Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 466 din 15 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 493 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 466 din 15 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 493 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 116 din 10 februarie 2025
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina             │-                 │
│Popescu-Marin      │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 493 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, excepţie ridicată de municipiul Roman şi primarul municipiului Roman în Dosarul nr. 263/103/2022 al Curţii de Apel Bacău - Secţia a IIa civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.541D/2023.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Arată că aspectele referitoare la lipsa efectuării cercetării disciplinare în cazul aplicării mustrării scrise nu sunt de natură să prejudicieze persoana vizată, având în vedere specificul acestei sancţiuni. De asemenea, funcţionarul public căruia i-a fost aplicată mustrarea scrisă are posibilitatea de a contesta în justiţie această sancţiune.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea din 12 mai 2023, pronunţată în Dosarul nr. 263/103/2022, Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 493 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ. Excepţia a fost ridicată de municipiul Roman şi primarul municipiului Roman într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului împotriva unei hotărâri judecătoreşti prin care a fost admisă cererea de anulare a dispoziţiei de sancţionare disciplinară a unui funcţionar public.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile legale criticate încalcă art. 1 alin. (5) din Constituţie, deoarece sunt lipsite de claritate şi previzibilitate. Astfel, în timp ce dispoziţiile art. 32 din anexa nr. 7 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 exceptează de la efectuarea cercetării disciplinare situaţia în care angajatorul aplică sancţiunea mustrării scrise, dispoziţiile art. 493 alin. (1) din acelaşi act normativ impun efectuarea cercetării disciplinare chiar şi atunci când se aplică cea mai uşoară sancţiune disciplinară. De asemenea, susţin că nu sunt stabilite criterii obiective potrivit cărora sancţiunea disciplinară a mustrării scrise se poate aplica direct de către conducătorul autorităţii publice cu efectuarea cercetării disciplinare ori de către conducătorul autorităţii publice, la propunerea comisiei de disciplină, fără efectuarea cercetării disciplinare.
    6. Mai mult decât atât, legiuitorul nu prevede, în concret, modul în care angajatorul efectuează o eventuală cercetare disciplinară, respectiv dacă aceasta urmează să fie efectuată personal de către conducătorul instituţiei publice în conformitate cu anexa nr. 7 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 sau de către comisia de disciplină constituită la nivelul instituţiei publice, ipoteză în care însă art. 32 alin. (1) din anexa nr. 7 prevede că nu este necesară o astfel de cercetare prealabilă.
    7. Un astfel de mecanism alternativ de aplicare a sancţiunii mustrării scrise este de natură să încalce şi principiul egalităţii de drepturi, reglementat de art. 16 din Constituţie. În concret, din maniera în care este redactat alin. (3) al art. 493 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, care face trimitere la dispoziţiile alin. (1) al aceluiaşi articol, rezultă că angajatorul are obligaţia de a efectua cercetarea disciplinară a salariatului chiar şi atunci când aplică sancţiunea mustrării scrise. Pe de altă parte, atunci când aplicarea sancţiunii mustrării scrise este propusă de către comisia de disciplină constituită la nivelul autorităţii publice, nu mai este necesară efectuarea cercetării disciplinare, în condiţiile în care art. 32 din anexa nr. 7 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 prevede în mod expres că nu este obligatorie efectuarea cercetării prealabile în cazul aplicării mustrării scrise. În aceste condiţii, se creează o situaţie discriminatorie pentru salariaţii aceleiaşi instituţii sancţionaţi cu „mustrare scrisă“, în ipoteza în care această sancţiune disciplinară se aplică direct de către angajator (când legiuitorul impune obligativitatea cercetării), faţă de salariaţii sancţionaţi cu aceeaşi sancţiune disciplinară, dar aplicată de angajator la propunerea comisiei de disciplină (în această ipoteză nemaifiind obligatorie cercetarea prealabilă).
    8. În susţinerea criticilor de neconstituţionalitate sunt invocate aspecte din jurisprudenţa Curţii Constituţionale privind exigenţele de calitate a legii (spre exemplu, Decizia nr. 31 din 27 ianuarie 2016 şi Decizia nr. 619 din 11 octombrie 2016) şi dispoziţii din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.
    9. Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal consideră că dispoziţiile legale contestate sunt constituţionale, iar în cauză se aduce în discuţie, de fapt, modul de interpretare a acestora. Reţine că dispoziţiile art. 493 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 sunt lipsite de echivoc, stipulând că sancţiunea disciplinară prevăzută la art. 492 alin. (3) lit. a) din acest act normativ, respectiv mustrarea scrisă, se poate aplica şi direct de către conducătorul instituţiei publice, cu aplicarea corespunzătoare a dispoziţiilor alin. (1) referitoare la cercetarea prealabilă a faptei săvârşite şi audierea funcţionarului public.
    Faptul că legiuitorul a prevăzut în cuprinsul art. 32 din anexa nr. 7 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 că procedura de cercetare administrativă este obligatorie pentru aplicarea sancţiunilor disciplinare prevăzute la art. 492 alin. (3) lit. b) - f) din Codul administrativ nu poate conduce la concluzia că această procedură nu ar fi obligatorie în cazul sancţiunii mustrării scrise, contrariul rezultând din cuprinsul dispoziţiilor art. 493 alin. (3) menţionat anterior. De altfel, dispoziţiile art. 49 alin. (1) din anexa nr. 7 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 instituie pentru comisia de disciplină posibilitatea să propună, în urma dezbaterii cazului, aplicarea uneia dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 492 alin. (3) din Codul administrativ, în cazul în care s-a dovedit săvârşirea unei abateri disciplinare, deci inclusiv mustrarea scrisă, cu menţiunea că, în ceea ce priveşte această sancţiune, ea poate fi aplicată şi direct de conducătorul instituţiei, în măsura în care apreciază că aceasta ar corespunde gravităţii abaterii săvârşite de funcţionarul public, chiar dacă comisia de disciplină a propus aplicarea unei sancţiuni mai severe. Instanţa judecătorească mai reţine că dispoziţiile legale menţionate reprezintă dreptul comun în materie de sancţionare disciplinară a funcţionarilor publici, existenţa unor norme speciale neputând avea niciun fel de efect asupra cadrului normativ general, după principiul conform căruia specialul derogă de la general.

    10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    11. Guvernul consideră că excepţia este inadmisibilă, deoarece aspectele sesizate vizează interpretarea şi aplicarea legii. Distinct de acest aspect, apreciază că dispoziţiile art. 493 alin. (3) din Codul administrativ satisfac cerinţele privind claritatea şi previzibilitatea, deoarece prevăd în mod clar că sancţiunea disciplinară a mustrării scrise se poate aplica şi direct de către conducătorul instituţiei publice, cu aplicarea corespunzătoare a dispoziţiilor alin. (1) referitoare la cercetarea prealabilă a faptei săvârşite şi audierea funcţionarului public. Mai mult, din interpretarea art. 32 din anexa nr. 7 la Codul administrativ nu se poate deduce concluzia că procedura de cercetare administrativă nu ar fi obligatorie în cazul sancţiunii mustrării scrise, contrariul rezultând din prevederile art. 493 alin. (3) din acelaşi act normativ.
    12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 493 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, având următorul cuprins: „Sancţiunea disciplinară prevăzută la art. 492 alin. (3) lit. a) se poate aplica şi direct de către conducătorul instituţiei publice, cu aplicarea corespunzătoare a dispoziţiilor alin. (1).“
    15. Dispoziţiile art. 492 alin. (3) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, la care textul de lege criticat face trimitere, au următorul cuprins: „Sancţiunile disciplinare sunt: a) mustrarea scrisă;“. Dispoziţiile art. 493 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, la care teza finală a textului de lege criticat face trimitere, au următorul cuprins: „Sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 492 alin. (3) lit. b) - f) nu pot fi aplicate decât după cercetarea prealabilă a faptei săvârşite şi după audierea funcţionarului public. Audierea funcţionarului public trebuie consemnată în scris, sub sancţiunea nulităţii. Refuzul funcţionarului public de a se prezenta la audieri sau de a semna o declaraţie privitoare la abaterile disciplinare care i se impută se consemnează într-un proces-verbal şi nu împiedică finalizarea cercetării prealabile şi aplicarea sancţiunii.“
    16. În opinia autorilor excepţiei, prevederile legale criticate încalcă dispoziţiile din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii şi în art. 16 privind egalitatea în drepturi.
    17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prevederile art. 493 alin. (3) din Codul administrativ, criticate în prezenta cauză, fac parte din capitolul VIII: Sancţiunile disciplinare şi răspunderea funcţionarilor publici al titlului II: Statutul funcţionarilor publici din partea a VI-a a Codului administrativ. Curtea reţine că, prin prevederile legale criticate, legiuitorul delegat a reglementat, în cazul funcţionarului public, aplicarea sancţiunii disciplinare a mustrării scrise, utilizând, pentru sublinierea unor conexiuni legislative, tehnica normei de trimitere. Astfel, potrivit dispoziţiilor legale criticate, mustrarea scrisă se poate aplica şi direct de către conducătorul instituţiei publice, cu aplicarea corespunzătoare a dispoziţiilor alin. (1) al art. 493 din acelaşi act normativ, care instituie, în esenţă, regula efectuării cercetării prealabile a faptei săvârşite şi obligaţia audierii funcţionarului public, care trebuie consemnată în scris, sub sancţiunea nulităţii.
    18. Referitor la standardele de calitate a legii, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că, pentru a fi respectată de către destinatarii săi, legea trebuie să îndeplinească anumite cerinţe de precizie, claritate şi previzibilitate, astfel încât aceştia să îşi poată adapta în mod corespunzător conduita. În acest sens, Curtea Constituţională a statuat că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis şi clar pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate fi dificil să se redacteze legi de o precizie totală şi o anumită supleţe poate chiar să se dovedească de dorit, supleţe care nu trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 166 din 4 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 din 28 iulie 2023, paragraful 24, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011).
    19. De asemenea, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, previzibilitatea legii presupune ca cetăţeanul să dispună de informaţii suficiente şi prealabile asupra normelor juridice aplicabile unei situaţii concrete, iar, prin raportare la cerinţa previzibilităţii, redactarea legilor nu poate prezenta o precizie absolută, din cauza caracterului de generalitate al normelor juridice (Hotărârea din 26 aprilie 1979, pronunţată în Cauza Sunday Times împotriva Regatului Unit, paragraful 49). Conform aceleiaşi jurisprudenţe, imprecizia termenilor legali poate fi acoperită de o interpretare constantă realizată de instanţele naţionale (Hotărârea din 4 mai 2000, pronunţată în Cauza Rotaru împotriva României, paragrafele 56-62), iar persoana trebuie să poată prevedea, într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele concrete ale cauzei, consecinţele unui act determinat de conduită (Hotărârea din 25 ianuarie 2007, pronunţată în Cauza Sissanis împotriva României, paragraful 66, Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunţată în Cauza Cantoni împotriva Franţei, paragraful 29, Hotărârea din 25 noiembrie 1996, pronunţată în Cauza Wingrove împotriva Regatului Unit, paragraful 40, Hotărârea din 9 noiembrie 2006, pronunţată în Cauza Leempoel & S.A. ED. Ciné Revue împotriva Belgiei, paragraful 59).
    20. Aplicând aceste considerente în prezenta cauză, Curtea constată că normele legale criticate, care dispun posibilitatea aplicării sancţiunii disciplinare constând în mustrarea scrisă şi direct de către conducătorul instituţiei publice şi care trimit la regulile privind efectuarea cercetării prealabile, permit destinatarilor săi să le înţeleagă conţinutul şi să îşi conformeze conduita dispoziţiilor pe care le cuprind, nefiind identificate deficienţe care să afecteze exigenţele clarităţii, preciziei, previzibilităţii şi accesibilităţii normei juridice.
    21. De altfel, interpretarea potrivit căreia, în cazul aplicării sancţiunii disciplinare a mustrării scrise de către conducătorul instituţiei publice, la propunerea comisiei de disciplină, nu este obligatorie efectuarea cercetării prealabile a faptei săvârşite ar echivala cu ignorarea tezei finale a prevederilor art. 493 alin. (3) din Codul administrativ, ceea ce nu este permis, având în vedere că „în România, respectarea (...) legilor este obligatorie“, astfel cum dispune art. 1 alin. (5) din Constituţie, care consacră principiul constituţional al legalităţii.
    22. Având în vedere cele anterior menţionate, Curtea constată că prevederile legale criticate nu contravin dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, astfel încât criticile de neconstituţionalitate formulate sunt neîntemeiate.
    23. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 16 din Legea fundamentală, Curtea reţine că, prin conţinutul lor normativ, prevederile legale criticate nu disting între destinatari, fiind aplicabile în mod egal, fără discriminări bazate pe considerente arbitrare, tuturor funcţionarilor publici vizaţi de ipoteza normei juridice. În aceste condiţii, Curtea constată că nu există temei pentru calificarea reglementării deduse controlului de constituţionalitate ca fiind discriminatorie, deci contrară normei constituţionale de referinţă.
    24. De altfel, Curtea constată că susţinerile referitoare la absenţa unor criterii obiective potrivit cărora sancţiunea disciplinară a mustrării scrise se poate aplica direct de către conducătorul autorităţii publice cu efectuarea cercetării disciplinare ori de către conducătorul autorităţii publice la propunerea comisiei de disciplină, fără efectuarea cercetării disciplinare, nu se circumscriu conţinutului normativ al prevederilor legale criticate, ci vizează, în esenţă, interpretarea dispoziţiilor legale criticate, inclusiv prin raportare la întreg ansamblul normativ din care acestea fac parte. Or, asemenea aspecte excedează controlului de constituţionalitate, fiind de competenţa autorităţilor publice responsabile, iar în caz de litigiu, a instanţelor judecătoreşti.
    25. În plus, referitor la susţinerea pretinsei neconstituţionalităţi a dispoziţiilor legale criticate invocate prin prisma dispoziţiilor art. 32 din anexa nr. 7 la Codul administrativ, prin care este reglementată procedura de cercetare administrativă, Curtea precizează că aceste din urmă dispoziţii nu formează obiect al controlului de constituţionalitate în prezenta cauză. De asemenea, Curtea subliniază că, într-o asemenea situaţie, nu se pune în discuţie o chestiune privind constituţionalitatea, ci, eventual, una de coordonare a legislaţiei în vigoare, de competenţa autorităţii legiuitoare. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a reţinut că examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispoziţiile constituţionale pretins încălcate, iar nu compararea prevederilor mai multor legi sau texte legale între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei. Procedându-se altfel s-ar ajunge inevitabil la concluzia că, deşi fiecare dintre dispoziţiile legale este constituţională, numai coexistenţa lor ar pune în discuţie constituţionalitatea uneia dintre ele (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 284 din 17 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 834 din 24 august 2022, paragraful 21, Decizia nr. 523 din 12 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 55 din 22 ianuarie 2014, sau Decizia nr. 343 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 31 octombrie 2013).
    26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de municipiul Roman şi primarul municipiului Roman în Dosarul nr. 263/103/2022 al Curţii de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 493 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 15 octombrie 2024.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Simina Popescu-Marin

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 466 din 15 octombrie 2024

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016