Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina-Cătălina │- │
│Turcu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenţionale, excepţie ridicată de Societatea Danlin XXL - S.R.L. din localitatea Secuieni, judeţul Neamţ, în Dosarul nr. 1.133/291/2018 al Tribunalului Neamţ - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 161D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autoarea excepţiei a depus la dosar concluzii scrise prin care solicită admiterea acesteia pentru motivele formulate în faţa instanţei de fond. 4. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 1.808D/2019, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 203/2018, excepţie ridicată de Societatea Dumbrava Minunată - S.R.L. din localitatea Şimon, judeţul Braşov, în Dosarul nr. 2.991/338/2018 al Judecătoriei Zărneşti. 5. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 6. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele menţionate, pune în discuţie, din oficiu, conexarea cauzelor. 7. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura procesuală propusă. 8. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.808D/2019 la Dosarul nr. 161D/2019, care a fost primul înregistrat. 9. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, făcând referire la jurisprudenţa în materie a instanţei de contencios constituţional. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: 10. Prin Încheierea din 10 decembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 1.133/291/2018, Tribunalul Neamţ - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenţionale. Excepţia a fost ridicată de Societatea Danlin XXL - S.R.L. din localitatea Secuieni, judeţul Neamţ, într-o cauză având ca obiect apelul împotriva încheierii prin care s-a admis contestaţia la executare formulată de autoare. 11. Prin Încheierea din 24 mai 2019, pronunţată în Dosarul nr. 2.991/338/2018, Judecătoria Zărneşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 203/2018. Excepţia a fost ridicată de Societatea Dumbrava Minunată - S.R.L. din localitatea Şimon, judeţul Braşov, într-o cauză având ca obiect o contestaţie la executare. 12. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că art. 28 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, care prevedea un termen de 48 de ore pentru achitarea a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ ce reglementează contravenţia, a fost modificat prin art. 20 pct. 10 din Legea nr. 203/2018, iar în prezent termenul este de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal. Totodată, potrivit art. 22 alin. (2) din Legea nr. 203/2018, de la data intrării în vigoare a acestei legi, contravenientul poate achita jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege şi în acele situaţii în care actul normativ de stabilire a contravenţiilor nu prevedea expres această posibilitate. 13. Practic, arată autoarele, începând cu data de 24 august 2018 (data intrării în vigoare a Legii nr. 203/2018), o persoană amendată pentru orice contravenţie va beneficia de un interval de 15 zile în care va trebui să decidă dacă plăteşte amenda achitând jumătate din minimul prevăzut de lege sau dacă formulează plângere contravenţională, situaţie în care, dacă plângerea se va respinge, va plăti amenda prevăzută în procesul-verbal de contravenţie. 14. Textul de lege ce reglementează termenul de 48 de ore este o normă de drept material deoarece vizează direct sancţiunea aplicabilă pentru fapta săvârşită, chiar dacă doar creează un beneficiu pentru care este necesară şi manifestarea de voinţă a contravenientului, concretizată în achitarea efectivă a jumătate din minimul amenzii. De asemenea, termenul de 48 de ore era unul mult prea scurt pentru achitarea a jumătate din minimul amenzii. 15. Se arată că în doctrina de drept penal s-a apreciat că legea mai favorabilă este aceea care modifică condiţiile de tragere la răspundere, respectiv legea care prevede o cauză de reducere a pedepsei. În acord cu aceste interpretări din materia dreptului penal, se apreciază că prevederea potrivit căreia se va putea achita jumătate din minimul amenzii în termen de 15 zile în loc de 48 de ore, aşa cum dispunea legea la momentul aplicării sancţiunii, este o normă de drept contravenţional substanţial mai favorabilă şi ar trebui să se aplice cu privire la toate situaţiile în care amenda contravenţională nu a fost achitată sau executată silit până la data intrării în vigoare a Legii nr. 203/2018. 16. În această situaţie, dispoziţiile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 203/2018 sunt neconstituţionale, deoarece legiuitorul nu poate, prin texte legale tranzitorii, să înfrângă principiul constituţional al aplicării legii contravenţionale mai favorabile. 17. Se face referire la considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 112 din 6 martie 2014 potrivit cărora efectele legii noi se aplică tuturor sancţiunilor contravenţionale aplicate şi neexecutate până la data intrării în vigoare a noului act normativ. O sancţiune aplicată în baza unei legi pentru o faptă dezincriminată printr-un nou act normativ urmează să nu mai fie executată chiar dacă procedura de executare a acesteia a început. 18. Tribunalul Neamţ - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 19. Judecătoria Zărneşti apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece Legea nr. 203/2018 a intrat în vigoare la 24 august 2018, astfel că, la data aplicării sancţiunii, respectiv 6 august 2018, această posibilitate nu era prevăzută de lege. Susţine că nu sunt incidente considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 112 din 6 martie 2014. 20. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 21. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 22. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 23. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum a fost reţinut în dispozitivul încheierilor de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 din 25 iulie 2018. Din examinarea criticilor formulate de autoarele excepţiei se constată că, în concret, acestea îşi întemeiază argumentele de neconstituţionalitate a art. 22 alin. (1) din Legea nr. 203/2018 prin raportare la dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, astfel cum au fost modificate prin art. 20 pct. 10 din Legea nr. 203/2018. 24. Prin urmare, Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 203/2018 prin raportare la dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, astfel cum au fost modificate prin art. 20 pct. 10 din Legea nr. 203/2018. Textul de lege criticat are următorul cuprins: - Art. 22 alin. (1) din Legea nr. 203/2018: „Pentru procesele-verbale întocmite anterior intrării în vigoare a prezentei legi, aplicarea şi executarea sancţiunii contravenţionale se supun prevederilor legale în vigoare la momentul întocmirii actului de constatare.“ 25. Potrivit art. 28 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001: „Contravenientul poate achita, în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.“ 26. În opinia autoarelor excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat aduce atingere art. 15 alin. (2) din Constituţie referitor la principiul neretroactivităţii legii, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile. 27. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prin Decizia nr. 141 din 16 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 27 iunie 2022, a examinat mai multe excepţii de neconstituţionalitate motivate similar celor din prezenta cauză şi a reţinut, în esenţă, că dreptul contravenţional reprezintă un ansamblu de norme juridice de drept public, având ca scop protecţia juridică a valorilor sociale reglementate de legislaţia contravenţională. Sancţiunea contravenţională a amenzii are cea mai mare incidenţă în această materie, datorită naturii ei preventive şi represive prin diminuarea patrimoniului contravenientului, care va înţelege ca pe viitor să nu mai nesocotească valorile sociale ocrotite de lege. 28. Curtea a reţinut că aplicarea sancţiunii contravenţionale, la care face trimitere textul de lege supus controlului, reprezintă doar prima etapă, ca urmare a constatării săvârşirii unei fapte contravenţionale, a doua etapă fiind reprezentată de un eventual proces în faţa instanţei de judecată, prin formularea plângerii împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii, iar cea de-a treia etapă constă în punerea în executare a sancţiunii amenzii contravenţionale. 29. Curtea a observat că, pentru a determina contravenientul să achite în mod grabnic amenda, legiuitorul a instituit o măsură de favoare prin reglementarea cuprinsă în art. 28 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001. Astfel, în redactarea iniţială a acestui articol se prevedea că persoana sancţionată putea achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal. Ulterior, ca urmare a modificării art. 28 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 prin art. 20 pct. 10 din Legea nr. 203/2018, termenul a devenit de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal. 30. Astfel, ca urmare a modificării prin art. 20 pct. 10 din Legea nr. 203/2018 a normei de drept material cuprinse în art. 28 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, în prezent contravenientul poate achita, în termen de cel mult 15 zile, jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, art. 22 alin. (2) din Legea nr. 203/2018 stipulând, totodată, faptul că „De la data intrării în vigoare a prezentei legi, contravenientul poate achita jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege şi în acele situaţii în care actul normativ de stabilire a contravenţiilor nu prevedea expres această posibilitate“. 31. Referitor la natura juridică a termenului de 48 de ore, respectiv a celui de 15 zile, prevăzut de art. 28 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, Curtea a constatat că acesta este un termen de decădere materială, concluzie care rezultă, de altfel, şi din literatura juridică de specialitate (a se vedea, cu titlu de exemplu, A.G. Dinescu, Legislaţia contravenţiilor. Comentarii, doctrină şi jurisprudenţă, Editura Hamangiu, 2016). Având în vedere că, potrivit art. 47 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, acest act normativ nu se completează cu prevederile Codului civil, ci cu cele ale Codului penal şi ale Codului de procedură civilă, după caz, dispoziţiile civile instituite în materie de decădere materială nu sunt aplicabile în cazul termenului prevăzut de art. 28 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001. 32. Curtea a mai reţinut că dreptul de a achita jumătate din minimul special al amenzii într-un interval de 15 zile de la data comunicării sau înmânării procesului-verbal, potrivit art. 28 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, nu reprezintă o „sancţiune“ de natură să fie suspendată prin plângerea contravenţională, ci este un beneficiu acordat de legiuitor pentru care este necesară şi manifestarea de voinţă a contravenientului. 33. Curtea a mai reţinut că termenul, fiind unul de decădere materială, nu este susceptibil de întreruperi sau suspendări, astfel încât, din dinamica legislativă în materie contravenţională, începând cu intrarea în vigoare a Legii nr. 203/2018, şi anume data de 24 august 2018, o persoană amendată contravenţional beneficiază de un interval de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal în care are posibilitatea de a achita jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, iar după expirarea termenului legal, persoana achită integral amenda. De asemenea, în situaţia în care persoana amendată/sancţionată optează pentru formularea unei plângeri împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei, sunt incidente două ipoteze, şi anume, pe de o parte, în cazul admiterii acesteia, persoana care a formulat plângerea va fi exonerată de plata amenzii şi, pe de altă parte, în cazul respingerii plângerii, contravenientul va plăti, în condiţiile legii, amenda prevăzută în procesul-verbal de contravenţie, acesta neputând fi repus în termenul de a mai putea beneficia de plata a jumătate din minimul amenzii. 34. În prezentele cauze, Curtea va face referire, ca în precedent, la situaţia existentă în cauzele în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate. 35. Astfel, în Dosarul nr. 161D/2019, autoarea excepţiei Societatea Danlin XXL - S.R.L. din localitatea Secuieni, judeţul Neamţ, a fost sancţionată contravenţional la data de 19 martie 2015 de către Inspectoratul de Stat pentru Control în Transportul Rutier pentru depăşirea duratei maxime de conducere neîntreruptă de către un şofer care efectua transport rutier contra cost de mărfuri în trafic naţional pentru societatea respectivă. La data de 21 martie 2015, procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei a fost comunicat autoarei excepţiei, care a achitat jumătate din minimul amenzii la data de 24 martie 2015, în temeiul art. 28 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001. 36. În anul 2017, Inspectoratul de Stat pentru Control în Transportul Rutier s-a adresat unui executor judecătoresc, iar acesta a sesizat instanţa de judecată, care a încuviinţat executarea silită a procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei ce constituie titlu executoriu. Împotriva executării silite, autoarea a formulat o contestaţie la executare, care a fost admisă de prima instanţă de judecată. Împotriva încheierii prin care s-a admis contestaţia, Inspectoratul de Stat pentru Control în Transportul Rutier a formulat apel, motivând că autoarea a depăşit termenul de 48 de ore în care trebuia plătită amenda contravenţională, deoarece procesul-verbal a fost comunicat în data de 21 martie 2015, într-o zi de sâmbătă, iar plata s-a făcut în data de 24 martie 2015. 37. Cu privire la această situaţie, Curtea reţine că Legea nr. 203/2018, care modifică termenul în care contravenientul poate achita jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ de la 48 de ore la 15 zile, a intrat în vigoare la 24 august 2018, adică la mai mult de 3 ani de la data comunicării procesului-verbal de stabilire şi sancţionare a contravenţiei. Faptul că titlul executoriu - procesul-verbal - nu a fost executat nu are relevanţă, deoarece termenul de 48 de ore este un termen de decădere materială care, odată ce s-a împlinit, lipseşte contravenientul de posibilitatea de a mai achita jumătate din minimul amenzii. Or, în speţă, acesta s-a împlinit cu mai mult de 3 ani în urmă. Din această perspectivă, excepţia este inadmisibilă, deoarece autoarei nu i se poate aplica art. 28 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 după modificarea acestuia prinLegea nr. 203/2018. 38. În Dosarul nr. 1.808D/2019, autoarea excepţiei Societatea Dumbrava Minunată - S.R.L. din localitatea Şimon, judeţul Braşov, a fost sancţionată contravenţional la data de 6 august 2018 pentru încălcarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 21 ianuarie 2005, respectiv pentru lipsa unor documente justificative pentru sumele introduse în unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, altele decât cele pentru care au fost emise bonuri fiscale sau cele care au fost înscrise în registrul special. În măsura în care din actele depuse la dosar ar rezulta că Legea nr. 203/2018 a intrat în vigoare în cursul termenului de decădere de 48 de ore de la comunicarea procesului-verbal, ar urma să fie aplicabil termenul de decădere de 15 zile, care reprezintă „legea contravenţională mai favorabilă“. În plus, potrivit art. 25 alin. (1) din Legea nr. 203/2018, „La data intrării în vigoare a prezentei legi, dispoziţiile din actele normative în vigoare care stabilesc achitarea a jumătate din minimul amenzii contravenţionale, într-un termen mai mic decât cel prevăzut la art. 28 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.“ 39. Cât priveşte textul de lege criticat, potrivit căruia, pentru procesele-verbale întocmite anterior intrării în vigoare a Legii nr. 203/2018, aplicarea şi executarea sancţiunii contravenţionale se supun prevederilor legale în vigoare la momentul întocmirii actului de constatare, Curtea reţine că sintagma „executarea sancţiunii contravenţionale“ include diverse proceduri specifice executării, atât prin solicitarea adresată executorilor judecătoreşti, cât şi proceduri de executare directă de către autorităţile fiscale. Fiind vorba despre norme de procedură, legiuitorul a optat în mod justificat pentru aplicarea celor în vigoare la momentul întocmirii actului de constatare. Sintagma „executarea sancţiunii contravenţionale“ are un sens foarte larg, iar termenul de 48 de ore/15 zile în care legiuitorul a acordat contravenienţilor beneficiul de a plăti doar jumătate din minimul amenzii contravenţionale constituie numai un aspect al executării. Acest termen de decădere materială însă, prin natura sa, nu este susceptibil de întreruperi sau suspendări. Singura situaţie în care termenul de 15 zile nou-introdus se aplică drept „lege contravenţională mai favorabilă“ este aceea în care Legea nr. 203/2018 intră în vigoare în interiorul termenului de 48 de ore în care contravenientul poate plăti doar jumătate din minimul amenzii contravenţionale. 40. Curtea reţine însă că toate aceste aspecte reprezintă probleme de interpretare şi aplicare a legii la speţele deduse judecăţii, ce intră în competenţa de soluţionare a instanţelor de judecată, care, în funcţie de circumstanţele cauzelor, vor constata incidenţa termenului de 48 de ore sau a celui de 15 zile şi vor aplica legea contravenţională mai favorabilă ţinând cont de data intrării ei în vigoare, care trebuie să se situeze în intervalul de 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal (atunci când contravenientul este prezent) sau de la data comunicării procesului-verbal. 41. Cât priveşte referirea la considerentele Deciziei nr. 112 din 6 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 25 aprilie 2014, care de fapt citează considerentele Deciziei nr. 228 din 13 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 283 din 27 aprilie 2007, Curtea constată că acestea nu au incidenţă în cauză. Astfel, prin Decizia nr. 228 din 13 martie 2007 s-a reţinut că o sancţiune aplicată în baza unei legi pentru o faptă dezincriminată printr-un nou act normativ urmează să nu mai fie executată, chiar dacă procedura de executare a acesteia a început. Or, dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, astfel cum au fost modificate prin art. 20 pct. 10 din Legea nr. 203/2018, nu scot de sub regimul dreptului contravenţional anumite fapte, ci modifică durata termenului în care se poate achita jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ de la 48 de ore la 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal. 42. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenţionale prin raportare la dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată de Societatea Danlin XXL - S.R.L. din localitatea Secuieni, judeţul Neamţ, în Dosarul nr. 1.133/291/2018 al Tribunalului Neamţ - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi de Societatea Dumbrava Minunată - S.R.L. din localitatea Şimon, judeţul Braşov, în Dosarul nr. 2.991/338/2018 al Judecătoriei Zărneşti. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Neamţ - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi Judecătoriei Zărneşti şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 13 iulie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Cristina-Cătălina Turcu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
