Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 464 din 15 octombrie 2024  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 55 alin. (2) şi ale art. 192 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 464 din 15 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 55 alin. (2) şi ale art. 192 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 223 din 13 martie 2025

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 55 alin. (2) şi ale art. 192 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Nechita Pampa în Dosarul nr. 1.668/100/2020 al Tribunalului Maramureş - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 396D/2021.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autorul excepţiei a transmis la dosar note scrise prin care susţine admiterea criticilor de neconstituţionalitate.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 99 din 16 martie 2023.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    5. Prin Încheierea din 20 ianuarie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 1.668/100/2020, Tribunalul Maramureş - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 55 alin. (2) şi ale art. 192 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Nechita Pampa într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei împotriva deciziei de respingere a cererii de pensionare.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece sintagma „numai pentru stagiile de cotizare realizate în sistemul public de pensii“, cuprinsă în dispoziţiile art. 55 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, creează discriminare între persoane aflate în situaţii similare, iar prin aceasta contravine dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie. Discriminarea invocată se realizează, în principal, în raport cu militarii rezervişti pensionaţi anterior datei de 1 ianuarie 2018 (când a intrat în vigoare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul asigurărilor sociale), dar şi în raport cu personalul civil care a realizat stagii de cotizare în locurile de muncă încadrate în grupa I de muncă, conform art. 30 din Legea nr. 263/2010, care beneficiază de reducerea vârstei de pensionare indiferent de locul de muncă avut, ca urmare a uzurii fizice şi psihice determinate de exercitarea activităţii profesionale în anume condiţii. În susţinerea criticilor de neconstituţionalitate, se invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 87 din 1 iunie 1999.
    7. În acelaşi timp, în conformitate cu art. 192 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, vechimea în serviciul militar se recunoaşte în sistemul pensiilor publice în vederea deschiderii drepturilor la pensie pentru limită de vârstă, de invaliditate şi de urmaş, dar nu se recunoaşte pentru pensia anticipată şi pensia anticipată parţială. Potrivit art. 26 alin. (2) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu pentru orice categorie de pensie de serviciu, inclusiv la pensia militară anticipată şi, respectiv, la cea anticipată parţială, motiv pentru care se apreciază că dispoziţia corelativă restrictivă, cuprinsă în art. 192 din Legea nr. 263/2010, care limitează recunoaşterea doar la „pensia pentru limita de vârstă, de invaliditate şi de urmaş“ este discriminatorie. Diferenţa de tratament juridic nu are o justificare logică în cazul celor care au realizat stagii de cotizare atât în sistemul public, cât şi în sistemul militar, întrucât cele două categorii de pensii (anticipată şi anticipată parţială) sunt prevăzute atât în Legea nr. 263/2010, cât şi în Legea nr. 223/2015, iar recunoaşterea reciprocă presupune identitate de tratament, fără restricţii şi discriminări.
    8. Tribunalul Maramureş - Secţia I civilă consideră că prevederile legale criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate. Faptul că reclamantului nu i se pot aplica dispoziţiile care vizează reducerea vârstei de pensionare este rezultatul împrejurării că acesta nu se află în situaţia persoanelor vizate de art. 55 alin. (2) din Legea nr. 263/2010. Astfel, în cazul unor situaţii diferite se impun soluţii diferite. Interpretând dispoziţiile legale în sensul solicitat de autorul excepţiei s-ar genera o discriminare a celorlalte categorii de pensionari, deoarece acesta ar beneficia de două ori de valorificarea perioadei în care a desfăşurat activitate în alte condiţii decât cele normale de muncă - atât la calcularea pensiei militare şi la reducerea vârstei la care poate beneficia de pensia militară, cât şi la calcularea pensiei pentru limita de vârstă.
    9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise ale autorului excepţiei, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din dispozitivul încheierii de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 55 alin. (2) şi ale art. 192 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010.
    13. Din analiza considerentelor încheierii de sesizare şi a notelor scrise rezultă că, în realitate, sunt criticate dispoziţiile art. 55 alin. (2) şi ale art. 192 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, urmând ca aceste dispoziţii de lege să fie supuse controlului de constituţionalitate.
    14. Curtea observă că prevederile art. 55 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 au fost modificate prin art. I pct. 61 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul asigurărilor sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1010 din 20 decembrie 2017. Totodată, Curtea observă că, ulterior sesizării sale, Legea nr. 263/2010 a fost abrogată prin dispoziţiile art. 168 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 4 decembrie 2023.
    15. Obiect al excepţiei rămân însă dispoziţiile art. 55 alin. (2) şi ale art. 192 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, în redactarea pe care o aveau la data ridicării excepţiei în faţa instanţei judecătoreşti, în considerarea celor statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. Prevederile legale criticate au următorul cuprins:
    - Art. 55 alin. (2): „Persoanele care au realizat stagii de cotizare atât în sistemul public de pensii, cât şi în sisteme neintegrate acestuia beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare, în condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b), numai pentru stagiile de cotizare realizate în sistemul public de pensii.“;
    – Art. 192 alin. (1): „Între sistemul public de pensii şi sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii drepturilor la pensie pentru limită de vârstă, de invaliditate şi de urmaş.“

    16. În opinia autorului excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie privind egalitatea în drepturi.
    17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 55 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, exercitat în raport cu dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie (în acest sens este Decizia nr. 389 din 17 septembrie 2024, nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data pronunţării prezentei decizii). Cu acel prilej, Curtea a reţinut că dreptul la pensie, ca şi dreptul la alte forme de asigurări sociale ori de protecţie socială, se acordă potrivit legii. Astfel, legiuitorul este în drept ca, în reglementarea cadrului sistemului public de pensii, să stabilească criteriile şi condiţiile concrete în care asiguraţii pot beneficia de pensie, tipurile de pensii care pot fi acordate, regulile generale de acordare a acestora şi regulile derogatorii pentru situaţii deosebite, precum şi modul de calcul al pensiilor (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 626 din 7 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1162 din 7 decembrie 2021).
    18. Dispoziţiile art. 55 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 stabilesc dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare pentru persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare în cadrul sistemului de pensii publice. În acest context normativ, Curtea a reţinut că dispoziţiile legale criticate instituie posibilitatea reducerii vârstelor standard de pensionare şi pentru persoanele care au realizat stagii de cotizare atât în sistemul public de pensii, cât şi în sisteme neintegrate acestuia, însă acest beneficiu este acordat numai pentru stagiile de cotizare realizate în sistemul public de pensii, de esenţa acestui sistem fiind principiul contributivităţii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite.
    19. Curtea a observat că, potrivit art. 192 din Legea nr. 263/2010, între sistemul public de pensii şi sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii drepturilor la pensie pentru limită de vârstă, de invaliditate şi de urmaş, însă beneficiul reducerii vârstei standard de pensionare în sistemul public se acordă numai pentru stagiul de cotizare realizat în acest sistem.
    20. Aşa cum s-a statuat în mod constant în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 355 din 10 decembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 118 din 25 februarie 2003).
    21. Plecând de la aceste considerente, Curtea a reţinut că asiguraţii în sistemul public de pensii, care au realizat stagiul complet de cotizare în sistemul public, beneficiază de tratament juridic egal în ceea ce priveşte dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare. În acelaşi timp, Curtea observă că asiguraţii care nu au stagiul complet de cotizare în sistemul public, dar au realizat stagii de cotizare, respectiv vechime în serviciu în alte sisteme de pensii şi asigurări sociale, cum este sistemul pensiilor militare de stat, reglementat distinct de Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, sunt într-o situaţie diferită şi, în consecinţă, şi tratamentul juridic este diferit. Astfel, raportat la datorarea/plata contribuţiilor de asigurări sociale către bugetul asigurărilor sociale de stat, persoanele asigurate în sistemul public care au realizat stagii de cotizare în condiţii deosebite de muncă, în grupa I de muncă, respectiv în locurile de muncă încadrate în condiţii speciale, potrivit legii, se află în mod obiectiv într-o situaţie diferită de cadrele militare în activitate care au desfăşurat activitate în condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii specifice.
    22. În aceste condiţii, Curtea a reţinut că soluţia legislativă potrivit căreia beneficiul reducerii vârstei standard de pensioare în sistemul public se acordă numai pentru stagiul de cotizare realizat în acest sistem reprezintă opţiunea legiuitorului, manifestată în limitele constituţionale stabilite de art. 47 alin. (2) şi art. 16 din Legea fundamentală.
    23. În consecinţă, Curtea constată că tratamentul juridic diferit nu are valenţe discriminatorii, contrare dispoziţiilor constituţionale referitoare la egalitatea în drepturi şi interzicerea discriminării, astfel că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    24. În continuare, din analiza criticii de neconstituţionalitate formulate cu privire la prevederile art. 192 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, Curtea reţine că aceste norme juridice au mai fost supuse controlului de constituţionalitate exercitat în raport cu dispoziţiile art. 16 din Constituţie (a se vedea Decizia nr. 99 din 16 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 753 din 18 august 2023). Cu acel prilej, Curtea a precizat că „discriminarea“ presupune a trata diferit, fără o justificare obiectivă şi rezonabilă, persoane aflate în situaţii similare, o asemenea situaţie intervenind în cazul în care distincţia nu urmăreşte un scop legitim sau nu există un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele utilizate şi scopul urmărit. În acest context, Curtea a reţinut, în esenţă, că asiguraţii care nu au stagiul complet de cotizare în sistemul public, dar au realizat stagii de cotizare, respectiv vechime în serviciu în alte sisteme de pensii şi asigurări sociale sunt într-o situaţie diferită faţă de cei care au realizat stagiu de cotizare complet în sistemul public de pensii şi, în consecinţă, şi tratamentul juridic este diferit, fără ca prin aceasta să se instituie vreo discriminare.
    25. Totodată, Curtea a precizat că, în virtutea marjei sale de apreciere în configurarea dreptului la pensie prevăzut de art. 47 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul a prevăzut un regim juridic diferit pentru acordarea dreptului de pensionare anticipată, drept care are un caracter de excepţie faţă de dreptul la pensie pentru limită de vârstă, iar această opţiune legislativă nu conduce la încălcarea principiului egalităţii în drepturi.
    26. Referitor la critica potrivit căreia prevederile legale supuse controlului de constituţionalitate determină o discriminare a persoanelor care nu pot beneficia de dreptul la pensie anticipată, nefiind recunoscut stagiul de cotizare realizat într-un alt sistem de asigurări sociale decât cel public, Curtea a reţinut că nici această critică nu este întemeiată, întrucât aceste dispoziţii legale se aplică tuturor persoanelor care se află în aceeaşi situaţie juridică.
    27. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează în mod corespunzător valabilitatea şi în prezenta cauză.
    28. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Nechita Pampa în Dosarul nr. 1.668/100/2020 al Tribunalului Maramureş - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 55 alin. (2) şi ale art. 192 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Maramureş - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 15 octombrie 2024.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Simina Popescu-Marin


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016