Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Titirişcă │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32-36 din Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi tramvaie, excepţie ridicată de Gina Bogatu (fostă Niţurad) în Dosarul nr. 3.608/315/2021 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 754D/2022. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a depus la dosar concluzii scrise în sensul admiterii acesteia. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, nefiind încălcate dispoziţiile constituţionale invocate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 4 martie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 3.608/315/2021, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32-36 din Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi tramvaie. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Gina Bogatu (fostă Niţurad) într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în regres îndreptate împotriva persoanei responsabile de producerea unui accident de circulaţie. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România (BAAR) este reglementat ca asociaţie profesională, ceea ce încalcă principiul libertăţii de asociere statuat de art. 9 şi 40 din Constituţie. Astfel, puterea legislativă s-a substituit voinţei membrilor unui grup profesional, impunându-le asocierea, atribuţiile, bugetul, funcţionarea, totodată fiind stabilită şi subordonarea faţă de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). În consecinţă, membrii acestei asociaţii profesionale nu pot lua nicio hotărâre fără aprobarea prealabilă a autorităţii administrative sus-menţionate, nu pot numi consiliul director fără aprobarea criteriilor de performanţă stabilite de aceeaşi entitate. 7. Totodată, se susţine că Adunarea Generală a BAAR nu poate adopta actul constitutiv, statutul ori modificările acestora fără avizul prealabil al ASF. Întrucât totul depinde exclusiv de voinţa superioară a ASF, nu se mai poate vorbi despre libertatea de asociere, despre voinţa membrilor asociaţiei liber exprimată în adunarea generală ori despre apărarea drepturilor şi promovarea drepturilor profesionale, economice şi sociale ale membrilor BAAR. De asemenea, prin reglementarea criticată, legiuitorul pune BAAR pe un plan similar cu Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, astfel încât membrii asociaţiei pot fi executaţi silit pentru o taxă stabilită prin reglementările ASF şi pot fi chiar sancţionaţi contravenţional pentru neplata la termen a contribuţiilor către asociaţia profesională din care fac parte. 8. În fine, se mai arată că prevederile legale criticate reprezintă o dovadă a încălcării brutale de către legiuitor a principiilor constituţionale enunţate anterior, precum şi a prevederilor art. 1-3 şi ale art. 20-27 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. 9. Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, înscrisul depus la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 32-36 din Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi tramvaie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 12 iunie 2017. 14. Curtea observă că, ulterior sesizării sale prin Încheierea din 4 martie 2022, dispoziţiile art. 32 şi 36 au fost modificate şi completate prin art. I pct. 7 şi 8 din Legea nr. 202/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi tramvaie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 687 din 11 iulie 2022. Întrucât intervenţiile legislative au efecte sub aspectul aplicării în timp a normelor legale criticate, în considerarea Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea Constituţională a stabilit că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, prevederile legale criticate vor fi examinate în redactarea de la data sesizării Curţii Constituţionale. Dispoziţiile legale criticate, la data sesizării, aveau următorul cuprins: "ART. 32 Organizarea şi funcţionarea BAAR (1) BAAR se constituie ca asociaţie profesională, independentă şi autonomă a tuturor societăţilor de asigurare, indiferent de forma de organizare şi de statul în care îşi au sediul social, care, în baza legii, au dreptul să practice în România asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse terţelor persoane prin accidente de vehicule. (2) BAAR are următoarele atribuţii: a) de birou naţional auto; b) de organism de plată a despăgubirilor, în conformitate cu prevederile art. 33; c) de centru de informare, în conformitate cu prevederile art. 34; d) de organism de compensare, în conformitate cu prevederile art. 35; e) de a asigura dezvoltarea şi administrarea bazei de date privind evidenţa contractelor RCA în ceea ce priveşte colectarea, administrarea, procesarea, prelucrarea, managementul calităţii şi publicarea datelor referitoare la: (i) poliţele de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto; (ii) comportamentul de daunalitate şi de risc al proprietarilor şi utilizatorilor de vehicule aferente poliţelor RCA; f) de a întocmi şi publica statistici privind asigurările auto la nivel naţional şi internaţional; g) de a elabora şi publica analize şi studii comparative privind tarifele utilizate de asigurătorii RCA din statele membre şi alte informaţii considerate relevante pentru asigurarea RCA; h) de a publica statistici privind evoluţia nivelurilor despăgubirilor în cazurile de vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii ori pentru deces; i) de a primi şi/sau furniza autorităţii competente din subordinea Ministerului Afacerilor Interne cu atribuţii de organizare şi coordonare a activităţii de evidenţă şi eliberare a certificatelor de înmatriculare şi a plăcuţelor cu numere de înmatriculare datele referitoare la accidentele rutiere, vehiculele asigurate pentru răspundere civilă pentru pagube produse terţelor persoane prin accidente de circulaţie, în condiţiile prevăzute de art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 189/2005 pentru stabilirea unor măsuri privind vehiculele rutiere înmatriculate, aprobată cu modificări prin Legea nr. 432/2006; j) de alocare a asiguraţilor cu risc ridicat, în conformitate cu prevederile art. 19; k) publicarea pe site-ul propriu de date privind tendinţele referitoare la fluctuaţiile tarifelor utilizate de asigurătorii RCA; l) colectarea şi publicarea de date şi informaţii agregate privind piaţa asigurărilor auto din România, inclusiv în ceea ce priveşte volumul daunelor; m) publicarea pe site-ul propriu de date statistice privind tarifele practicate de unităţile reparatoare specializate în reparaţia vehiculelor. (3) Pentru îndeplinirea atribuţiilor de birou naţional auto, de organism de plată a despăgubirilor şi de organism de compensare, BAAR îşi constituie o structură proprie denumită Fondul naţional de protecţie, prin contribuţia tuturor membrilor, proporţional cu volumul primelor brute încasate din vânzarea contractelor RCA/Carte Verde. Disponibilul Fondului naţional de protecţie, nivelurile contribuţiilor pentru BAAR şi ale taxei de administrare a bazei de date se stabilesc prin reglementări ale A.S.F. la propunerea BAAR, astfel încât BAAR să îşi poată îndeplini în orice moment atribuţiile de birou naţional auto, de organism de plată a despăgubirilor şi de organism de compensare. (4) Pentru neplata la termen a sumelor cuvenite BAAR se datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere, calculate în conformitate cu reglementările legale în vigoare, aplicabile la colectarea creanţelor bugetare. Dobânzile şi penalităţile plătite se virează în contul BAAR. (5) Actul prin care se constată şi se individualizează obligaţia unui asigurător de plată a contribuţiei la BAAR constituie, potrivit legii, titlu de creanţă. La data scadenţei, titlul de creanţă devine titlu executoriu, în baza căruia BAAR declanşează procedura silită de recuperare a creanţelor, conform dispoziţiilor Codului de procedură civilă. (6) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b), BAAR despăgubeşte persoanele prejudiciate în calitate de garant al obligaţiei de despăgubire şi, după plata despăgubirii, se subrogă în drepturile acestora dobândind un drept de regres împotriva persoanei sau persoanelor responsabile pentru repararea prejudiciului, în privinţa despăgubirii plătite, a cheltuielilor legate de instrumentarea şi lichidarea pretenţiilor de despăgubire, precum şi pentru dobânda legală aferentă cheltuielilor efectuate. (7) BAAR încheie memorandumuri/protocoale de colaborare privind schimbul de informaţii cu autorităţile, instituţiile şi societăţile care contribuie la siguranţa circulaţiei pe drumurile publice. Pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. a)-d) BAAR încheie acorduri cu entităţile echivalente din celelalte state. (8) În vederea îndeplinirii de către A.S.F. a obiectivelor privind supravegherea prudenţială BAAR furnizează, la cererea A.S.F. sau din proprie iniţiativă, date şi informaţii agregate şi/sau individuale privind asigurarea RCA. (9) La cererea proprietarilor de autovehicule, BAAR eliberează în termen de 15 zile calendaristice o atestare privind acţiunile de răspundere civilă ale terţilor. (10) Consiliul director al BAAR, criteriile care trebuie îndeplinite de către persoanele propuse pentru funcţiile de conducere, actul constitutiv, statutul şi modificările acestora, nivelurile cotizaţiilor, ale contribuţiilor pentru fond şi ale taxei de administrare a bazei de date se stabilesc de către BAAR cu avizul prealabil al A.S.F. (11) Bugetul de venituri şi cheltuieli al BAAR, atât cel preliminar, cât şi execuţia acestuia, se aprobă de către A.S.F. (12) A.S.F. exercită atribuţii de supraveghere în ceea ce priveşte competenţele BAAR prevăzute la alin. (2) lit. b)-m). ART. 33 Atribuţii ale BAAR în calitate de organism de plată a despăgubirilor (1) În calitate de organism de plată a despăgubirilor, BAAR garantează fără a avea beneficiu de discuţiune despăgubirea persoanelor prejudiciate, rezidenţi ai statelor membre, prin accidente produse pe teritoriul României sau pe teritoriul unui alt stat membru decât statul lor de rezidenţă, prin intermediul unor vehicule sau tramvaie care staţionează în mod obişnuit pe teritoriul României sau pe teritoriul unui stat al cărui birou naţional auto nu a semnat Acordul multilateral, neasigurate RCA cu toate că, în conformitate cu prevederile legii, pentru acestea trebuia încheiată asigurarea RCA sau prin intermediul unor vehicule neidentificate, în următoarele condiţii: a) dacă vehiculul sau tramvaiul a fost identificat, dar nu era asigurat pentru RCA, se acordă despăgubiri atât pentru daune materiale, cât şi pentru vătămarea integrităţii corporale sau sănătăţii ori pentru deces; b) dacă vehiculul sau tramvaiul rămâne neidentificat, se acordă despăgubiri doar pentru vătămarea integrităţii corporale sau sănătăţii ori pentru deces; se acordă despăgubiri şi pentru daune materiale cu aplicarea unei franşize de 500 de euro în echivalent lei la cursul comunicat de Banca Naţională a României la data producerii accidentului, dacă în urma unui astfel de accident a rezultat decesul unei persoane sau s-a pricinuit integrităţii corporale sau sănătăţii unei persoane o vătămare care necesită pentru vindecare îngrijiri medicale mai mult de 60 de zile; accidentul produs de un vehicul care a rămas neidentificat este accidentul în care respectivul vehicul a intrat în coliziune directă cu persoana accidentată sau cu bunul pe care l-a avariat, după care a părăsit locul accidentului; c) în situaţia producerii riscului pe perioada suspendării contractului RCA, conform art. 6 alin. (6). (2) BAAR intervine în calitate de organism de plată a despăgubirilor şi în cazul accidentelor provocate pe teritoriul României sau pe teritoriul unui alt stat membru, prin intermediul unui vehicul neasigurat pentru RCA, exportat dintr-un alt stat membru în România, dacă accidentul se produce în termen de 30 de zile de la data acceptării exportului. (3) Nu pot beneficia de despăgubiri persoanele care la data producerii accidentului au posibilitatea să îşi recupereze prejudiciile suferite în baza unei asigurări facultative sau obligatorii ori în baza legii şi nici cele care au urcat de bunăvoie în vehiculul condus de către persoana vinovată pentru producerea accidentului, dacă se dovedeşte că acestea ştiau că pentru vehiculul respectiv nu era în vigoare un contract RCA. (4) Nicio entitate care a compensat în orice fel persoanele prejudiciate sau a oferit acestora servicii în legătură cu prejudiciile suferite, inclusiv servicii medicale, în baza unor contracte încheiate ori în baza legii, nu are dreptul să solicite de la BAAR recuperarea cheltuielilor efectuate. (5) Cuantumul prejudiciului suferit de persoanele prejudiciate prin accidente de vehicule produse pe teritoriul României, precum şi persoanele care pot beneficia de despăgubiri şi condiţiile de intervenţie ale BAAR în calitate de organism de plată a despăgubirilor sunt stabilite în conformitate cu prevederile prezentei legi şi ale normelor adoptate în aplicarea acesteia în vigoare în România la data producerii accidentului. (6) Pentru cazurile de daună care sunt soluţionate prin intermediul organismelor de compensare sau al fondurilor de garantare din statele de reşedinţă ale persoanelor păgubite sau din statele pe teritoriul cărora s-au produs accidentele, cuantumul prejudiciului este stabilit de aceste organisme, în condiţiile respectării clauzelor acordului pe care l-au încheiat cu BAAR. (7) BAAR nu poate plăti despăgubiri pentru prejudiciile cauzate într-un singur accident care să depăşească limitele de răspundere ale asigurătorului RCA prevăzute de legislaţia în vigoare la data producerii accidentului în România sau de legislaţia în vigoare a celorlalte state pe teritoriul cărora s-a produs accidentul, din care va fi dedusă, după caz, franşiza prevăzută prin lege. ART. 34 Atribuţii ale BAAR în calitate de centru de informare (1) În calitate de centru de informare, BAAR are următoarele atribuţii: a) furnizează, la solicitarea persoanelor prejudiciate sau a centrelor de informare din celelalte state semnatare ale Acordului cu privire la schimbul de informaţii între centrele de informare, date privind: (i) numele şi adresa asigurătorului RCA pentru vehiculul condus de vinovatul de producerea accidentului; (ii) numele şi adresa reprezentantului de despăgubiri al asigurătorului RCA, emitent al contractului RCA pentru vehiculul condus de către conducătorul auto vinovat de producerea accidentului, în statul de reşedinţă al persoanei prejudiciate; (iii) numărul contractului RCA; (iv) numele şi adresa organismului autorizat să primească şi să soluţioneze cererile de despăgubire în statul de reşedinţă al persoanei prejudiciate, pentru vehiculul condus de către conducătorul auto vinovat de producerea accidentului sau pentru cazul în care persoana proprietară a vehiculului respectiv beneficiază de derogare de la obligativitatea încheierii contractului RCA; b) furnizează, la solicitarea persoanelor prejudiciate care prezintă un interes legitim, numele şi adresa proprietarului, ale conducătorului obişnuit sau ale utilizatorului vehiculului condus de către conducătorul auto vinovat de producerea accidentului; aceste date se pot solicita de persoana prejudiciată în mod direct sau prin intermediul centrului de informare din statul său de reşedinţă; dovada existenţei interesului legitim este în sarcina celui care face solicitarea; furnizarea acestor date se face în conformitate cu prevederile legislaţiei privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date. (2) În scopul îndeplinirii atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. b), BAAR are drept de acces pentru consultarea evidenţelor cu vehicule înmatriculate sau înregistrate în România administrate de autorităţile publice, în condiţii stabilite prin protocol încheiat între A.S.F., Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi BAAR. (3) Informaţiile comunicate de asigurătorul RCA conform art. 24 alin. (6) sunt transmise centrelor de informare naţionale din statele membre. (4) Solicitarea prevăzută la alin. (1) lit. b) se poate face de către persoana prejudiciată, în mod direct sau prin intermediul centrului de informare din statul de reşedinţă. (5) Furnizarea de date cu caracter personal potrivit alin. (1) lit. b) se face cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare. (6) BAAR nu poate prelucra datele cu caracter personal la care are acces potrivit alin. (2) în alt scop decât cel pentru care prezenta lege stabileşte dreptul de acces. (7) Prin protocolul prevăzut la alin. (2) se stabilesc inclusiv măsurile de natură organizatorică şi tehnică pentru asigurarea securităţii prelucrărilor de date cu caracter personal efectuate, în condiţiile legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal, precum şi măsuri necesare pentru asigurarea: a) controlului accesului la sisteme; b) controlului utilizatorilor; c) controlului accesului la date; d) stabilirii profilurilor utilizatorilor în raport cu sarcinile relevante în condiţiile prezentei legi; e) mecanismelor necesare exercitării drepturilor de către persoana vizată; f) mecanismelor necesare pentru verificarea legalităţii prelucrărilor; g) securităţii prelucrărilor de date cu caracter personal. ART. 35 Atribuţii ale BAAR în calitate de organism de compensare (1) În calitate de organism de compensare BAAR intervine în următoarele situaţii: a) dacă în termen de 3 luni de la data la care a adresat o cerere de despăgubire persoana rezidentă în România care a suferit un prejudiciu cauzat de un accident de vehicule produs pe teritoriul unui stat situat în limitele teritoriale de aplicare, cu excepţia României, sau pe teritoriul unui stat terţ al cărui birou naţional a aderat la sistemul Carte Verde, prin intermediul unui vehicul care staţionează în mod obişnuit pe teritoriul unui stat membru al Spaţiului Economic European, cu excepţia României, nu a fost despăgubită sau nu a primit un răspuns motivat de la asigurătorul RCA al vehiculului respectiv sau de la reprezentantul de despăgubiri al asigurătorului RCA în România; b) dacă asigurătorul RCA nu şi-a desemnat un reprezentant de despăgubire pe teritoriul României; c) dacă în termen de două luni de la data producerii accidentului asigurătorul RCA nu poate fi identificat. (2) BAAR, ca organism de compensare, nu are calitate procesuală pasivă sau de parte responsabilă civilmente în raport cu persoanele prejudiciate în urma producerii accidentelor de vehicule. (3) Persoanele juridice care s-au subrogat în drepturile persoanelor păgubite prin accidente produse în condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) nu pot să depună cereri de despăgubire la BAAR. ART. 36 Atribuţii ale BAAR în gestionarea asigurărilor RCA aplicabile asiguratului cu risc ridicat (1) BAAR elaborează proceduri pentru gestionarea asigurărilor RCA aplicabile asiguratului cu risc ridicat, care să cuprindă cel puţin următoarele: a) elaborarea de atribuţii privind gestionarea asigurărilor RCA aplicabile asiguratului cu risc ridicat către structurile proprii; b) modalitatea de determinare a tarifului de primă RCA propus de BAAR; c) modul de determinare şi publicare a factorului «N» prevăzut la art. 2 pct. 5; d) modalitatea formulării unei oferte de către BAAR, conţinând propunerea de tarif de primă RCA; e) aspectele referitoare la modalitatea de ofertare, acceptarea ofertei, precum şi alocarea contractului de asigurare RCA unui asigurător RCA. (2) Procedurile prevăzute la alin. (1) vor fi avizate de către adunarea generală a BAAR şi aprobate de către A.S.F." 15. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 9 - Sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale, art. 40 - Dreptul de asociere şi art. 117 alin. (3) privind înfiinţarea autorităţilor administrative autonome. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România (BAAR) a fost instituit ca birou naţional din România, respectiv ca „organizaţie profesională, constituită în conformitate cu Recomandarea nr. 5 din 25 ianuarie 1949, adoptată de Subcomitetul de Transport Rutier al Comitetului de Transporturi Interioare din cadrul Comisiei Economice pentru Europa a ONU, şi care grupează societăţile de asigurare care sunt autorizate într-un stat să practice asigurarea de răspundere civilă auto“, prin art. 1^1 pct. 5 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 din 30 decembrie 1995, astfel cum a fost modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 61/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 562 din 30 iunie 2005. Acest din urmă act normativ a fost promovat, aşa cum reiese din preambulul ordonanţei de urgenţă, în vederea îndeplinirii de către România a unuia dintre angajamentele asumate în cadrul procesului de negociere în vederea aderării la Uniunea Europeană, fiind inclus în Planul de măsuri prioritare pentru integrare europeană, şi a transpus, inter alia, prevederile Directivei 72/166/CEE a Consiliului din 24 aprilie 1972 privind coordonarea legilor din statele membre privind asigurarea de răspundere civilă în legătură cu utilizarea vehiculelor cu motor şi legalizarea obligaţiei de asigurare pentru această răspundere (Prima directivă privind asigurarea auto), publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene seria L, nr. 103 din 2 mai 1972. Reglementarea antereferită a fost menţinută atât în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 54/2016 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţelor persoane prin accidente de vehicule şi de tramvaie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 19 septembrie 2016, cât şi în Legea nr. 132/2017, în prezent în vigoare. 17. Analizând motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea observă că autoarea acesteia este nemulţumită, în realitate, de modalitatea de reglementare aleasă de legiuitor cu privire la BAAR. Or, aceasta nu constituie o veritabilă critică de neconstituţionalitate, întrucât Curtea Constituţională nu are competenţa de a modifica dispoziţiile de lege supuse controlului de constituţionalitate şi nu are nici „competenţa de a crea noi norme legale prin completarea unui text legal deja existent, ci doar să verifice conformitatea normelor existente cu exigenţele constituţionale şi să constate constituţionalitatea sau neconstituţionalitatea acestora“, astfel încât excepţia de neconstituţionalitate va fi respinsă ca inadmisibilă (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 367 din 14 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 502 din 8 iulie 2015, paragraful 14, sau Decizia nr. 162 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 26 mai 2016, paragraful 27). 18. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, Curtea constată că, în jurisprudenţa sa, a afirmat constant că, în exercitarea controlului de constituţionalitate, are competenţa de a se pronunţa asupra constituţionalităţii legilor şi ordonanţelor criticate prin raportare la dispoziţiile sau principiile consacrate de Legea fundamentală, iar nu de a corobora sau corela diversele acte normative ce fac parte din dreptul intern. Curtea a mai constatat că examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispoziţiile constituţionale pretins încălcate, iar nu compararea prevederilor mai multor legi sau texte legale între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei. Procedându-se altfel s-ar ajunge, inevitabil, la concluzia că, deşi fiecare dintre dispoziţiile legale este constituţională, numai coexistenţa lor ar pune în discuţie constituţionalitatea uneia dintre ele. Rezultă, deci, că într-o astfel de situaţie nu se pune în discuţie o chestiune privind constituţionalitatea, ci o simplă contrarietate între norme legale din acelaşi domeniu, coordonarea legislaţiei în vigoare fiind de competenţa autorităţii legiuitoare (a se vedea Decizia nr. 126 din 10 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 16 iunie 2020, Decizia nr. 105 din 25 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 8 mai 2020, Decizia nr. 6 din 14 ianuarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 7 februarie 2003, Decizia nr. 76 din 25 aprilie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 27 iulie 2000, sau Decizia nr. 81 din 25 mai 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 8 iulie 1999). În consecinţă, excepţia de neconstituţionalitate este, şi din această perspectivă, inadmisibilă. 19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32-36 din Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi tramvaie, excepţie ridicată de Gina Bogatu (fostă Niţurad) în Dosarul nr. 3.608/315/2021 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 25 octombrie 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Cristina Titirişcă ---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
