Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Teodora │- │
│Pop │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 538-542 din Codul de procedură penală şi ale art. 96 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Melania Ionela Bîlteanu în Dosarul nr. 16.444/215/2017 al Tribunalului Dolj - Secţia I civilă, care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 126D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autoarea excepţiei a depus la dosarul cauzei concluzii scrise prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Se susţine, în acest sens, că dispoziţiile legale criticate sunt o transpunere a art. 52 alin. (3) din Constituţie. Se menţionează că în cauza în care a fost invocată prezenta excepţie de neconstituţionalitate este aplicabil art. 96 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, în forma anterioară modificării prin Legea nr. 242/2018, care, în ceea ce priveşte eroarea judiciară din procesele penale, făcea trimitere la Codul de procedură penală. Se arată că asupra unor critici similare Curtea Constituţională s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 430 din 17 iunie 2021. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 15 octombrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 16.444/215/2017, Tribunalul Dolj - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 538-542 din Codul de procedură penală şi ale art. 96 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Melania Ionela Bîlteanu într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului formulat de autoarea excepţiei împotriva unei sentinţe civile prin care a fost respinsă acţiunea formulată de aceeaşi autoare împotriva statului român, prin Ministerul Finanţelor Publice, acţiune prin care aceasta a solicitat despăgubiri ca urmare a trimiterii în judecată şi a achitării sale sub aspectul săvârşirii unor infracţiuni asimilate celor de corupţie. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale întrucât nu reglementează despăgubirile care se cuvin victimelor în cazul erorilor judiciare produse pe nedrept, în cadrul urmăririi penale, respectiv după trimiterea în judecată, prin acte specifice şi prin proceduri componente ale procesului penal. Astfel, se susţine că un inculpat care nu a fost condamnat sau nu a fost privat de libertate în cursul procesului penal nu are posibilitatea de a solicita şi de a obţine repararea prejudiciului suferit ca urmare a măsurilor neprivative de libertate dispuse în privinţa sa. Se arată că, în momentul punerii în mişcare a acţiunii penale, persoana vizată dobândeşte calitatea de inculpat, calitate care se menţine până la pronunţarea unei hotărâri definitive de condamnare sau de achitare. Se arată, totodată, că, pe parcursul procesului penal, faţă de inculpat se pot lua măsuri mai mult sau mai puţin restrictive de libertate, dar că, atât timp cât nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute prin dispoziţiile legale criticate, acesta nu poate recupera prejudiciul cauzat în urma unor erori judiciare, aceste condiţii fiind existenţa unei hotărâri judecătoreşti de condamnare sau a unei măsuri privative de libertate. 6. Se face trimitere la Decizia nr. 3.371 din 13 iunie 2013, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă, şi la deciziile Curţii Constituţionale nr. 48 din 16 februarie 2016, paragraful 13, nr. 78 din 5 februarie 2008, nr. 221 din 21 aprilie 2005 şi nr. 417 din 14 octombrie 2004. Este invocată, totodată, Hotărârea din 13 iunie 2006, pronunţată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în Cauza Traghetti del Mediterraneo SpA. 7. Tribunalul Dolj - Secţia I civilă opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se susţine că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, acestea reprezentând o concretizare a principiului prevăzut la art. 52 alin. (3) din Constituţie. Se face trimitere la deciziile Curţii Constituţionale nr. 417 din 14 octombrie 2004 şi nr. 1.044 din 11 noiembrie 2004 şi se susţine că, în realitate, textele criticate instituie normele procedurale necesare exercitării acestui drept, fiind în deplină concordanţă cu dispoziţiile constituţionale invocate în prezenta cauză şi cu prevederile art. 5 paragraful 5 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosarul cauzei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 538-542 din Codul de procedură penală şi ale art. 96 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005. Dispoziţiile legale criticate au următorul cuprins: - Art. 538 "(1) Persoana care a fost condamnată definitiv, indiferent dacă pedeapsa aplicată sau măsura educativă privativă de libertate a fost sau nu pusă în executare, are dreptul la repararea de către stat a pagubei suferite în cazul în care, în urma rejudecării cauzei, după anularea sau desfiinţarea hotărârii de condamnare pentru un fapt nou sau recent descoperit care dovedeşte că s-a produs o eroare judiciară, s-a pronunţat o hotărâre definitivă de achitare.(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi în cazul redeschiderii procesului penal cu privire la condamnatul judecat în lipsă, dacă după rejudecare s-a pronunţat o hotărâre definitivă de achitare.(3) Persoana prevăzută la alin. (1) şi persoana prevăzută la alin. (2) nu vor fi îndreptăţite să ceară repararea de către stat a pagubei suferite dacă, prin declaraţii mincinoase ori în orice alt fel, au determinat condamnarea, în afara cazurilor în care au fost obligate să procedeze astfel.(4) Nu este îndreptăţită la repararea pagubei nici persoana condamnată căreia îi este imputabilă în tot sau în parte nedescoperirea în timp util a faptului necunoscut sau recent descoperit." – Art. 539 "(1) Are dreptul la repararea pagubei şi persoana care, în cursul procesului penal, a fost privată nelegal de libertate.(2) Privarea nelegală de libertate trebuie să fie stabilită, după caz, prin ordonanţă a procurorului, prin încheierea definitivă a judecătorului de drepturi şi libertăţi sau a judecătorului de cameră preliminară, precum şi prin încheierea definitivă sau hotărârea definitivă a instanţei de judecată învestită cu judecarea cauzei." – Art. 540 "(1) La stabilirea întinderii reparaţiei se ţine seama de durata privării nelegale de libertate, precum şi de consecinţele produse asupra persoanei, asupra familiei celui privat de libertate ori asupra celui aflat în situaţia prevăzută la art. 538.(2) Reparaţia constă în plata unei sume de bani sau în constituirea unei rente viagere ori în obligaţia ca, pe cheltuiala statului, cel reţinut sau arestat nelegal să fie încredinţat unui institut de asistenţă socială şi medicală.(3) La alegerea felului reparaţiei şi la întinderea acesteia se va ţine seama de situaţia celui îndreptăţit la repararea pagubei şi de natura daunei produse.(4) Persoanelor îndreptăţite la repararea pagubei, care înainte de privarea de libertate ori de încarcerare ca urmare a punerii în executare a unei pedepse ori măsuri educative privative de libertate erau încadrate în muncă, li se calculează, la vechimea în muncă stabilită potrivit legii, şi timpul cât au fost private de libertate.(5) Reparaţia este în toate cazurile suportată de stat, prin Ministerul Finanţelor Publice." – Art. 541 "(1) Acţiunea pentru repararea pagubei poate fi pornită de persoana îndreptăţită, potrivit art. 538 şi 539, iar după moartea acesteia poate fi continuată sau pornită de către persoanele care se aflau în întreţinerea sa la data decesului.(2) Acţiunea poate fi introdusă în termen de 6 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii instanţei de judecată, precum şi a ordonanţei sau încheierilor organelor judiciare, prin care s-a constatat eroarea judiciară, respectiv privarea nelegală de libertate.(3) Pentru obţinerea reparării pagubei, persoana îndreptăţită se poate adresa tribunalului în a cărei circumscripţie domiciliază, chemând în judecată civilă statul, care este citat prin Ministerul Finanţelor Publice.(4) Acţiunea este scutită de taxa judiciară de timbru." – Art. 542 "(1) În cazul în care repararea pagubei a fost acordată potrivit art. 541, precum şi în situaţia în care statul român a fost condamnat de către o instanţă internaţională pentru vreunul dintre cazurile prevăzute la art. 538 şi 539, acţiunea în regres pentru recuperarea sumei achitate poate fi îndreptată împotriva persoanei care, cu rea-credinţă sau din culpă gravă, a provocat situaţia generatoare de daune sau împotriva instituţiei la care aceasta este asigurată pentru despăgubiri în caz de prejudicii provocate în exerciţiul profesiunii.(2) Statul trebuie să dovedească în cadrul acţiunii în regres, prin ordonanţa procurorului sau hotărâre penală definitivă, că cel asigurat în condiţiile alin. (1) a produs cu rea-credinţă sau din culpă gravă profesională eroarea judiciară sau privarea nelegală de libertate cauzatoare de prejudicii.;" – Art. 96 alin. (3) din Legea nr. 303/2004: "Există eroare judiciară atunci când: a) s-a dispus în cadrul procesului efectuarea de acte procesuale cu încălcarea evidentă a dispoziţiilor legale de drept material şi procesual, prin care au fost încălcate grav drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale persoanei, producându-se o vătămare care nu a putut fi remediată printr-o cale de atac ordinară sau extraordinară; b) s-a pronunţat o hotărâre judecătorească definitivă în mod evident contrară legii sau situaţiei de fapt care rezultă din probele administrate în cauză, prin care au fost afectate grav drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale persoanei, vătămare care nu a putut fi remediată printr-o cale de atac ordinară sau extraordinară.“" 12. Se susţine că textul criticat contravine prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) cu privire la egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (1) şi (2) privind accesul liber la justiţie şi ale art. 52 alin. (3) referitoare la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, precum şi prevederilor art. 6 şi 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil şi la dreptul la un recurs efectiv. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autoarea acesteia solicită instanţei de contencios constituţional completarea dispoziţiilor legale criticate cu un nou caz de reparare a pagubei, ca urmare a provocării de daune morale prin simpla desfăşurare a procesului penal. 14. Curtea reţine că, prin Decizia nr. 136 din 3 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 494 din 12 mai 2021, a constatat că soluţia legislativă din cuprinsul art. 539 din Codul de procedură penală, care exclude dreptul la repararea pagubei în cazul privării de libertate dispuse în cursul procesului penal soluţionat prin clasare, conform art. 16 alin. (1) lit. a)-d) din Codul de procedură penală, sau achitare este neconstituţională. 15. Ca urmare a pronunţării deciziei anterior menţionate, persoanele în privinţa cărora au fost dispuse măsuri preventive privative de libertate în cursul procesului penal au dreptul să solicite şi să beneficieze de plata unor despăgubiri, conform art. 539 din Codul de procedură penală, drept instrument juridic de reparare a încălcării libertăţii individuale, astfel cum aceasta este prevăzută la art. 23 din Constituţie. În acest fel, a fost asigurat standardul constituţional al garantării libertăţii individuale, sub aspectul obligaţiei statului de a repara atingerile aduse, în mod excepţional, acestei libertăţi fundamentale de către autorităţile publice, în scopul realizării uneia dintre funcţiile sale principale, respectiv cea de apărare a ordinii publice (a se vedea paragrafele 37-38 din Decizia nr. 136 din 3 martie 2021, precitată). 16. Curtea constată însă că ipoteza invocată de autoarea excepţiei nu este cea a privării de libertate pe parcursul procesului penal, autoarea solicitând plata unor despăgubiri ca urmare a formulării unei acuzaţii în materie penală şi a desfăşurării împotriva sa a unui proces penal în cadrul căruia acţiunea penală a fost soluţionată prin pronunţarea unei soluţii de achitare. Or, reglementarea dreptului la despăgubiri în acest caz nu vizează garantarea unui drept sau a unei libertăţi fundamentale, motiv pentru care aceasta ar putea constitui o măsură de politică penală a statului, opţiune a legiuitorului circumscrisă exclusiv atribuţiei sale constituţionale prevăzute la art. 61 alin. (1) din Constituţie. 17. Prin urmare, reglementarea unor astfel de măsuri nu aparţine sferei atribuţiilor Curţii Constituţionale, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“. 18. Mai mult, erorile judiciare sunt cele prevăzute la art. 96 alin. (3) din Legea nr. 303/2004, iar reconfigurarea definiţiei erorii judiciare este tot de competenţa exclusivă a legiuitorului, excedând sferei atribuţiilor instanţei de contencios constituţional. 19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 538-542 din Codul de procedură penală şi ale art. 96 alin. (3) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Melania Ionela Bîlteanu în Dosarul nr. 16.444/215/2017 al Tribunalului Dolj - Secţia I civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Dolj - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 27 octombrie 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Cristina Teodora Pop -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
