Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 460 din 15 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 141/2015 privind arborarea şi folosirea de către unităţile administrativ-teritoriale a steagurilor proprii Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 460 din 15 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 141/2015 privind arborarea şi folosirea de către unităţile administrativ-teritoriale a steagurilor proprii

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 143 din 18 februarie 2025
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina             │-                 │
│Popescu-Marin      │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a Legii nr. 141/2015 privind arborarea şi folosirea de către unităţile administrativ-teritoriale a steagurilor proprii, excepţie ridicată de Fundaţia Szekler Monitor din Gheorgheni în Dosarul nr. 13.153/3/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 121D/2021.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi învederează Curţii că, la dosar, autoarea excepţiei a comunicat un înscris prin care arată că este de acord cu judecarea cauzei în lipsă.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece aceasta nu este motivată.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    5. Prin Decizia civilă nr. 1.646 din 1 octombrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 13.153/3/2019, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 141/2015 privind arborarea şi folosirea de către unităţile administrativ-teritoriale a steagurilor proprii. Excepţia a fost ridicată de Fundaţia Szekler Monitor din Gheorgheni într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului împotriva unei hotărâri judecătoreşti prin care a fost admisă cererea privind obligarea primarului comunei Remetea să îndepărteze steagul comunei Remetea, steagul Consiliului Naţional Secuiesc (steagul secuiesc) şi drapelul Ungariei din faţa Primăriei Comunei Remetea, de pe domeniul public al comunei Remetea, precum şi din orice alt loc public de pe raza comunei Remetea.
    6. În ceea ce priveşte motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea observă că autoarea excepţiei arată că excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 141/2015 a mai fost invocată în Dosarul nr. 50/96/2019 al Tribunalului Harghita - Secţia civilă, în care a fost admisă sesizarea Curţii Constituţionale. În raport cu această stare de fapt, autoarea excepţiei, precizează că „nu solicităm sesizarea Curţii Constituţionale şi nu depunem un punct de vedere în care să detaliem argumentele noastre legate de neconstituţionalitatea Legii nr. 141/2015“.
    7. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Reţine că prevederile Legii nr. 141/2015 nu încalcă dispoziţiile constituţionale menţionate şi nu restrâng drepturile autorităţilor locale de adoptare a propriului steag ori de a reglementa modul de folosire a acestuia.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie Legea nr. 141/2015 privind arborarea şi folosirea de către unităţile administrativ-teritoriale a steagurilor proprii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 412 din 11 iunie 2015.
    12. În opinia autoarei excepţiei, astfel cum este menţionat în dispozitivul actului de sesizare, prevederile legale criticate încalcă dispoziţiile din Constituţie cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că aceasta nu este motivată. Curtea Constituţională a stabilit în jurisprudenţa sa că structura inerentă oricărei excepţii de neconstituţionalitate cuprinde 3 elemente - textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat şi motivarea de către autorul excepţiei a pretinsei relaţii de contrarietate dintre cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituţionalităţii textului criticat. Dacă primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă, prin caracterul său absolut, un anumit grad de relativitate. Lipsa motivării în sine a excepţiei nu reprezintă, de plano, o condiţie sine qua non a existenţei excepţiei, câtă vreme aceasta se poate deduce în mod rezonabil din dinamica primelor două elemente. Însă, chiar dacă excepţia de neconstituţionalitate este în mod formal motivată, deci cuprinde cele 3 elemente, dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat, iar textul de referinţă este unul general, Curtea va respinge excepţia ca inadmisibilă, fiind contrară art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, potrivit căruia sesizările adresate Curţii Constituţionale trebuie făcute în formă scrisă şi motivate. Aceeaşi soluţie va fi urmată şi în cazul în care excepţia de neconstituţionalitate nu cuprinde motivarea ca element al său, iar din textul constituţional invocat nu se poate desluşi în mod rezonabil vreo critică de neconstituţionalitate, fie din cauza generalităţii sale, fie din cauza lipsei rezonabile a legăturii cu textul criticat. O asemenea manieră de motivare este eliptică, iar instanţa de control constituţional nu se poate substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate, întrucât ar echivala cu un control efectuat din oficiu, ceea ce este inadmisibil (a se vedea, pe larg, Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012).
    14. În prezenta cauză, Curtea constată că, prin susţinerile formulate, autoarea excepţiei nu relevă pretinsul raport de contrarietate dintre prevederile legale atacate şi normele fundamentale invocate, ci face referire la o altă cauză în care fost invocată excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 141/2015, soluţionată de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 809 din 10 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 15 ianuarie 2021. De asemenea, Curtea reţine că autoarea excepţiei precizează expres că nu depune un punct de vedere în care să detalieze argumentele sale referitoare la neconstituţionalitatea Legii nr. 141/2015. Prin urmare, susţinerile sale nu înfăţişează veritabile critici de neconstituţionalitate, iar Curtea Constituţională nu se poate substitui autorului excepţiei în formularea acestora, astfel că, în temeiul art. 29 alin. (1), coroborat cu art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.
    15. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 141/2015 privind arborarea şi folosirea de către unităţile administrativ-teritoriale a steagurilor proprii, excepţie ridicată de Fundaţia Szekler Monitor din Gheorgheni în Dosarul nr. 13.153/3/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 15 octombrie 2024.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Simina Popescu-Marin


    ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 460 din 15 octombrie 2024

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016