Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 459 din 15 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 382 lit. h) şi ale art. 597 alin. (2) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 459 din 15 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 382 lit. h) şi ale art. 597 alin. (2) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 179 din 28 februarie 2025
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina             │-                 │
│Popescu-Marin      │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 382 şi ale art. 597 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, excepţie ridicată de Cătălin Irinel Bălăucă în Dosarul nr. 5.830/3/2020* al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 92D/2021.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 60 din 12 februarie 2020.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea din 7 ianuarie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 5.830/3/2020*, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 382 şi ale art. 597 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ. Excepţia a fost ridicată de Cătălin Irinel Bălăucă într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de acordare a unor drepturi băneşti pentru cadrele militare în activitate.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate din cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 sunt neconstituţionale, deoarece dispun în materii în care competenţa de legiferare aparţine exclusiv Parlamentului. De asemenea, apreciază că în preambulul Codului administrativ nu se distinge condiţia de urgenţă, care, potrivit Constituţiei, trebuie îndeplinită în cazul adoptării ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului. Guvernul nu este abilitat să emită acte cu putere de lege organică, iar Parlamentul nu a abilitat până în prezent Guvernul printr-o lege de abilitare să emită ordonanţa de urgenţă criticată. Susţine că prevederile legale criticate, care exclud categoria militarilor din categoria funcţionarilor publici, contravin considerentelor cuprinse în paragraful 26 din Decizia Curţii Constituţionale nr. 34 din 9 februarie 2016, potrivit cărora militarii sunt o categorie specială de funcţionari publici.
    6. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din dispozitivul încheierii de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 382 şi ale art. 597 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019.
    11. Din examinarea considerentelor încheierii de sesizare şi a notelor scrise ale autorului excepţiei, Curtea observă că, în realitate, criticile de neconstituţionalitate vizează art. 382 lit. h) şi art. 597 alin. (2) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019. De asemenea, Curtea observă că, ulterior sesizării sale, partea introductivă a dispoziţiilor art. 382 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 a fost modificată prin art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 191/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1280 din 30 decembrie 2022. Însă, având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare“, Curtea urmează să reţină ca obiect al excepţiei prevederile art. 382 lit. h) şi ale art. 597 alin. (2) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, având următorul cuprins:
    - Art. 382 lit. h):
    "Categorii de personal bugetar cărora nu li se aplică prevederile privind funcţionarii publici
    Prevederile prezentului titlu nu se aplică următoarelor categorii de personal bugetar: (…)
    h) personalul militar;"

    – Art. 597 alin. (2) lit. b):
    "La data intrării în vigoare a prezentului cod, se abrogă: (...)
    b) Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia prevederilor art. 20, 20^1-20^10, ale art. 60 alin. (3), ale art. 60^1-60^4, 62^1-62^13 şi ale anexei nr. 2 care se aplică pentru realizarea evaluării performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici pentru activitatea desfăşurată în anul 2019;"


    12. În opinia autorului excepţiei, prevederile legale criticate încalcă dispoziţiile din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (3)-(5) privind statul român, art. 15 privind universalitatea, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 47 privind nivelul de trai, art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 61 privind rolul şi structura Parlamentului, art. 73 privind categoriile de legi, art. 76 privind adoptarea legilor şi a hotărârilor, art. 108 privind actele Guvernului şi art. 115 privind delegarea legislativă.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 382 lit. h) din Codul administrativ instituie regula excluderii personalului militar de la aplicarea prevederilor din cod referitoare la statutul funcţionarilor publici, iar dispoziţiile art. 597 alin. (2) lit. b) din acelaşi act normativ dispun, în esenţă, abrogarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia prevederilor legale expres menţionate.
    14. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate care vizează excluderea, prin dispoziţiile legale criticate, a personalului militar din categoria funcţionarilor publici, Curtea constată că aceasta nu poate fi reţinută. Statutul cadrelor militare este reglementat distinct prin Legea nr. 80/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995, lege cu caracter organic. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că prevederile art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, potrivit cărora prin lege organică se reglementează statutul funcţionarilor publici, nu au incidenţă în cauzele referitoare la cadrele militare, deoarece statutul cadrelor militare este guvernat de prevederile cuprinse în art. 118 alin. (2) din Constituţie, în virtutea cărora structura sistemului naţional de apărare, pregătirea populaţiei, a economiei şi a teritoriului pentru apărare, precum şi statutul cadrelor militare se stabilesc prin lege organică. Aşadar, Curtea a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 73 alin. (3) lit. t) coroborate cu art. 118 alin. (2) din Constituţie, statutul cadrelor militare se stabileşte prin lege organică (a se vedea Decizia nr. 71 din 29 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 7 mai 2019, paragraful 17, sau Decizia nr. 307 din 8 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 9 iulie 2018, paragraful 23).
    15. Constatând că, astfel cum rezultă din dispoziţiile art. 118 alin. (2) din Constituţie, în ceea ce priveşte reglementarea statutului profesional, cadrele militare reprezintă o categorie juridică distinctă de cea a funcţionarilor publici, vizată prin dispoziţiile art. 73 alin. (3) lit. j) din Legea fundamentală, nu poate fi reţinută nici încălcarea art. 16 din Constituţie privind egalitatea în drepturi, care nu interzice reguli specifice în cazul unei diferenţe de situaţii. Astfel cum a reţinut Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, ar fi contrar art. 16 alin. (1) din Constituţie să se pretindă uniformitate acolo unde există diferenţe de situaţie clare şi obiective sau, după caz, de regim juridic aplicabil (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 782 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 15 iunie 2009).
    16. Referitor la critica de neconstituţionalitate formulată în raport cu art. 1 alin. (4), art. 61 şi art. 115 din Constituţie, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate nu contravin principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, iar reglementarea în cauză, pe calea ordonanţei de urgenţă, nu echivalează cu subrogarea Guvernului în competenţa de legiferare a Parlamentului. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că delegarea legislativă este o instituţie specifică dreptului constituţional şi presupune transferul de atribuţii de la Parlament către executiv în anumite condiţii prevăzute de legea de abilitare ori de Constituţie. Este, prin urmare, o limitare a monopolului parlamentar în materia legiferării, care însă îşi găseşte o justificare unanim acceptată ce izvorăşte din principiul separaţiei şi al colaborării puterilor în stat (a se vedea în acest sens Decizia nr. 1.438 din 4 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 7 ianuarie 2011). Delegarea legislativă a Guvernului de a emite ordonanţe poate opera în temeiul Constituţiei, potrivit art. 115 alin. (4), în cazul ordonanţelor de urgenţă, sau în temeiul legii de abilitare adoptate cu respectarea alin. (1) al aceluiaşi articol. Interdicţia reglementării de către Guvern în domeniul legii organice priveşte numai ordonanţele Guvernului adoptate în baza unei legi speciale de abilitare, această interdicţie decurgând direct din textul constituţional. O asemenea limitare nu este prevăzută însă de alin. (4) al art. 115 din Constituţie, referitor la ordonanţele de urgenţă, care nu reprezintă o varietate a ordonanţei emise în temeiul unei legi speciale de abilitare, ci reprezintă un act normativ adoptat de Guvern în temeiul unei prevederi constituţionale care permite Guvernului, sub controlul strict al Parlamentului, să facă faţă unor situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată (a se vedea Decizia nr. 120 din 16 martie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 5 aprilie 2004).
    17. În esenţă, analizând problema caracterului organic al normelor pe care ordonanţa de urgenţă le cuprinde, Curtea a reţinut că, potrivit prevederilor Legii fundamentale, Guvernul poate reglementa, prin intermediul ordonanţei de urgenţă, şi în domeniul rezervat legilor organice (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 112 din 16 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208 din 7 martie 2006).
    18. Distinct, Curtea reţine că dispoziţiile art. 108 alin. (3) şi ale art. 115 alin. (1) din Constituţie, referitoare la ordonanţele Guvernului emise în temeiul unei legi speciale de abilitare, nu sunt aplicabile în speţă, de vreme ce obiectul excepţiei de neconstituţionalitate este reprezentat de dispoziţiile unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului.
    19. Aşa fiind, pentru argumentele arătate în prealabil, Curtea reţine că opţiunea legiuitorului delegat concretizată în instituirea, pe calea ordonanţei de urgenţă criticate, a regulii neaplicării dispoziţiilor titlului privind funcţionarii publici din acest act normativ în cazul personalului militar nu este de natură să încalce dispoziţiile constituţionale antereferite.
    20. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate formulată prin raportare la dispoziţiile art. 115 alin. (4) din Constituţie, din perspectiva exigenţelor constituţionale privind adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, Curtea observă că, în jurisprudenţa sa, a analizat o critică similară şi a constatat caracterul neîntemeiat al acesteia (a se vedea în acest sens Decizia nr. 60 din 12 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 369 din 8 mai 2020). Curtea a constatat că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 a fost adoptată cu respectarea condiţiilor prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituţie, referitoare la: a) existenţa unei situaţii extraordinare; b) urgenţa reglementării; şi c) motivarea urgenţei în cuprinsul ordonanţei. Curtea a subliniat că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 este un act normativ deosebit de complex, care cuprinde o multitudine de măsuri, astfel că ar fi fost imposibil ca în cuprinsul preambulului să se facă referire la fiecare dintre acestea, util fiind, în acest sens, şi instrumentul de prezentare a ordonanţei de urgenţă spre dezbatere Parlamentului, respectiv expunerea de motive la proiectul de lege pentru aprobarea acestei ordonanţe de urgenţă, care conţine explicaţii pe larg cu privire la măsurile reglementate (a se vedea Decizia nr. 60 din 12 februarie 2020, precitată, paragrafele 47-71).
    21. Referitor la invocarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 34 din 9 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 15 aprilie 2016, Curtea reţine că, în prezenta cauză, considerentele acestei decizii nu pot fi aplicate mutatis mutandis, deoarece dispoziţiile Legii nr. 188/1999, supuse controlului de constituţionalitate cu acel prilej, au fost abrogate.
    22. În plus, Curtea precizează că aspectele referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale excedează controlului de constituţionalitate, fiind de competenţa instanţelor judecătoreşti.
    23. Distinct, Curtea observă că, în contradicţie cu dispoziţiile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, potrivit cărora „Sesizările trebuie făcute în formă scrisă şi motivate“, autorul prezentei excepţii nu a arătat în ce constă încălcarea celorlalte dispoziţii din Constituţie invocate. În consecinţă, fiind nemotivate, susţinerile privind încălcarea dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5) privind statul român, art. 15 privind universalitatea, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 47 privind nivelul de trai şi art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică nu au relevanţă în cauză.
    24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Cătălin Irinel Bălăucă în Dosarul nr. 5.830/3/2020* al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 382 lit. h) şi ale art. 597 alin. (2) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 15 octombrie 2024.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Simina Popescu-Marin


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 459 din 15 octombrie 2024

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016