Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina │- │
│Bărbăţeanu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 18^7 din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, excepţie ridicată de Lovasz Ioan în Dosarul nr. 37.808/3/2013** al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.445D/2017. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că îşi menţine valabilitatea jurisprudenţa Curţii Constituţionale deja existentă în materie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Decizia civilă nr. 941A din 8 decembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 37.808/3/2013**, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 18^7 din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, excepţie ridicată de Lovasz Ioan într-o cauză civilă având ca obiect obligarea statului român, prin Ministerul Finanţelor Publice, la plata unei sume de bani reprezentând echivalentul diferenţei dintre cotaţia la bursă a acţiunilor deţinute la Fondul „Proprietatea“ şi creanţa garantată asupra statului conferită de un titlu de conversie emis în anul 2009. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că textul de lege criticat creează o inegalitate între persoanele care au primit titluri de conversie anterior listării la bursă, respectiv tranzacţionării acţiunilor Fondului „Proprietatea“ şi persoanele care au primit acţiuni după acest moment, la o valoare a acţiunii corelată cu media ponderată de tranzacţionare la bursă a acţiunilor pe ultimele trei luni. Autorul excepţiei arată că i s-a creat un prejudiciu prin diferenţa de valoare astfel rezultată. 6. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că, în fapt, nu este vorba despre un tratament discriminatoriu aplicat în condiţii similare, ci despre reglementarea legală incidentă în funcţie de momentul la care se realizează conversia titlurilor de despăgubire, la alegerea titularului despăgubirii, respectiv până la data suspendării procedurii de conversie sau după reluarea acestui proces, ulterior listării la bursă a Fondului „Proprietatea“. Textul nu reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate, deoarece, ulterior convertirii dreptului de creanţă în acţiuni, valorificarea acestora este supusă normelor specifice ce reglementează piaţa bursieră. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, făcând trimitere la cele statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 394 din 3 iulie 2014. 9. Avocatul Poporului apreciază că nu pot fi reţinute criticile de neconstituţionalitate formulate, textul de lege fiind în conformitate cu dispoziţiile din Legea fundamentală invocate în susţinerea excepţiei. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 18^7 din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, care aveau următorul conţinut normativ: - Art. 18^7: "(1) Procedura de conversie a titlurilor de despăgubire, respectiv a titlurilor de conversie în acţiuni emise de Fondul «Proprietatea» se suspendă cu 10 zile lucrătoare înainte de prima şedinţă de tranzacţionare şi până la data stabilită conform prevederilor alin. (2). Până la data suspendării, conversia titlurilor de despăgubire, respectiv a titlurilor de conversie în acţiuni emise de Fondul «Proprietatea» se va realiza la valoarea nominală.(2) Procedura de conversie a titlurilor de despăgubire, respectiv a titlurilor de conversie în acţiuni emise de Fondul «Proprietatea» va reîncepe în ziua de luni a celei de-a doua săptămâni calendaristice ulterioare primelor 60 de şedinţe de tranzacţionare a acţiunilor Fondului «Proprietatea». Conversia titlurilor de despăgubire, respectiv a titlurilor de conversie în acţiuni emise de Fondul «Proprietatea» se va realiza potrivit algoritmului prezentat în alineatele următoare.(3) După reluarea în conformitate cu prevederile alin. (2) a procesului de conversie a titlurilor de despăgubire, respectiv a titlurilor de conversie în acţiuni emise de Fondul «Proprietatea», conversia se va realiza prin împărţirea valorii despăgubirii menţionate în titlul de despăgubire, respectiv în titlul de conversie la preţul mediu ponderat de tranzacţionare al acţiunilor, care se stabileşte astfel: a) în cazul conversiilor care se realizează în a doua săptămână calendaristică ulterioară expirării termenului de 60 de şedinţe de tranzacţionare, preţul mediu ponderat este egal cu preţul mediu de tranzacţionare aferent primelor 60 de şedinţe de tranzacţionare, comunicat de operatorul pieţei reglementate la încheierea celei de-a 60-a şedinţe de tranzacţionare; b) în cazul conversiilor care se realizează începând cu ziua de luni a celei de-a treia săptămâni calendaristice ulterioare expirării termenului de 60 de şedinţe de tranzacţionare, preţul mediu ponderat de tranzacţionare este egal cu preţul mediu ponderat de tranzacţionare aferent ultimelor 60 de şedinţe de tranzacţionare, comunicat de operatorul pieţei reglementate“." 13. Textul de lege criticat a fost abrogat prin art. 50 lit. c) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013. Având în vedere cele statuate prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, Curtea urmează să examineze constituţionalitatea prevederilor de lege ce formează obiectul prezentei excepţii, acestea fiind aplicabile în procesul în cadrul căruia a fost ridicată. 14. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 15 - Universalitatea, art. 16 - Egalitatea în drepturi şi art. 44 - Dreptul de proprietate privată. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 394 din 3 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 1 august 2014, s-a pronunţat asupra dispoziţiilor art. 18^7 alin. (1) teza a doua din capitolul V^1 al titlului VII al Legii nr. 247/2005, prin prisma unor critici similare celor formulate şi în cauza de faţă. Astfel, autorul prezentei excepţii este nemulţumit de faptul că, în urma listării la Bursa de Valori Bucureşti, acţiunile Fondului „Proprietatea“ şi, implicit, acţiunile deţinute de titularul titlului de conversie a despăgubirilor acordate conform titlului VII al Legii nr. 247/2005 pentru imobilele preluate abuziv de statul român în timpul regimului comunist au fost listate la valoarea de 0,6020 lei/acţiune, inferioară valorii nominale de 1 leu/acţiune. Ca atare, autorul excepţiei susţine că a suferit un prejudiciu prin diferenţa de valoare cu care acţiunile Fondului „Proprietatea“ au fost listate la bursă şi valoarea nominală a acestora. 16. Prin decizia precitată, Curtea a constatat (paragraful 17) că, în concret, critica viza, ca şi în cazul de faţă, modalitatea de valorificare a acţiunilor deţinute de titularii titlurilor de despăgubire/conversie, înainte şi după listarea Fondului „Proprietatea“ la Bursa de Valori Bucureşti. În acest context, instanţa de contencios constituţional a remarcat (paragrafele 18-19) faptul că Fondul „Proprietatea“ a fost înfiinţat în anul 2005, ca entitate destinată realizării plăţii prin echivalent a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv de statul român. Întrucât, în timp, s-a constatat insuficienţa fondurilor necesare pentru plata în numerar a despăgubirilor stabilite în baza titlurilor de despăgubire şi ţinând seama de impactul semnificativ asupra bugetului de stat, care a generat implicaţii financiare suplimentare asupra cheltuielilor bugetului de stat, a fost reglementată o nouă modalitate de valorificare a despăgubirilor prin convertirea titlului de despăgubire în acţiuni emise de Fondul „Proprietatea“. Curtea a reţinut că, de la înfiinţarea Fondului „Proprietatea“, în anul 2005, şi până la listarea acestuia la bursă, la data de 25 ianuarie 2011, foştii proprietari au fost despăgubiţi la valoarea nominală de 1 leu/acţiune. Potrivit prevederilor art. 18^7 alin. (1) teza a doua din titlul VII al Legii nr. 247/2005, înainte de listarea Fondului „Proprietatea“ la Bursa de Valori Bucureşti, procedura de conversie a titlurilor de despăgubire, respectiv a titlurilor de conversie în acţiuni emise de Fondul „Proprietatea“, a fost suspendată. După reluarea procesului de conversie, ulterior listării la bursă, conversia s-a efectuat în conformitate cu algoritmul prevăzut de prevederile art. 18^8 din titlul VII din Legea nr. 247/2005, prin utilizarea preţului mediu ponderat de tranzacţionare, iar nu la valoarea nominală, de 1 leu/acţiune. 17. În contextul celor menţionate, Curtea a constatat (paragraful 20) că prevederile de lege criticate nu conţin, în sine, niciun viciu de neconstituţionalitate, fiind vorba despre reglementarea legală aplicabilă în funcţie de momentul la care se realizează conversia titlurilor de despăgubire, respectiv a titlurilor de conversie în acţiuni emise de Fondul „Proprietatea“, şi anume până la data suspendării procedurii de conversie (când conversia se realiza la valoarea nominală), sau după reluarea acestui proces, ulterior listării Fondului „Proprietatea“ la bursă (când conversia se realiza prin împărţirea valorii despăgubirii menţionate în titlul de despăgubire, respectiv în titlul de conversie, la preţul mediu ponderat de tranzacţionare al acţiunilor). În consecinţă, Curtea a considerat (paragraful 21 din Decizia nr. 394 din 3 iulie 2014) că sunt nefondate criticile potrivit cărora stabilirea valorii unei acţiuni, ulterior listării Fondului „Proprietatea“ la bursa de valori, sub valoarea nominală ar reprezenta o încălcare a dreptului de proprietate, întrucât, ulterior convertirii dreptului de creanţă în acţiuni, valorificarea acestora este supusă normelor specifice ce reglementează piaţa bursieră. 18. De asemenea, Curtea a reamintit (paragraful 22) că modalitatea de a reglementa acordarea despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv constituie opţiunea legiuitorului, în acord cu politica economică a statului în materia despăgubirilor acordate din fonduri publice, urmărindu-se păstrarea unui just echilibru între cerinţele interesului public şi imperativele apărării dreptului fundamental la proprietate. Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, statul dispune de o marjă largă de apreciere pentru a alege măsurile destinate să garanteze respectarea drepturilor patrimoniale, ca urmare a aplicării legilor speciale de reparaţie. 19. De altfel, Curtea observă că, de îndată ce titlul de despăgubire este valorificat integral, prin emiterea titlului de plată şi/sau a titlului de conversie în acţiuni la Fondul „Proprietatea“ în beneficiul persoanei îndreptăţite, creanţa statului se stinge prin executare, titularul acţiunilor urmând să suporte riscul financiar inerent operaţiunilor bursiere, generat de posibilele fluctuaţii ale valorii de tranzacţionare a acţiunilor pe piaţa bursieră. Mai mult, la momentul obţinerii titlului de despăgubire, persoanele îndreptăţite cunoşteau aceste reglementări, fiind conştiente de faptul că valoarea acţiunilor va deveni variabilă, astfel că aveau posibilitatea să decidă în mod liber tranzacţionarea acestora în contextul pe care îl considerau cel mai avantajos. 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Lovasz Ioan în Dosarul nr. 37.808/3/2013** al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 18^7 din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 25 iunie 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Valentina Bărbăţeanu ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
