Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia-Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene. Excepţia a fost ridicată de Constantin Lătea în Dosarul nr. 1.193/63/2019 al Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.417D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele Curţii Constituţionale nr. 2.443D/2019 şi nr. 2.444D/2019, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii de lege. Excepţia a fost ridicată de Gheorghe Istudora şi Alexandru Gutuleanu în dosarele nr. 287/95/2019 şi nr. 856/63/2019 ale Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă. 4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 5. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.443D/2019 şi nr. 2.444D/2019 la Dosarul nr. 2.417D/2019, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată, invocând, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 84 din 3 martie 2022. Arată că statul poate şi trebuie să deţină o marjă de apreciere în stabilirea dreptului la pensie, în funcţie de resursele disponibile. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 7. Prin Încheierea din 4 septembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.193/63/2019, şi încheierile din 12 septembrie 2019, pronunţate în dosarele nr. 287/95/2019 şi nr. 856/63/2019, Curtea de Apel Craiova - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene. Excepţia a fost ridicată de Constantin Lătea, Gheorghe Istudora şi Alexandru Gutuleanu în cauze având ca obiect pensii. 8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 creează o discriminare între pensionarii militari, cărora li se indexează pensiile începând cu 1 ianuarie 2019, şi cei civili, cărora nu li se indexează pensiile de la 1 ianuarie 2019, încălcându-se astfel prevederile art. 16 din Constituţie. 9. Se susţine că, potrivit prevederilor art. 59 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, pensiile militare de stat aflate în plată la data de 31 decembrie a anului anterior se indexează, din oficiu, începând cu data de 1 ianuarie a anului în curs, cu ultima rată medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la această dată şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică, iar celelalte pensii, prin derogare de la prevederile legale în vigoare, nu vor fi indexate de la 1 ianuarie 2019. 10. Mai mult, tot prin dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, persoanelor care se pensionează în cursul anului 2019 li se aplică la calculul pensiei un indice de corecţie de 1,20, adică li se indexează pensiile cu procentul de 20% pentru anul 2018, în timp ce persoanelor pensionate anterior anului 2019 nu li s-au indexat pensiile cu acelaşi procent. 11. Consiliul Economic şi Social, prin Avizul nr. 6.959 din 20 decembrie 2018, a avizat negativ Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, apreciind că prevederile acesteia sunt neconstituţionale, întrucât nu este justificat caracterul de urgenţă al acesteia şi nu este oportună adoptarea măsurilor propuse cu privire la prorogarea unor termene, iar actul normativ prevede măsuri de natură a institui un tratament inechitabil şi discriminatoriu raportat la aceleaşi drepturi cuvenite diferitelor categorii de beneficiari. 12. În susţinerea criticilor, autorii excepţiei invocă prevederile referitoare la egalitatea în drepturi şi interzicerea discriminării din art. 7 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 1 din Protocolul nr. 12 la aceeaşi Convenţie, art. 21 alin. 1 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 16 din Constituţie şi art. 1 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, precum şi prevederile art. 52 din Constituţie privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică. 13. Autorii excepţiei susţin că dispoziţiile de lege criticate încalcă şi prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5), ale art. 47 alin. (2), ale art. 73 alin. (1) şi alin. (3) lit. p) şi ale art. 115 alin. (4). În acest sens, arată că cei doi indicatori prevăzuţi în art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 au valori pozitive, nefiind aplicabile dispoziţiile art. 102 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. În speţă nu au fost respectate dispoziţiile art. 102 alin. (2), (3) şi (4) din Legea nr. 263/2010, lege organică. 14. Arată şi că prin lege organică se reglementează regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială, în ultima categorie intrând şi pensiile. Astfel, prin dispoziţiile unei ordonanţe de urgenţă se modifică prevederi dintr-o lege organică. 15. Curtea de Apel Craiova - Secţia I civilă apreciază că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate de autorii excepţiei. Astfel, arată că, prin Decizia nr. 51 din 4 februarie 2014, Curtea Constituţională a constatat că interdicţia reglementării de către Guvern în domeniul legii organice priveşte numai ordonanţele Guvernului adoptate în baza unei legi speciale de abilitare, această interdicţie decurgând direct din textul constituţional. O asemenea limitare nu este prevăzută însă de art. 115 alin. (4) din Constituţie, referitor la ordonanţele de urgenţă, care nu reprezintă o varietate a ordonanţei emise în temeiul unei legi speciale de abilitare, ci reprezintă un act normativ care permite Guvernului, sub controlul strict al Parlamentului, să facă faţă unor situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată. Având în vedere că, potrivit Constituţiei, Guvernul poate modifica, printr-o ordonanţă de urgenţă, o lege organică, rezultă că ordonanţa de urgenţă criticată în prezenta cauză a fost adoptată cu respectarea dispoziţiilor art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituţie. 16. Cu privire la potenţiala încălcare a reglementărilor vizând nediscriminarea, instanţa arată că nu pot fi în situaţii similare beneficiarii a două categorii de pensii distincte, supuse unor reglementări şi reguli diferite. 17. Curtea de Apel Craiova - Secţia I civilă aminteşte şi că legiuitorul beneficiază de o libertate apreciabilă în reglementarea pensiilor. Astfel, printr-o jurisprudenţă constantă, de pildă în Decizia nr. 752 din 5 noiembrie 2015, paragraful 15, Curtea Constituţională a reţinut că valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condiţiile de recalculare şi de recorelare a pensiilor anterior stabilite, ca şi indexarea acestora nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile. 18. Instanţa de judecată arată şi că, în expunerea de motive ce a stat la baza emiterii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, Guvernul a motivat urgenţa, reţinând elemente care vizează interesul general public şi situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată. 19. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 20. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 21. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 22. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, dispoziţii care au următorul conţinut: „Prin derogare de la prevederile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2019, valoarea punctului de pensie se menţine la 1.100 lei şi, începând cu 1 septembrie 2019, valoarea punctului de pensie se majorează cu 15% şi este de 1.265 lei.“ 23. Autorii excepţiei susţin că dispoziţiile de lege criticate contravin următoarelor prevederi din Constituţie: art. 1 alin. (5) referitor la obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie, art. 52 privind dreptul unei persoane vătămate de o autoritate publică, art. 73 alin. (1) şi alin. (3) lit. p) privind categoriile de legi şi art. 115 alin. (4) referitor la delegarea legislativă. De asemenea, invocă prevederile internaţionale referitoare la egalitatea în drepturi şi interzicerea discriminării cuprinse în art. 7 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 1 din Protocolul nr. 12 la aceeaşi Convenţie şi art. 21 alin. (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. 24. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că un prim aspect de neconstituţionalitate invocat se referă la diferenţa de tratament juridic dintre beneficiarii pensiilor militare de stat şi titularii pensiilor din sistemul public de pensii sub aspectul datei de la care cuantumul pensiei se măreşte ca urmare a indexării, respectiv a majorării punctului de pensie. 25. Faţă de această critică, Curtea reţine că, aşa cum s-a statuat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, principiul constituţional al egalităţii în drepturi, consacrat de art. 16 din Constituţie, presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite (a se vedea Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). 26. În acelaşi sens este şi jurisprudenţa constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a statuat, în aplicarea prevederilor art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenţia privind apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, că reprezintă o încălcare a acestor prevederi orice diferenţă de tratament săvârşită de stat între indivizi aflaţi în situaţii analoage, fără o justificare obiectivă şi rezonabilă (de exemplu, prin Hotărârea din 13 iunie 1979, pronunţată în Cauza Marckx împotriva Belgiei, şi prin Hotărârea din 29 aprilie 2008, pronunţată în Cauza Burden împotriva Regatului Unit al Marii Britanii). 27. Totodată, prin Hotărârea din 6 aprilie 2000, pronunţată în Cauza Thlimmenos împotriva Greciei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că dreptul de a nu fi discriminat, garantat de Convenţie, este încălcat nu numai atunci când statele tratează în mod diferit persoane aflate în situaţii analoage, fără a exista justificări obiective şi rezonabile (a se vedea, spre exemplu, Hotărârea din 28 octombrie 1987, pronunţată în Cauza Inze împotriva Austriei), ci şi atunci când statele omit să trateze diferit, tot fără a exista justificări obiective şi rezonabile, persoane aflate în situaţii diferite. 28. Or, raportat la aceste repere jurisprudenţiale, Curtea constată că tratamentul juridic diferit invocat de autorii excepţiei nu poate fi privit ca având semnificaţia unei discriminări, întrucât categoriile de persoane comparate se află în situaţii diferite. Astfel, beneficiarii pensiilor militare de stat sunt supuşi unor reglementări distincte în raport cu titularii pensiilor din sistemul public de pensii, atât în ceea ce priveşte condiţiile de acordare a dreptului la pensie, cât şi în ceea ce priveşte modul de calcul al acesteia, diferenţele de tratament juridic fiind justificate de situaţiile obiective avute în vedere de legiuitor. În acest sens, sunt relevante cele reţinute prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.587 din 13 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 1 februarie 2012, în care s-a arătat, în esenţă, că dispoziţiile mai favorabile aplicabile cadrelor militare în activitate, soldaţilor şi gradaţilor voluntari, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, sub aspectul acordării dreptului la pensie, sunt justificate de natura activităţii desfăşurate, care creează condiţiile unei uzuri corporale accentuate prin expunere la pericole de vătămare corporală şi chiar de ameninţare a vieţii. 29. Cât priveşte critica potrivit căreia dispoziţiile de lege criticate ar determina un tratament diferit sub aspectul indicelui de corecţie aplicat între persoane pensionate la date diferite, Curtea constată că dispoziţiile art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 reglementează valoarea punctului de pensie, prin derogare de la prevederile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Dispoziţiile de lege supuse controlului de constituţionalitate nu stabilesc valoarea indicelui de corecţie pentru anul 2019, aceasta constituind obiectul de reglementare al art. 33 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, articol cu care însă Curtea Constituţională nu a fost sesizată potrivit art. 29 din Legea nr. 47/1992, astfel că nu poate constitui obiect al controlului de constituţionalitate în prezenta cauză. 30. Prin urmare, Curtea apreciază că nu sunt întemeiate criticile vizând pretinsul caracter discriminatoriu al dispoziţiilor art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018. 31. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile art. 1 alin. (5), ale art. 47 alin. (2), ale art. 73 alin. (1) şi alin. (3) lit. p) şi ale art. 115 alin. (4) din Constituţie, Curtea reţine că, în esenţă, autorii excepţiei sunt nemulţumiţi de valoarea punctului de pensie stabilită prin art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, considerând, în acelaşi timp, că printr-o ordonanţă de urgenţă nu se pot modifica prevederile Legii nr. 263/2010, care este o lege organică. 32. Faţă de aceste critici, Curtea apreciază că sunt relevante cele reţinute prin Decizia nr. 84 din 3 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 30 mai 2022, în care s-a arătat că, potrivit art. 94 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, „Cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie“. Prin urmare, cu cât valoarea punctului de pensie este mai mare, cu atât şi cuantumul pensiilor efectiv plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat va fi mai mare. Pentru anul 2019, prin dispoziţiile art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, s-a stabilit, pentru intervalul 1 ianuarie 2019-31 august 2019, ca valoarea punctului de pensie să fie de 1.100 lei, iar pentru intervalul 1 septembrie-31 decembrie 2019, de 1.265 lei. 33. Curtea, făcând trimitere la jurisprudenţa sa anterioară, a amintit că statul trebuie să deţină o anumită marjă de apreciere în configurarea dreptului la pensie. Astfel, legiuitorul are libertatea de a stabili modul de calcul şi cuantumul valoric ale acestor drepturi de asigurări sociale, în funcţie de resursele financiare disponibile (a se vedea Decizia nr. 410 din 28 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 17 iulie 2015, paragraful 18). 34. De asemenea, Curtea, analizând consideraţiile de care Guvernul a ţinut seama în modificările aduse valorii punctului de pensie, a statuat că acestea sunt elemente ce ţin de politica bugetară, iar legiuitorul poate să stabilească regulile pe care le consideră necesare, beneficiind de o marjă de apreciere în acest domeniu, respectiv să decidă atât cu privire la existenţa unei probleme de interes public care necesită un act normativ, cât şi cu privire la alegerea modalităţilor de aplicare a acestuia, care să facă posibilă menţinerea unui echilibru între interesele aflate în joc, astfel cum prevede jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (Decizia de inadmisibilitate din 4 septembrie 2012, pronunţată în Cauza Dumitru Daniel Dumitru şi alţii împotriva României, paragrafele 41 şi 49). 35. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a art. 115 alin. (4) din Constituţie, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 536 din 15 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 976 din 13 octombrie 2021, paragraful 35, a constatat că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor criticate, raportată la art. 115 alin. (4) din Constituţie, este neîntemeiată, având în vedere cele prezentate în expunerea de motive, precum şi faptul că legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales a celor sociale şi economice, de o marjă de apreciere, pentru a se pronunţa atât asupra existenţei unei probleme de interes public, care necesită un act normativ, cât şi asupra alegerii modalităţilor de aplicare a acestuia. 36. Prin paragraful 34 al aceleiaşi decizii, Curtea Constituţională a reţinut şi că, pe lângă monopolul legislativ al Parlamentului, Constituţia, în art. 115, consacră delegarea legislativă, în virtutea căreia Guvernul poate emite ordonanţe simple [art. 115 alin. (1)-(3)] sau ordonanţe de urgenţă [art. 115 alin. (4)-(6)]. Astfel, transferul unor atribuţii legislative către autoritatea executivă se realizează printr-un act de voinţă al Parlamentului ori pe cale constituţională, în situaţii extraordinare şi numai sub control parlamentar. 37. În plus faţă de cele reţinute prin Decizia nr. 536 din 15 iulie 2021, antereferită, se arată că interdicţia prevăzută de dispoziţiile art. 115 alin. (1) din Constituţie de a adopta ordonanţe în domenii care fac obiectul legilor organice nu se referă şi la ordonanţele de urgenţă ale căror limite de reglementare sunt stabilite prin alin. (6) al aceluiaşi articol constituţional, în care se arată că „Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.“ 38. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Constantin Lătea, Gheorghe Istudora şi Alexandru Gutuleanu în dosarele nr. 1.193/63/2019, nr. 287/95/2019 şi nr. 856/63/2019 ale Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 25 octombrie 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Patricia-Marilena Ionea -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
