Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌─────────────────────┬─────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├─────────────────────┼─────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├─────────────────────┼─────────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├─────────────────────┼─────────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea │- judecător │
├─────────────────────┼─────────────────────┤
│Mona-Maria Pivniceru │- judecător │
├─────────────────────┼─────────────────────┤
│Livia Doina Stanciu │- judecător │
├─────────────────────┼─────────────────────┤
│Simona-Maya Teodoroiu│- judecător │
├─────────────────────┼─────────────────────┤
│Andreea Costin │- magistrat-asistent │
└─────────────────────┴─────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 451 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Sorin Graţianu şi Olga Graţianu în Dosarul nr. 79.957/301/2014 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 985D/2016. 2. La apelul nominal se prezintă personal Sorin Graţianu, lipsind celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.309D/2016 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 451 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de aceleaşi părţi în Dosarul nr. 79.956/301/2014 al aceleiaşi instanţe. 4. La apelul nominal se prezintă personal Sorin Graţianu, lipsind celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită. 5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Partea prezentă este de acord cu conexarea. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a cauzelor. Curtea, având în vedere obiectul identic al cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.309D/2016 la Dosarul nr. 985D/2016, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul părţii prezente, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens arată, în esenţă, că prin dispoziţiile legale criticate se creează un tratament discriminatoriu între o parte care nu are studii juridice şi o parte care este absolventă a unei facultăţi de drept şi care îşi angajează şi avocat. În continuare, prezintă aspecte ale fondului litigiului şi depune concluzii scrise. 7. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens arată că prin critica formulată se cere Curţii Constituţionale completarea textului legal criticat prin reglementarea interdicţiei ca partea care este absolventă a unei facultăţi de drept să nu beneficieze de avocat. De asemenea, mai arată că trebuie avut în vedere, în acelaşi sens, şi art. 24 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia în tot cursul procesului părţile au dreptul să fie asistate de un avocat. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 8. Prin încheierile din 17 mai şi 8 iulie 2016, pronunţate în dosarele nr. 79.957/301/2014 şi nr. 79.956/301/2014, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 451 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Sorin Graţianu şi Olga Graţianu în cauze având ca obiect soluţionarea cererii de obligare la plata cheltuielilor efectuate pentru părţile aflate în coproprietate forţată din imobil şi, respectiv, soluţionarea cererii de obligare la efectuarea unor lucrări de reparaţii la un imobil. 9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece nu prevăd şi situaţia în care o parte procesuală este absolventă a unei facultăţi de drept şi solicită, în cazul obţinerii unei soluţii favorabile, părţii adverse, care nu este absolventă a unei facultăţi de drept, plata onorariului avocatului ales. 10. Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Persoanele care au absolvit cursurile unei facultăţi de drept nu sunt obligate să îşi asigure reprezentarea drepturilor şi intereselor singure, fără a beneficia de asistenţă juridică de specialitate. 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 12. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 13. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. 14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 451 alin. (2) din Codul de procedură civilă, care are următorul cuprins: „Instanţa poate, chiar şi din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaţilor, atunci când acesta este vădit disproporţionat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfăşurată de avocat, ţinând seama şi de circumstanţele cauzei. Măsura luată de instanţă nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat şi clientul său.“ 17. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi. De asemenea, se invocă şi dispoziţiile art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile legale criticate au păstrat soluţia legislativă consacrată de art. 274 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865, potrivit căruia „Judecătorii au însă dreptul să mărească sau să micşoreze onorariile avocaţilor, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale, ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivite de mici sau de mari, faţă de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat“, dispoziţii care au făcut în numeroase rânduri obiect al controlului de constituţionalitate, instanţa constituţională constatând conformitatea acestora cu normele fundamentale invocate şi în prezenta cauză. 19. Astfel, în jurisprudenţa sa (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 702 din 28 iunie 2012, publicată Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 607 din 23 august 2012, Decizia nr. 1.018 din 14 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 687 din 28 septembrie 2011, Decizia nr. 401 din 14 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 20 septembrie 2005, Decizia nr. 492 din 8 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 583 din 5 iulie 2006, sau Decizia nr. 728 din 7 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 401 din 12 iunie 2009), Curtea a reţinut că prerogativa instanţei de a cenzura, cu prilejul stabilirii cheltuielilor de judecată, cuantumul onorariului avocaţial convenit, prin prisma proporţionalităţii sale cu amplitudinea şi complexitatea activităţii depuse, este cu atât mai necesară cu cât respectivul onorariu, convertit în cheltuieli de judecată, urmează a fi suportat de partea potrivnică, dacă a căzut în pretenţii, ceea ce presupune în mod necesar ca acesta să îi fie opozabil. Or, opozabilitatea cuantumului faţă de partea potrivnică, care este terţ în raport cu convenţia de prestare a serviciilor avocaţiale, este consecinţa însuşirii sale de instanţă prin hotărârea judecătorească prin al cărei efect creanţa dobândeşte caracter cert, lichid şi exigibil. 20. Totodată, Curtea a mai reţinut că avocatul, prin exercitarea profesiei sale, îndeplineşte o activitate economică, activitate care constă în oferirea de bunuri sau servicii pe o piaţă liberă (Hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din 19 februarie 2002, pronunţată în Cauza Wouters şi alţii, paragraful 49), însă orice activitate economică se desfăşoară „în condiţiile legii“; în consecinţă, legiuitorul a apreciat că valoarea onorariului trebuie să fie proporţională cu serviciul prestat, instituind astfel posibilitatea limitării sale în cazul în care nu există un just echilibru între prestaţia avocaţială şi onorariul solicitat. 21. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia deciziilor amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. 22. Distinct de cele arătate, Curtea reţine că în prezenta cauză dispoziţiile legale sunt criticate din prisma faptului că partea care pierde litigiul este obligată să suporte onorariul avocatului părţii adverse, inclusiv în situaţia în care aceasta din urmă este absolventă de drept. Faţă de acest aspect, Curtea reţine că părţile dintr-un proces, indiferent de calificarea lor, au dreptul să fie asistate de un avocat ales, drept consacrat la nivel constituţional prin art. 24 alin. (2) din Legea fundamentală, potrivit căruia „în tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu“. Prin urmare, părţile absolvente ale unei facultăţi de drept pot beneficia de asistenţă juridică de specialitate, nefiind obligate să se reprezinte singure, astfel încât nu se poate aprecia că normele legale supuse controlului de constituţionalitate aduc atingere principiului constituţional al egalităţii în drepturi, deoarece acestea se aplică în mod egal tuturor celor aflaţi în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare. 23. Obligativitatea plăţii cheltuielilor de judecată, incluzând onorariile avocaţilor, de către partea ale cărei pretenţii nu au fost admise de instanţa de judecată, are la bază ideea de culpă procesuală a acesteia şi nu contravine prevederilor constituţionale. 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Sorin Graţianu şi Olga Graţianu în dosarele nr. 79.957/301/2014 şi nr. 79.956/301/2014 ale Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 451 alin. (2) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 27 iunie 2017. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Andreea Costin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
