Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
├───────────────────┴──────────────────┤
│ │
└──────────────────────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19 şi ale art. 21 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, excepţie ridicată de Constantin Cristinel Lişiţă în Dosarul nr. 5.488/105/2018/a1* al Tribunalului Prahova - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.760D/2019. 2. La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei, domnul Cosmin- Viorel Pleşa, avocat în cadrul Baroului Giurgiu, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul avocatului autorului excepţiei, care solicită admiterea criticilor de neconstituţionalitate. Invocă Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001 privind stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, specifice pentru cadrele militare în activitate, şi susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate încalcă dispoziţiile art. 16 din Constituţie, deoarece limitează acordarea dreptului la reducerea vârstei de pensionare, stabilind acordarea acestui drept doar în cazul celor care la data trecerii în rezervă îndeplinesc şi condiţiile de pensionare. Arată că o persoană care a desfăşurat pentru o anumită perioadă activitate în condiţii speciale, deosebite sau alte condiţii (precum militarii care au luptat în teatrele de operaţiuni sau poliţiştii care au desfăşurat activitate în zone de conflict) trebuie să beneficieze de reducerea vârstei de pensionare, indiferent de momentul când exercită acest drept. Discriminarea produsă prin raportare la momentul când se obţine dreptul la pensie este nepermisă şi încalcă principiul egalităţii în faţa legii. Susţine că în cauză nu există o identitate de argumente raportat la cele analizate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 659 din 30 octombrie 2018. 4. Reprezentantul Ministerului Public susţine respingerea excepţiei, în principal, ca inadmisibilă, deoarece prin criticile formulate se urmăreşte, în realitate, modificarea prevederilor de lege ce formează obiectul excepţiei, aspect de competenţa autorităţii legiuitoare. Cu titlu de exemplu, invocă situaţia magistraţilor care au exercitat o anumită perioadă de timp funcţia de judecător sau procuror, dar care la momentul pensionării nu mai exercită aceste funcţii. În consecinţă, stabilirea anumitor condiţii pentru obţinerea pensiei nu echivalează cu o discriminare. În subsidiar, susţine respingerea excepţiei ca neîntemeiată, deoarece prevederile de lege criticate nu creează discriminări pe considerente arbitrare în cadrul categoriei vizate. Invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 5. Prin Încheierea finală (dezînvestire) din 24 septembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 5.488/105/2018/a1*, Tribunalul Prahova - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19 şi ale art. 21 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepţia a fost ridicată de Constantin Cristinel Lişiţă într-o cauză având ca obiect contestarea unei decizii privind pensionarea. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece instituie un tratament diferit şi nejustificat între militari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special în legătură cu condiţiile în care pot beneficia de dreptul la reducerea vârstei standard de pensionare, prevăzute la art. 16 alin. (2) din Legea nr. 223/2015. Astfel, prin art. 21 din Legea nr. 223/2015, legiuitorul a prevăzut condiţiile în care militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special beneficiază de dreptul la reducerea vârstei standard de pensionare, criteriul esenţial pentru acordarea acestui drept fiind vechimea realizată în condiţii deosebite şi/sau în grupa a II-a de muncă, respectiv în condiţii speciale şi alte condiţii şi/sau în grupa I de muncă. Prin sintagma „la data trecerii în rezervă/retragere sau încetării raporturilor de serviciu“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 21 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, legiuitorul a exclus de la acordarea dreptului la reducerea vârstei de pensionare militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b) din lege ulterior datei trecerii în rezervă/retragere sau încetării raporturilor de serviciu. Aşadar, în arhitectura actuală a art. 21 din Legea nr. 223/2015, au dreptul la reducerea vârstei de pensionare, corespunzător vechimii realizate în condiţii deosebite şi/sau în grupa a II-a de muncă, respectiv în condiţii speciale şi alte condiţii şi/sau în grupa I de muncă numai militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b) la data trecerii în rezervă/retragere sau încetării raporturilor de serviciu, nu şi cei care îndeplinesc aceleaşi condiţii de muncă ulterior trecerii în rezervă/retragere sau încetării raporturilor de serviciu. Or, cauza instituirii dreptului la reducerea vârstei de pensionare o reprezintă vechimea realizată de militar, poliţist sau funcţionar cu statut special în condiţiile de muncă expres prevăzute de legiuitor. Prin urmare, se creează o vădită discriminare între persoane care şi-au desfăşurat activitatea profesională în aceleaşi condiţii de muncă - deosebite, grupa a II-a de muncă, condiţii speciale, alte condiţii, grupa I de muncă, însă care îndeplinesc condiţiile de pensionare la momente diferite (la data trecerii în rezervă, respectiv ulterior acestei date). 7. În privinţa art. 19 din Legea nr. 223/2015 se arată că şi acest text de lege încalcă, la rândul său, art. 16 alin. (1) din Constituţie, în măsura în care sintagma „la împlinirea vârstei standard de pensionare pentru limită de vârstă prevăzută de prezenta lege“ exclude de la beneficiul reducerii vârstei de pensionare militarii, poliţiştii şi funcţionarii cu statut special care îndeplinesc condiţiile de pensionare ulterior trecerii în rezervă/retragere sau încetării raporturilor de serviciu. Altfel spus, art. 19 din Legea nr. 223/2015 este constituţional în măsura în care prin sintagma „la împlinirea vârstei standard de pensionare pentru limită de vârstă prevăzută de prezenta lege“ din cuprinsul acestui articol se înţelege vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă prevăzută de prezenta lege, redusă, după caz, în condiţiile art. 21 din lege. Doar astfel se asigură egalitatea de tratament între persoanele care şi-au desfăşurat activitatea profesională în aceleaşi condiţii de muncă, fapt ce a stat la baza instituirii beneficiului reducerii vârstei legale de pensionare, prevăzut de art. 21 din lege. 8. Tribunalul Prahova - Secţia I civilă consideră că nu s-ar putea reţine încălcarea art. 16 din Constituţie privind egalitatea în drepturi, întrucât condiţiile impuse de dispoziţiile art. 19 şi 21 din Legea nr. 223/2015 vizează o întreagă categorie de pensionari, fără discriminare. Totodată, nu se poate reţine existenţa unei discriminări, comparând situaţia legală a pensionarilor militari cu cea a altor categorii de pensionari, egalitatea în drepturi având în vedere persoane sau categorii de persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile avocatului autorului excepţiei, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 19 şi ale art. 21 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, potrivit cărora: - Art. 19: „Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, care la data trecerii în rezervă ori a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii de serviciu, dar au o vechime în serviciu de cel puţin 10 ani, beneficiază de pensie de serviciu la împlinirea vârstei standard de pensionare pentru limită de vârstă prevăzută de prezenta lege, pentru numărul anilor de vechime în serviciu, stabiliţi în condiţiile art. 3 lit. e), la care se adaugă sporurile acordate conform art. 24.“; – Art. 21 alin. (1): „Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care, la data trecerii în rezervă/retragere sau încetării raporturilor de serviciu, îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b), au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2), astfel: (...)“. 13. În opinia autorului excepţiei, prevederile de lege ce formează obiectul excepţiei contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 19 şi ale art. 21 din Legea nr. 223/2015 au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, iar prin Decizia nr. 659 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 18 ianuarie 2019, Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate. 15. Curtea a constatat că art. 16 din Legea nr. 223/2015 stabileşte condiţiile acordării pensiei de serviciu pentru limită de vârstă, impunând trei cerinţe: una dintre acestea priveşte calitatea titularului acestui tip de pensie, a doua se referă la vârsta de pensionare, iar a treia are în vedere vechimea efectivă şi vechimea în serviciu. Cât priveşte calitatea titularului pensiei de serviciu, textul de lege se referă la „militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate“. Vârsta standard de pensionare este de 60 de ani, vârstă ce se va atinge printr-o creştere treptată, până în luna ianuarie 2030. Dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 223/2015 prevăd o condiţie de vechime efectivă de cel puţin 25 de ani, din care cel puţin 15 ani reprezintă vechimea în serviciu. Potrivit art. 3 lit. f) şi g) din Legea nr. 223/2015, vechimea efectivă este constituită din perioadele de timp recunoscute ca vechime în serviciu, vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate în vederea obţinerii unei pensii în condiţiile legii şi nu cuprinde sporurile acordate pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii de muncă, respectiv grupa I şi/sau a II-a de muncă. Vechimea în serviciu este constituită, potrivit art. 3 lit. e) din Legea nr. 223/2015, din perioada în care o persoană din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională s-a aflat în una dintre următoarele situaţii: a avut calitatea de cadru militar/poliţist/funcţionar public cu statut special în activitate; a avut calitatea de militar angajat pe bază de contract/jandarm angajat cu contract/poliţist de frontieră angajat cu contract/soldat şi gradat voluntar/soldat şi gradat profesionist; a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei instituţii militare de învăţământ din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională pentru formarea cadrelor militare/poliţiştilor/ funcţionarilor publici cu statut special, cu excepţia învăţământului liceal; a fost concentrată sau mobilizată ca rezervist; a fost în captivitate; a îndeplinit activităţi pastoralmisionare, duhovniceşti şi religioase, în calitate de preot ori ca preot militar în instituţiile din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională, prin încheierea unui contract individual de muncă. 16. Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, care îndeplinesc condiţiile de vechime în serviciu prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b) şi au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă deosebite, speciale şi alte condiţii, beneficiază de reducerea vârstei de pensionare, potrivit art. 21 alin. (1) din aceeaşi lege. 17. Art. 19 din Legea nr. 223/2015 prevede o excepţie de la dispoziţiile art. 16 din aceeaşi lege, stabilind că militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, care la data trecerii în rezervă ori a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii de serviciu, dar au o vechime în serviciu de cel puţin 10 ani, beneficiază de pensie de serviciu la împlinirea vârstei standard de pensionare pentru limită de vârstă prevăzută, pentru numărul anilor de vechime în serviciu, stabiliţi în condiţiile art. 3 lit. e), la care se adaugă sporurile acordate conform art. 24. 18. Curtea a reţinut că simpla calitate de militar, poliţist sau funcţionar public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare ori desfăşurarea muncii în condiţiile pe care aceste profesii le presupun sau chiar în condiţii mai vătămătoare, aşa cum sunt cele la care face referire art. 21 din Legea nr. 223/2015, nu sunt suficiente pentru a obţine dreptul la pensie militară de stat, esenţială fiind îndeplinirea cerinţelor de vârstă şi de vechime, prevăzute de lege. Aceste condiţionări decurg din însăşi esenţa dreptului la pensie de serviciu, care se acordă în considerarea faptului că, odată cu înaintarea în vârstă şi ca urmare a uzurii fizice şi psihice determinate de exercitarea activităţii profesionale o perioadă mai îndelungată, capacitatea persoanei de a munci se diminuează, impunând retragerea din viaţa profesională, iar statul compensează pierderea veniturilor provenite din remunerarea muncii prin acordarea dreptului la pensie. Faptul că legiuitorul, având în vedere unele împrejurări speciale, aşa cum sunt cele prevăzute în art. 19 sau art. 21 din Legea nr. 223/2015, a instituit unele condiţii mai avantajoase pentru obţinerea dreptului la pensie de serviciu decât cele stabilite prin art. 16 din aceeaşi lege nu poate fi echivalat cu negarea raţiunilor pentru care se acordă acest drept, mai sus arătate, şi lipsirea de relevanţă a cerinţelor de vârstă şi vechime. 19. Aşa fiind, Curtea a statuat că aplicarea unui tratament juridic diferit persoanelor care îndeplinesc aceste cerinţe, în sensul acordării dreptului la pensie militară de serviciu, faţă de cele care nu întrunesc aceste condiţii nu echivalează cu instituirea unui tratament diferit pentru categorii de persoane aflate în situaţii similare, astfel că sunt lipsite de susţinere criticile referitoare la încălcarea prevederilor constituţionale referitoare la egalitatea în drepturi a cetăţenilor. 20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în decizia menţionată îşi păstrează în mod corespunzător valabilitatea şi în cauza de faţă. 21. Distinct, având în vedere jurisprudenţa sa, Curtea reţine că, în acord cu dispoziţiile art. 47 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia cetăţenii au dreptul la pensie şi la alte drepturi de asigurări sociale, „în condiţiile legii“, legiuitorul beneficiază de o libertate apreciabilă în reglementarea pensiilor (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 783 din 29 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 6 mai 2019). 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Constantin Cristinel Lişiţă în Dosarul nr. 5.488/105/2018/a1* al Tribunalului Prahova - Secţia I civilă şi constată că prevederile art. 19 şi ale art. 21 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Prahova - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 1 iulie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
