Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌─────────────────────┬─────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├─────────────────────┼─────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├─────────────────────┼─────────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├─────────────────────┼─────────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea │- judecător │
├─────────────────────┼─────────────────────┤
│Mona-Maria Pivniceru │- judecător │
├─────────────────────┼─────────────────────┤
│Livia Doina Stanciu │- judecător │
├─────────────────────┼─────────────────────┤
│Simona-Maya Teodoroiu│- judecător │
├─────────────────────┼─────────────────────┤
│Andreea Costin │- magistrat-asistent │
└─────────────────────┴─────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 355 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Georgeta Halchin şi Victor Halchin în Dosarul nr. 19.110/271/2015 al Judecătoriei Oradea - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 837D/2016. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 50D/2017, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 194 lit. e) şi ale art. 355 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Sorin Daniel Bucşe în Dosarul nr. 5.775/236/2015 al Judecătoriei Giurgiu - Secţia civilă. 4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a cauzelor. Curtea, având în vedere obiectul parţial identic al cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 50D/2017 la Dosarul nr. 837D/2016, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că dispoziţiile legale criticate, care vizează modalitatea diferită de luare a interogatoriului pentru persoanele fizice şi persoanele juridice, au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, Curtea, prin Decizia nr. 633 din 11 noiembrie 2014, constatând constituţionalitatea acestora. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 7. Prin Încheierea din 12 mai 2016, pronunţată în Dosarul nr. 19.110/271/2015, Judecătoria Oradea - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 355 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Georgeta Halchin şi Victor Halchin într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în constatarea caracterului abuziv al unor prevederi dintrun contract de credit. 8. Prin Încheierea din 23 martie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 5.775/236/2015, Judecătoria Giurgiu - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 194 lit. e) şi art. 355 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Sorin Daniel Bucşe într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de obligare a acestuia la plata unei sume de bani reprezentând contravaloarea energiei termice furnizate în perioada 1 aprilie 2013-31 ianuarie 2015. 9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că există o discriminare procedurală în sensul că persoana fizică trebuie să răspundă imediat unor întrebări despre al căror conţinut nu ia la cunoştinţă decât în momentul în care acestea sunt citite, fiind realizat astfel elementul surpriză specific al acestei probe, în timp ce persoana juridică primeşte întrebările, are timp pentru elaborarea răspunsului, se poate documenta astfel încât să conducă răspunsul spre propriile susţineri, persoana fizică neputând să demonstreze nesinceritatea persoanei juridice decât prin înscrisuri care provin de la persoana juridică interogată. În continuare, se arată că, pentru ca dreptul de acces la justiţie să fie efectiv garantat, nu este suficient ca instanţa să fie doar sesizată, ci trebuie să se asigure părţilor o judecată efectivă, având în vedere preeminenţa dreptului şi a egalităţii în drepturi. Părţilor dintr-un proces civil trebuie să li se asigure acelaşi tratament procesual de la începutul şi până la finalizarea litigiului. Prin urmare, dreptul la un proces echitabil ar presupune administrarea probei cu interogatoriul, în sensul comunicării lui către părţile pârâte persoane juridice numai în condiţiile art. 260 din Codul de procedură civilă, după ce ar fi încuviinţată proba în condiţiile art. 258 din acelaşi Cod. Totodată, se apreciază că prin dispoziţiile legale criticate se încalcă şi dreptul la apărare prin favorizarea uneia dintre părţi. 10. De asemenea, se susţine că raţionamentul avut în vedere în Decizia nr. 633 din 11 noiembrie 2014 nu este aplicabil în situaţia în care părţile din litigiu sunt persoane juridice, iar în prezenta cauză problema ridicată are o cu totul altă motivare, respectiv cunoaşterea conţinutului interogatoriului înainte de formularea întâmpinării de către pârât. 11. Referitor la dispoziţiile art. 194 lit. e) din Codul de procedură civilă, se apreciază că acestea impun reclamantului să administreze o probă, în mod preventiv, în condiţiile în care acesta nu ştie în ce sens este pertinentă soluţionării cererii, având în vedere că nici nu cunoaşte poziţia procesuală a părţii pârâte. 12. Judecătoria Oradea - Secţia civilă şi Judecătoria Giurgiu - Secţia civilă apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. 13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 14. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 15. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. 16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierile de sesizare, îl reprezintă dispoziţiile art. 355 din Codul de procedură civilă, respectiv art. 194 lit. e) şi art. 355 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Având în vedere motivarea excepţiilor de neconstituţionalitate, precum şi calitatea părţilor din litigiile deduse judecăţii, respectiv persoane fizice şi persoane juridice de drept privat, Curtea va reţine ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile art. 194 lit. e) tezele a treia şi a patra şi ale art. 355 alin. (1) din Codul de procedură civilă, texte de lege care au următorul cuprins: - Art. 194 lit. e) tezele a treia şi a patra: „Cererea de chemare în judecată va cuprinde: [...] e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispoziţiile art. 150. Când reclamantul doreşte să îşi dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfăţişarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi ataşat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele şi adresa martorilor, dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător;“; – Art. 355 alin. (1): „Statul şi celelalte persoane juridice de drept public, precum şi persoanele juridice de drept privat vor răspunde în scris la interogatoriul ce li se va comunica în prealabil, în condiţiile prevăzute la art. 194 lit. e).“. 19. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie, astfel cum se interpretează potrivit art. 20 alin. (1) din Constituţie, şi prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi ale art. 24 privind dreptul la apărare. 20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor legale criticate constatând constituţionalitatea acestora. 21. În privinţa dispoziţiilor art. 194 lit. e) din Codul de procedură civilă, Curtea a reţinut, prin Decizia nr. 27 din 3 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 197 din 25 martie 2015, paragrafele 13 şi 14, că legiuitorul, prin dispoziţiile legale criticate, a dorit instituirea unei discipline procesuale tocmai pentru a garanta respectarea principiului accesului liber la justiţie, dreptului la un proces echitabil şi dreptului la apărare. În privinţa cererii de chemare în judecată, Curtea a statuat că procedura regularizării cererii de chemare în judecată este justificată prin prisma finalităţii legitime urmărite de către legiuitor, şi anume fixarea corectă a cadrului procesual, în vederea evitării acordării de noi termene de judecată pentru complinirea lipsurilor, ceea ce conduce atât la asigurarea dreptului de apărare al pârâtului, aflat în deplină cunoştinţă de cauză cu privire la obiectul cererii, motivele invocate şi probele solicitate, precum şi la asigurarea celerităţii procesului, permiţând astfel o bună desfăşurare a judecăţii întrun termen optim şi previzibil, în sensul art. 6 din Codul de procedură civilă, element component al termenului rezonabil, reglementat de art. 21 alin. (3) din Constituţie. Curtea a mai reţinut că instanţele de judecată sunt singurele competente să aprecieze, în concret, în ce măsură anumite lipsuri ale cererii de chemare în judecată au o suficientă gravitate, pentru a justifica anularea cererii în procedura regularizării. 22. În continuare, Curtea a observat că, potrivit art. 194 lit. e) tezele a patra şi a cincea din Codul de procedură civilă, în cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi ataşat cererii de chemare în judecată. Simetric cu cererea de chemare în judecată, potrivit art. 205 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură civilă, dispoziţiile art. 194 lit. e) sunt aplicabile în mod corespunzător şi în cazul arătării dovezilor de către pârât, acesta fiind, aşadar, obligat la rândul său să ataşeze interogatoriul întâmpinării atunci când reclamantul are calitatea de persoană juridică de drept public sau privat. 23. În ceea ce priveşte reglementarea diferită de administrare a probei cu interogatoriu pentru persoanele juridice, Curtea a reţinut, prin Decizia nr. 633 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 9 ianuarie 2015, paragrafele 18-20, că deosebirea de statut juridic dintre persoanele fizice şi persoanele juridice justifică în mod obiectiv aplicarea unui tratament juridic diferit în ceea ce priveşte răspunsul dat la interogatoriu, în cadrul unui proces civil. Aşa cum a statuat în mod constant Curtea Constituţională, în deplin acord şi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (de exemplu, Hotărârea din 13 iunie 1979, pronunţată în Cauza Marckx împotriva Belgiei, paragraful 33, şi Hotărârea din 29 aprilie 2008, pronunţată în Cauza Burden împotriva Regatului Unit, paragraful 60), principiul egalităţii în drepturi se aplică doar situaţiilor egale ori analoage, iar tratamentul juridic diferenţiat, stabilit în considerarea unor situaţii obiectiv diferite, nu reprezintă nici privilegii şi nici discriminări. Cu acel prilej, Curtea a mai reţinut că principiul egalităţii armelor constituie o garanţie a dreptului la un proces echitabil care urmăreşte crearea unui just echilibru procesual între părţile aflate într-un litigiu. Astfel, procedura de administrare a probei interogatoriului nu încalcă principiul egalităţi armelor, întrucât acest principiu nu presupune o egalitate formală, în sensul reglementării unor proceduri identice indiferent de statutul juridic sau calitatea procesuală a părţilor, ci o egalitate materială, în sensul că prin procedurile, chiar diferit reglementate, să se ajungă la echitate procesuală între părţi, cu alte cuvinte să se ajungă la o egalitate de rezultat. Astfel, având în vedere dispoziţiile art. 209 din Codul civil, Curtea a reţinut că persoana juridică îşi exercită drepturile şi îşi îndeplineşte obligaţiile prin organele sale de administrare, de la data constituirii. Organele de administrare a persoanei juridice pot fi atât persoane fizice, cât şi persoane juridice care, prin lege, actul de constituire sau statut, sunt desemnate să acţioneze, în raporturile cu terţii, individual sau colectiv, în numele şi pe seama persoanei juridice. Având în vedere natura probei interogatoriului, precum şi faptul că accesul la structurile judecătoreşti şi la mijloacele procesuale se face cu respectarea regulilor de competenţă şi procedură de judecată stabilite de lege, Curtea a apreciat că administrarea în mod oral a acestei probe nu poate fi aplicată persoanei juridice, care prezintă anumite particularităţi determinate de însăşi natura acestui subiect de drept. Rezultă că legiuitorul a ţinut cont de aceste particularităţi obiective şi a adaptat modul de administrare a acestei probe în mod corespunzător şi în privinţa persoanei juridice. Prin urmare, nu se poate reţine încălcarea principiului egalităţii de arme în proces în sensul că persoana juridică ar beneficia de un tratament juridic mai favorabil în ceea ce priveşte luarea interogatoriului, ci de un tratament adaptat naturii sale juridice. 24. Totodată, Curtea a observat că, potrivit art. 352 alin. (4) din Codul de procedură civilă, în situaţia în care partea, persoană fizică, declară că pentru a răspunde la întrebări trebuie să cerceteze înscrisuri, registre sau dosare, instanţa va putea fixa un nou termen pentru interogatoriu. Aşadar, atât persoanele fizice, cât şi persoanele juridice beneficiază de un termen suficient pentru a da declaraţii în legătură cu actele juridice existente la dosarul cauzei, prevederile procesuale fiind similare ca finalitate materială. Desigur, la faptele juridice tratamentul juridic nu poate fi similar, motivat pe deosebirea de statut juridic, aşa cum s-a arătat mai sus. 25. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudenţa Curţii, cele reţinute în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. 26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Georgeta Halchin şi Victor Halchin în Dosarul nr. 19.110/271/2015 al Judecătoriei Oradea - Secţia civilă şi de Sorin Daniel Bucşe în Dosarul nr. 5.775/236/2015 al Judecătoriei Giurgiu - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 194 lit. e) tezele a treia şi a patra şi ale art. 355 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Oradea - Secţia civilă şi Judecătoriei Giurgiu - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 27 iunie 2017. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Andreea Costin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
