Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid-Alina Tudora│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19, ale art. 33 alin. (1) şi (3) şi ale art. 36 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi, excepţie ridicată de Petru Bădăluţă în Dosarul nr. 1.241/59/2018 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.890D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 24 octombrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.241/59/2018, Curtea de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19, ale art. 33 alin. (1) şi (3) şi ale art. 36 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi. Excepţia a fost invocată de Petru Bădăluţă într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că pârâtele din litigiu, şi anume Comisia de disciplină de pe lângă Consiliul filialei Caraş-Severin, Comisia superioară de disciplină de pe lângă Consiliul superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România şi Consiliul superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi, reprezentate de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, nu dispun de personalitate juridică, dar, cu toate acestea, au hotărât în legătură cu sesizările sale, deşi este o persoană fizică având capacitate de folosinţă şi exerciţiu, încălcându-i-se astfel demnitatea. Arată că pârâtele „nu au corp, natură/fire, existenţă, substanţă, memorie, identitate, prezenţă, mod de existenţă, pentru a intra în relaţie - oficial - publică - cu acesta, fiind non-entităţi, non-subiecte“ fără personalitate juridică. Mai susţine că pârâtele nu pot exercita vreo autoritate administrativ-jurisdicţională în raport relaţional cu un subiect cu personalitate juridică, din moment ce ele nu dispun de personalitate juridică în contextul normativ dat, fiindcă legalitatea nu se confundă cu constituţionalitatea – deci nu pot fi instanţe autonome, independente. 6. Curtea de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că, în cauză, chestiunea supusă controlului de constituţionalitate vizează, în realitate, interpretarea normelor de drept ca atribut al instanţelor judecătoreşti, aspecte care, potrivit art. 126 din Constituţie, ţin de competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 19, ale art. 33 alin. (1) şi (3) şi ale art. 36 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 13 din 8 ianuarie 2008, care au următorul cuprins normativ: - Art. 19: „Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi îşi constituie filiale, fără personalitate juridică, în reşedinţele de judeţ şi în municipiul Bucureşti.“; – Art. 33 alin. (1) şi (3): "(1) Pe lângă Consiliul superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România funcţionează Comisia superioară de disciplină, compusă din 5 membri titulari şi 5 supleanţi. Membrii Comisiei superioare de disciplină sunt aleşi de Conferinţa naţională pentru un mandat de 4 ani dintre experţii contabili înscrişi în evidenţa Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, care se bucură de autoritate profesională şi morală deosebită. (…)(3) Comisia superioară de disciplină aplică sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 17 şi soluţionează contestaţiile la hotărârile disciplinare pronunţate de comisiile de disciplină ale filialelor.“;" – Art. 36 alin. (1) şi (3): "(1) Pe lângă consiliul filialei funcţionează o comisie de disciplină, compusă din 5 membri titulari şi 5 supleanţi: preşedintele şi 4 membri aleşi de adunarea generală pentru un mandat de 4 ani dintre membrii experţi contabili care se bucură de autoritate profesională şi morală deosebită. (…)(3) Comisia de disciplină a filialei aplică sancţiunile prevăzute la art. 17 lit. a), b) şi c)." 11. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, aceste dispoziţii contravin normelor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5), art. 16 alin. (1) - (3), art. 21 alin. (1) - (3), art. 29 alin. (1) teza a doua, art. 53 alin. (1), art. 73 alin. (3) lit. t), art. 115 alin. (1), art. 116 alin. (2), art. 117 alin. (3) şi art. 148 alin. (2) şi (4). 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, din perspectiva aspectelor învederare de către autorul acesteia, Curtea observă că acesta nu formulează, în concret, critici precise şi clare, astfel încât să poată fi reţinută în mod rezonabil existenţa unor critici de neconstituţionalitate. Enumerarea formală a unor texte de lege din actul normativ criticat şi din Constituţie, fără o corelare coerentă şi precisă între acestea şi fără a evidenţia pretinsa contrarietate dintre normele legale criticate şi cele constituţionale de referinţă invocate, excedează, astfel, controlului de constituţionalitate. 13. În acest context, în jurisprudenţa sa, exemplu fiind Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, instanţa de contencios constituţional a reţinut că orice excepţie de neconstituţionalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă şi intrinsecă, ce va cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat, precum şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituţionalităţii textului criticat. În condiţiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepţiei, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, rezultă din dinamica primelor elemente. Prin urmare, materialitatea motivării excepţiei nu este o condiţie sine qua non a existenţei acesteia. De aceea, Curtea a constatat că în situaţia în care textul de referinţă invocat este suficient de precis şi clar, astfel încât instanţa constituţională să poată reţine în mod rezonabil existenţa unei minime critici de neconstituţionalitate, ea este obligată să analizeze pe fond excepţia de neconstituţionalitate şi să considere deci că autorul acesteia a respectat şi a cuprins în excepţia ridicată cele 3 elemente menţionate. 14. În aplicarea acestor considerente de principiu în prezenta cauză, Curtea subliniază că indicarea temeiurilor constituţionale de către autorul excepţiei nu este suficientă pentru determinarea, în mod rezonabil, a criticilor vizate. În acelaşi sens a statuat Curtea şi prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, sau prin Decizia nr. 613 din 17 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1277 din 22 decembrie 2020, paragraful 16, când a stabilit că simpla enumerare a unor dispoziţii constituţionale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate, excepţia astfel formulată fiind inadmisibilă. Dacă ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanţa de control constituţional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil în condiţiile în care, potrivit art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor şi opinia instanţei asupra excepţiei şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi. 15. Totodată, Curtea învederează faptul că este atribuţia instanţelor de judecată să interpreteze şi să determine dispoziţiile legale aplicabile în raport cu starea de fapt stabilită, iar, în acord cu prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională nu se poate pronunţa asupra modului de interpretare şi aplicare a legii, ci numai asupra înţelesului său contrar Constituţiei (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 10 din 14 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 19 aprilie 2021, paragraful 13). 16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19, ale art. 33 alin. (1) şi (3) şi ale art. 36 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi, excepţie ridicată de Petru Bădăluţă în Dosarul nr. 1.241/59/2018 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 30 ianuarie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Ingrid-Alina Tudora -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
