Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 469 din 15 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 lit. b) şi ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 469 din 15 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 lit. b) şi ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 113 din 7 februarie 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid-Alina Tudora│-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 lit. b) şi ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată, excepţie ridicată de Societatea Aveiro-Exim - S.R.L. din Codlea, judeţul Braşov, în Dosarul nr. 1.211/197/2019 al Judecătoriei Braşov. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 95D/2020.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens menţionează că dreptul la apărare este consacrat în sfera activităţii judiciare la constatarea săvârşirii unei contravenţii, iar cu privire la celelalte critici formulate apreciază că acestea sunt nemotivate.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea din 7 ianuarie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 1.211/197/2019, Judecătoria Braşov a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 lit. b) şi ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea Aveiro-Exim - S.R.L. din Codlea, judeţul Braşov, cu prilejul soluţionării plângerii formulate împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor întocmit în anul 2019 de către Inspectoratul Teritorial de Muncă Braşov.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine că dreptul său la apărare a fost nesocotit prin imposibilitatea sa de a participa la administrarea probelor în etapa prealabilă întocmirii procesului-verbal de contravenţie, fişele de identificare cuprinzând menţiuni tipizate. Astfel, în opinia sa, modalitatea de administrare a declaraţiei sub sancţiunea unei amenzi contravenţionale încalcă art. 23 din Constituţie, „dreptul la tăcere fiind o componentă a dreptului la libertatea individuală şi a dreptului la apărare“. Totodată, fără a detalia, apreciază că sunt încălcate şi dispoziţiile art. 53 din Constituţie.
    6. Judecătoria Braşov apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, criticile formulate având un caracter strict formal, fiind invocate doar pentru a obţine tergiversarea soluţionării plângerii contravenţionale. În esenţă, referitor la pretinsa încălcare a art. 24 din Constituţie, instanţa consideră că această susţinere este neîntemeiată atât timp cât dreptul la apărare presupune existenţa unui litigiu pendinte. Or, autoarea excepţiei a invocat inegalitatea de tratament în raport cu activitatea de control prealabilă întocmirii procesului-verbal de contravenţie, iar nu în raport cu existenţa vreunei inegalităţi în drepturi a persoanei în faţa legii şi a autorităţilor publice, în sensul prevăzut de art. 24 din Constituţie. De asemenea, instanţa învederează că autoarea excepţiei beneficiază atât de posibilitatea de a supune controlului judecătoresc procesul-verbal de contravenţie, cât şi de posibilitatea de a folosi în tot cursul procesului mijloacele legale de probă. Referitor la susţinerile privind încălcarea art. 23 din Constituţie, instanţa consideră că acestea nu au temei, în discuţie nefiind o procedură penală, iar cu privire la încălcarea art. 53 din Constituţie apreciază că intervenţia inspectorilor de muncă în sfera de activitate a persoanelor juridice are un scop legitim şi este necesară într-o societate democratică.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 19 lit. b) şi ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 3 mai 2012, cu următorul cuprins normativ:
    - Art. 19 lit. b):
    "Inspectorii de muncă, purtând asupra lor legitimaţia şi insigna care atestă funcţia pe care o îndeplinesc în exercitarea atribuţiilor stabilite prin lege, au următoarele drepturi: (...)
    b) să identifice, pe baza actelor care dovedesc identitatea sau pe baza altor documente, persoanele aflate în locurile de muncă sau în alte locuri supuse controlului sau cercetării evenimentelor şi să impună completarea fişei de identificare;"

    – Art. 23 alin. (1):
    "(1) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei:
    a) împiedicarea în orice mod a inspectorilor de muncă să exercite, total sau parţial, controlul ori să efectueze cercetarea evenimentelor potrivit prevederilor legale prin orice acţiune sau inacţiune a conducătorului unităţii, a reprezentantului legal, a unui angajat, prepus ori a altei persoane aflate în locaţiile supuse controlului, inclusiv refuzul persoanei găsite la locul de muncă de a completa fişa de identificare sau de a da informaţii despre evenimentul cercetat;
    b) neîndeplinirea sau îndeplinirea parţială de către entitatea controlată a măsurilor dispuse de inspectorul de muncă, la termenele stabilite de acesta;
    c) nerespectarea de către conducătorul unităţii, reprezentantul legal al acestuia, angajaţi, prepuşi sau alte persoane aflate în locaţiile supuse controlului a obligaţiei de a pune la dispoziţia inspectorilor de muncă, în termenul stabilit de aceştia, documentele şi informaţiile solicitate, necesare controlului ori cercetării evenimentelor."

    11. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, aceste dispoziţii legale contravin normelor constituţionale ale art. 23 referitoare la libertatea individuală, ale art. 24 care consacră dreptul la apărare şi ale art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
    12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că în speţă sunt relevante considerentele reţinute în cuprinsul Deciziei nr. 237 din 17 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305 din 4 mai 2011, şi al Deciziei nr. 98 din 3 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305 din 5 mai 2015.
    13. Astfel, prin jurisprudenţa precitată, şi anume Decizia nr. 98 din 3 martie 2015, paragraful 13, Curtea a constatat că Inspecţia Muncii îndeplineşte funcţia de autoritate de stat prin care se asigură exercitarea controlului aplicării prevederilor legale în domeniile sale de competenţă [art. 5 lit. a) din Legea nr. 108/1999], iar, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, inspectorii de muncă exercită atribuţii de autoritate de stat [art. 12 alin. (2) din Legea nr. 108/1999]. Prin decizia precitată, la paragrafele 15-17, Curtea a reţinut că în privinţa proceselor-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor ale inspectorilor de muncă legea dispune, la art. 19 lit. o), că inspectorii de muncă au dreptul să constate contravenţii şi să aplice sancţiuni prevăzute de legislaţia în vigoare. De asemenea, Legea nr. 108/1999 conţine norme proprii prin care sunt stabilite fapte care constituie contravenţii. Astfel, art. 23 alin. (1) lit. b) din acest act normativ prevede că neîndeplinirea sau îndeplinirea parţială de către entitatea controlată a măsurilor dispuse de inspectorul de muncă, la termenele stabilite de acesta, constituie contravenţie şi se sancţionează cu o amendă aplicată în limitele prevăzute de lege. Potrivit art. 16 alin. (2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Muncii, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.377/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 802 din 25 noiembrie 2009, constatările privind nerespectarea prevederilor legale din domeniile relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă, care conform actelor normative în vigoare constituie contravenţie, sunt consemnate de inspectorii de muncă în procese-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor. Potrivit alin. (3) al art. 20 din Legea nr. 108/1999, contestaţiile formulate împotriva acestor procese-verbale sunt soluţionate potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001.
    14. Curtea a reţinut, totodată, că actele cu caracter administrativ încheiate de inspectorii de muncă au o natură şi o finalitate diferite faţă de procesele-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, cele din prima categorie putând fi contestate potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1154 din 7 decembrie 2004, indiferent dacă au fost sau nu urmate de încheierea unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor. Instanţele competente sunt secţiile de contencios administrativ ale tribunalelor, curţilor de apel sau a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie potrivit competenţei materiale stabilite de legea procesual civilă, iar în ceea ce priveşte contestaţiile formulate împotriva proceselor-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, competenţa de soluţionare a acestora în primă instanţă revine judecătoriei în a cărei rază teritorială s-a săvârşit contravenţia. Instanţa chemată să cenzureze legalitatea procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei controlează aplicarea şi executarea sancţiunilor contravenţionale, aspecte care sunt diferite faţă de cele care formează obiectul cenzurii instanţei de contencios administrativ care verifică actele cu caracter administrativ ale inspectorilor de muncă prin care au fost dispuse de către aceştia anumite măsuri. Curtea a mai statuat că nerespectarea de către entitatea controlată a măsurilor stabilite de inspectorii de muncă atrage sancţionarea sa contravenţională, însă aceasta nu înseamnă că entitatea controlată nu a avut posibilitatea de a contesta măsura dispusă de inspectorul de muncă în termenul legal şi pe calea prevăzută de lege.
    15. La paragrafele 18 şi 19 din aceeaşi decizie, Curtea a învederat că tratamentul procesual diferit sub aspectul instanţei competente să efectueze controlul actului întocmit de inspectorii de muncă este justificat în mod obiectiv şi rezonabil de natura juridică diferită a actelor juridice supuse controlului (actele cu caracter administrativ încheiate de inspectorii de muncă şi procesele-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor). Astfel, cele două sancţiuni au natură juridică diferită, una pur administrativă, cealaltă contravenţională, şi se aplică în momente diferite şi pentru fapte distincte. Împrejurarea potrivit căreia contestaţiile formulate împotriva actelor cu caracter administrativ şi a proceselor-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor ale inspectorilor de muncă sunt date în competenţa de soluţionare a unor instanţe diferite nu impietează cu nimic asupra dreptului de acces la justiţie, autoarea excepţiei având posibilitatea de a-şi exercita garanţiile prevăzute de lege, formulând apărările pe care le consideră pertinente şi utile cauzei, la fel ca orice altă persoană aflată într-o asemenea situaţie. De altfel, Curtea a constatat că art. 5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 prevede că nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ actele administrative pentru modificarea sau desfiinţarea cărora se prevede, prin lege organică, o altă procedură judiciară.
    16. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că regimul contestării actelor administrative de constatare şi sancţionare a contravenţiilor reprezintă un alt fel de „recurs paralel“ împotriva unor acte administrative, precum cel prevăzut de dispoziţia legală menţionată (a se vedea în acest sens Decizia nr. 182 din 2 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 366 din 26 aprilie 2006).
    17. În fine, prin Decizia nr. 237 din 17 februarie 2011, mai sus menţionată, făcând referire la Decizia nr. 296 din 9 iunie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 10 august 2005, Curtea a învederat că activităţile pe care Inspecţia Muncii le controlează nu ţin de sfera privată, ci, dimpotrivă, de cea publică, vizând în mod evident ocrotirea unui interes general. Intervenţia din partea autorităţilor publice în sfera de activitate a persoanelor juridice are un scop legitim şi este necesară într-o societate democratică, având în vedere că, potrivit Legii nr. 108/1999, printre obiectivele Inspecţiei Muncii se numără şi controlul aplicării prevederilor legale referitoare la relaţiile de muncă, la securitatea şi sănătatea în muncă, la protecţia salariaţilor care lucrează în condiţii deosebite şi a prevederilor legale referitoare la asigurările sociale. Curtea a reţinut că drepturile conferite inspectorilor de muncă au în vedere atât specificul activităţii de control exercitate, cât şi importanţa socială a acestei activităţi de ordine publică.
    18. Prin urmare, Curtea apreciază că nu poate fi reţinută critica referitoare la încălcarea art. 23 din Constituţie, formulată de autoarea excepţiei din perspectiva faptului că „dreptul la tăcere este o componentă a dreptului la libertatea individuală“.
    19. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la dispoziţiile art. 24 din Constituţie, prin Decizia nr. 237 din 17 februarie 2011, precitată, Curtea a constatat că dreptul la apărare este circumscris cadrului procesual în care o parte are posibilitatea, garantată de Constituţie, de a utiliza toate mijloacele prevăzute de lege prin care pot fi invocate situaţii sau împrejurări ce susţin şi probează apărarea sa.
    20. Cât priveşte invocarea dispoziţiilor art. 53 din Legea fundamentală, Curtea reţine că acestea nu au incidenţă în cauză, deoarece nu s-a constatat restrângerea exerciţiului vreunui drept sau al vreunei libertăţi fundamentale şi, prin urmare, nu este incidentă ipoteza prevăzută de norma constituţională invocată.
    21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Aveiro-Exim - S.R.L. din Codlea, judeţul Braşov, în Dosarul nr. 1.211/197/2019 al Judecătoriei Braşov şi constată că dispoziţiile art. 19 lit. b) şi cele ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Braşov şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 15 octombrie 2024.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Ingrid-Alina Tudora

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 469 din 15 octombrie 2024

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ DECIZIA nr. 469 din 15 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 lit. b) şi ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 469 din 15 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 lit. b) şi ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii