inspector-şef sau, după caz, de inspector-şef adjunct al Inspecţiei Judiciare ca urmare a expirării mandatului, interimatul funcţiei se asigură de inspectorul-şef sau, după caz, de inspectorul-şef adjunct ale căror mandate au expirat, până la data ocupării acestor funcţii în condiţiile legii.

    (8) În caz de încetare a mandatului de inspector-şef ca urmare a altor situaţii decât expirarea mandatului, interimatul funcţiei se asigură de către inspectorul-şef adjunct până la data ocupării acestei funcţii în condiţiile legii, iar în caz de încetare a mandatului de inspector-şef adjunct ca urmare a altor situaţii decât expirarea mandatului, interimatul funcţiei se asigură de către un inspector judiciar numit de inspectorul-şef până la data ocupării acestei funcţii în condiţiile legii.
    ART. II
    Prevederile art. 67 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi cu completările aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, se aplică şi situaţiilor în care funcţia de inspector-şef sau, după caz, de inspector-şef adjunct al Inspecţiei Judiciare este vacantă la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.;"

    – Art. 252 alin. (1) din Codul muncii:
    "(1) Angajatorul dispune aplicarea sancţiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoştinţă despre săvârşirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii faptei."

    20. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept, democratic şi social, art. 1 alin. (5) privind principiul supremaţiei Constituţiei, art. 4 alin. (2) privind egalitatea între cetăţeni, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 133 alin. (1) privind rolul Consiliului Superior al Magistraturii şi art. 134 alin. (4) potrivit căruia „Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenţei justiţiei“. De asemenea, sunt invocate şi prevederile art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că obiectul cauzei în care a fost invocată aceasta îl reprezintă soluţionarea cererii privind anularea unei rezoluţii de clasare emise de pârâta Inspecţia Judiciară şi, respectiv, soluţionarea recursului declarat împotriva Hotărârii nr. 9J din 6 martie 2019, pronunţate de Consiliul Superior al Magistraturii - Secţia pentru judecători în materie disciplinară, prin care s-a admis în parte acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară împotriva autorului prezentei excepţii de neconstituţionalitate - judecător în cadrul Curţii de Apel din Bucureşti.
    22. Curtea reţine că, în cadrul soluţionării cauzei având obiectul mai sus precizat, a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 77/2018, referitoare, în esenţă, la reglementarea situaţiei interimatului funcţiilor de conducere de la nivelul Inspecţiei Judiciare, instituind, în ipoteza vacantării funcţiilor ca urmare a expirării mandatelor inspectorului-şef şi inspectorilor-şefi adjuncţi ai Inspecţiei Judiciare, soluţia legislativă a prelungirii acestora după expirare, pe perioada interimatului, şi, respectiv, în ipoteza vacantării funcţiilor ca urmare a altor motive decât expirarea mandatelor inspectorului-şef şi inspectorilor-şefi adjuncţi ai Inspecţiei Judiciare, instituind soluţia legislativă a înlocuirii acestora. Or, faţă de ipotezele normative instituite de ordonanţa de urgenţă criticată, prin raportare la obiectul cauzei în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că textul criticat nu are legătură cu soluţionarea cauzei, în sensul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. Potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, „legătura cu soluţionarea cauzei“ presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecăţii, cât şi necesitatea invocării excepţiei de neconstituţionalitate în scopul restabilirii stării de constituţionalitate, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigenţele pe care le impun dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privinţa pertinenţei excepţiei de neconstituţionalitate în desfăşurarea procesului, potrivit cărora „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia“.
    23. Referitor la condiţia de admisibilitate privind relevanţa unei excepţii de neconstituţionalitate, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că prima teză a art. 146 lit. d) din Constituţie, privind excepţia de neconstituţionalitate ridicată în faţa unei instanţe judecătoreşti sau de arbitraj comercial, reglementează un control de constituţionalitate a posteriori, concret şi incident, ce presupune sine qua non existenţa unui litigiu pendinte, în cadrul căruia să se invoce neconstituţionalitatea unor acte normative de reglementare primară care să aibă legătură cu soluţionarea acestuia (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 338 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 699 din 14 noiembrie 2013, Decizia nr. 108 din 7 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 423 din 8 iunie 2017, paragraful 21, sau Decizia nr. 713 din 9 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 19 aprilie 2018, paragraful 22). Acest control de constituţionalitate este a posteriori pentru că vizează acte normative de reglementare primară intrate în vigoare. De asemenea, acesta este un control concret, pentru că porneşte de la un litigiu concret, aflat pe rolul unei instanţe judecătoreşti, aceasta din urmă sesizând judecătorul constituţional doar cu soluţionarea chestiunii de constituţionalitate, adică a raportului abstract de conformitate a actului de reglementare primară cu Constituţia. În sfârşit, acesta este un control incident, pentru că apare în cadrul unui litigiu pendinte pe rolul unei instanţe judecătoreşti, dar nu poate fi soluţionat de aceasta, ci trebuie deferit Curţii Constituţionale, care îl va soluţiona fără a cunoaşte sau interveni pe fondul cauzei litigioase care l-a determinat. Însă Curtea Constituţională nu poate analiza conformitatea unor acte normative cu Constituţia în absenţa unei legături relevante între textul de lege criticat şi procesul pendinte. Prin urmare, Curtea a constatat că, de principiu, condiţionarea sesizării sale cu o excepţie de neconstituţionalitate de legătura dispoziţiei legale criticate cu soluţionarea cauzelor reprezintă un aspect esenţial al acestui tip de control de constituţionalitate (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 710 din 2 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 17 martie 2022, paragraful 17).
    24. Totodată, Curtea a reţinut, într-o altă cauză, că „autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu are un interes real, personal în promovarea acesteia. Astfel, posibila admitere a excepţiei nu ar schimba cu nimic situaţia acestuia (...)“ (Decizia nr. 244 din 19 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 632 din 20 iulie 2018, paragraful 17). În acelaşi sens, Curtea a reţinut că legătura excepţiei de neconstituţionalitate cu soluţionarea cauzei, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecăţii, cât şi necesitatea invocării excepţiei de neconstituţionalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigenţele pe care le impun aceste dispoziţii legale, în privinţa pertinenţei excepţiei de neconstituţionalitate în desfăşurarea procesului (a se vedea Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014, paragraful 20). Prin urmare, condiţia relevanţei excepţiei de neconstituţionalitate, respectiv a incidenţei textului de lege criticat în soluţionarea cauzei aflate pe rolul instanţei judecătoreşti, nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat în primul rând interesul procesual al invocării excepţiei de neconstituţionalitate, mai ales din prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituţionalităţii textului de lege criticat.
    25. Astfel, în speţă, legătura cu soluţionarea cauzei ar presupune că o eventuală declarare ca neconstituţionale a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2018 ar putea avea efect asupra dezlegării pe care instanţa de contencios administrativ şi fiscal o dă prezentei cauze, în ceea ce priveşte clasarea rezoluţiei emise de Inspecţia Judiciară. Prin urmare, în privinţa criticilor de neconstituţionalitate aduse normei de lege invocate, nu este îndeplinită condiţia privind interesul în invocarea excepţiei de neconstituţionalitate, prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituţionalităţii textelor criticate în ceea ce îl priveşte pe autorul excepţiei. O eventuală invocare a excepţiei de neconstituţionalitate ar fi fost pertinentă în cadrul unui litigiu având ca obiect soluţionarea acţiunii directe îndreptate împotriva ordonanţei de urgenţă criticate, însoţite de excepţia de neconstituţionalitate, în temeiul dispoziţiilor art. 9 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1154 din 7 decembrie 2004. Din acest punct de vedere, excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, deoarece o eventuală declarare ca neconstituţională a ordonanţei de urgenţă criticate nu ar produce efecte directe asupra valabilităţii rezoluţiei de clasare.
    26. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 252 alin. (1) din Codul muncii, Curtea reţine că este aceasta este formulată din perspectiva interpretării şi aplicării prevederilor criticate, în concret, în speţa dedusă judecăţii, autorul excepţiei urmărind aplicarea dreptului comun, mai favorabil, iar nu a dispoziţiilor speciale.
    27. În ceea ce priveşte interpretarea şi aplicarea legii, Curtea Constituţională, în jurisprudenţa sa, a reţinut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conţinutului său şi o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanţa de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009).
    28. În prezenta cauză, analizând susţinerile formulate, Curtea reţine că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 47/1992, instanţa de contencios constituţional asigură controlul de constituţionalitate a legilor, a ordonanţelor Guvernului, a tratatelor internaţionale şi a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispoziţiile şi principiile Constituţiei. Aşadar, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte aplicarea şi interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanţei de judecată care judecă fondul cauzei, precum şi, eventual, al instanţelor de control judiciar, aşa cum rezultă din prevederile art. 126 alin. (1) şi (3) din Constituţie. Astfel, printr-o jurisprudenţă constantă, Curtea Constituţională s-a pronunţat cu privire la competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti de a soluţiona probleme care ţin de interpretarea şi/sau aplicarea legii, sens în care este, spre exemplu, Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14.
    29. Prin urmare, având în vedere dispoziţiile art. 142 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora „Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei“, coroborate cu cele ale art. 126 alin. (1) şi (2) din Legea fundamentală, în virtutea cărora justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege, iar competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege, precum şi faptul că instanţa de contencios constituţional nu se pronunţă asupra modului de interpretare şi aplicare a legii, ci, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, numai asupra înţelesului său contrar Constituţiei dedus din raportarea la norme şi principii constituţionale, excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum este formulată în prezenta cauză, urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.
    30. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2018 pentru completarea art. 67 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi a dispoziţiilor art. 252 alin. (1) din Codul muncii, excepţie ridicată de Ghiţă Ciprian în dosarele nr. 616/44/2018 şi nr. 1.375/1/2019/a3 ale Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 17 octombrie 2024.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Irina Loredana Gulie

    ------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 478 din 17 octombrie 2024

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"