Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Cătălina │- │
│Turcu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative, excepţie ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 8.224/99/2014 al acestei instanţe, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.067D/2016. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, făcând referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 738 din 13 decembrie 2016. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 31 mai 2016, pronunţată în Dosarul nr. 8.224/99/2014, Curtea de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate art. 3 alin. (2) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. Excepţia a fost ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal, într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului declarat de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, împotriva sentinţei civile prin care sau admis cererile de plată a despăgubirilor stabilite prin hotărâri ale Comisiilor judeţene de aplicare a Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, cauză în care recurenta a ridicat excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, instanţa care a ridicat excepţia din oficiu arată, în esenţă, că textul de lege criticat aduce atingere dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală. Astfel, acest act normativ nu conţine norme de procedură care să justifice aplicarea sa imediată. Prin acest procedeu de legiferare se tinde la lipsirea de efecte juridice a unor hotărâri judecătoreşti care nu erau definitive la data adoptării legii, punând instanţele de judecată în situaţia de a verifica legalitatea şi temeinicia unor sentinţe, pe baza unor prevederi care nu existau la data pronunţării sentinţelor respective. Astfel, cererile de chemare în judecată au fost introduse la instanţa de contencios administrativ sub imperiul Legii nr. 290/2003 care, în art. 11, prevedea că plata despăgubirilor stabilite în condiţiile legii menţionate se dispune de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor. Cadrul normativ avut în vedere la data învestirii instanţei de judecată a fost modificat prin art. 11 din Legea nr. 164/2014, care prevede că plata sumelor stabilite prin titlurile de plată se efectuează de către Ministerul Finanţelor Publice, în termen de cel mult 180 de zile de la data emiterii acestora, întrucât, în conformitate cu dispoziţiile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 164/2014, dispoziţiile actului normativ menţionat se aplică şi cauzelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, având ca obiect acordarea de despăgubiri în baza Legii nr. 290/2003. Instanţele de judecată ar putea respinge acţiunile formulate în contradictoriu cu Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor - Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, pentru lipsa calităţii procesuale pasive a acesteia. 6. Instanţa care a sesizat Curtea consideră că aplicarea retroactivă a textelor criticate determină o influenţare a rezultatului procesului, precum şi un dezavantaj substanţial pentru una dintre părţile în proces, ceea ce duce la încălcarea principiului egalităţii armelor, componentă a dreptului la un proces echitabil. Principiul accesului liber la justiţie trebuie asigurat în mod eficace şi implică adoptarea de către legiuitor a unor reguli clare, care să cuprindă cu precizie condiţiile şi termenele în care justiţiabilii îşi pot exercita drepturile procesuale. Acesta presupune nu doar introducerea unei cereri de chemare în judecată, ci şi dreptul de a beneficia de judecarea şi tranşarea pe fond a litigiului în faţa unei instanţe judecătoreşti, or, efectul juridic al soluţiilor pronunţate de instanţele judecătoreşti, în sensul respingerii acţiunilor menţionate, ca devenite premature, constituie o încălcare a accesului liber la justiţie. 7. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor legale criticate este neîntemeiată, făcând referire la deciziile Curţii Constituţionale nr. 855 din 10 decembrie 2015 şi nr. 15 din 19 ianuarie 2016. 9. Avocatul Poporului apreciază că textul de lege criticat este constituţional, făcând referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv la deciziile nr. 247 din 5 mai 2016 şi nr. 342 din 24 mai 2016. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 910 din 15 decembrie 2014, dispoziţii care au următorul cuprins: - Art. 3 alin. (2): „Dispoziţiile prezentei legi referitoare la plata despăgubirilor se aplică cererilor soluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru care nu s-a efectuat plata, cererilor nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, precum şi cauzelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, având ca obiect acordarea de despăgubiri în baza Legii nr. 9/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a Legii nr. 290/2003, cu modificările şi completările ulterioare.“ 13. În opinia instanţei care a ridicat excepţia, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, şi art. 21 privind accesul liber la justiţie. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că asupra unor critici similare, formulate de aceeaşi instanţă care a sesizat Curtea în prezentul dosar, s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 738 din 13 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 6 aprilie 2017. 15. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) din Legea nr. 164/2014, în raport cu dispoziţiile constituţionale ale art. 15 alin. (2), care consacră principiul neretroactivităţii legii, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, Curtea a reţinut, în esenţă, că prevederile legale criticate, care instituie reguli privind plata despăgubirilor, nu au caracter retroactiv, deoarece o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare. 16. Curtea a constatat că ipoteza avută în vedere de prevederile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 164/2014 este aceea a unei obligaţii neexecutate, deci a unei situaţii juridice în curs, faţă de care noua reglementare nu poate fi decât imediat aplicabilă. Totodată, Curtea a observat că prevederile de lege criticate dispun pentru viitor, urmând a fi aplicate de la data intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014, respectiv 18 decembrie 2014 (a se vedea în acest sens Decizia nr. 855 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 4 martie 2016, paragrafele 15 şi 16; Decizia nr. 363 din 2 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 22 iulie 2016, paragrafele 15 şi 16; Decizia nr. 426 din 21 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 865 din 31 octombrie 2016, paragraful 29). 17. Cu privire la critica de neconstituţionalitate potrivit căreia se blochează acţiunile în justiţie introduse anterior intrării în vigoare a legii, ceea ce ar duce la încălcarea art. 21 din Constituţie, Curtea a reţinut că şi aceasta este neîntemeiată, aşa cum s-a statuat şi prin Decizia nr. 240 din 19 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 536 din 18 iulie 2016, prin care s-a soluţionat o excepţie cu obiect similar. 18. Curtea a observat că nu poate fi primită critica potrivit căreia o potenţială aplicare a art. 11 din Legea nr. 164/2014 ar duce la respingerea acţiunilor pentru lipsa calităţii procesuale pasive a Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor. Astfel, în procesul de interpretare şi aplicare a legii, instanţele de judecată au obligaţia de a observa toate prevederile Legii nr. 164/2014, incidente în cauzele aflate pe rol. Pe de altă parte, o potenţială soluţie de respingere a cererii de chemare în judecată nu poate fi supusă controlului Curţii Constituţionale, deoarece acesta nu intră în sfera controlului exercitat de instanţa de contencios constituţional (a se vedea paragrafele 26, 27 şi 30 din Decizia nr. 738 din 13 decembrie 2016). 19. Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziei menţionate îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză. 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată din oficiu de Curtea de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 8.224/99/2014 al acestei instanţe şi constată că prevederile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 12 iulie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
