Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 456 din 25 octombrie 2022 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (10) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 456 din 25 octombrie 2022 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (10) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 31 din 11 ianuarie 2023
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Bianca Drăghici    │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (10) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, excepţie ridicată de Adrian Pîrva în Dosarul nr. 5.097/63/2018 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 308D/2019.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât, prin textul criticat, legiuitorul nu a încălcat cerinţele de claritate şi previzibilitate ale legii, semnificaţia sintagmei criticate putând fi în mod rezonabil percepută şi înţeleasă de către destinatarii normei. Aplicarea normei se analizează în funcţie de circumstanţele concrete, caracteristice fiecărei situaţii de fapt în parte. Totodată, motivele invocate de autorul excepţiei privesc mai degrabă aplicarea legii, şi nu constituţionalitatea acesteia.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea din 4 februarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 5.097/63/2018, Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (10) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe. Excepţia a fost ridicată de Adrian Pîrva într-o cauză având ca obiect anularea unor acte administrative, respectiv a unei dispoziţii prin care a fost soluţionată pe cale administrativă o contestaţie, precum şi a unei decizii de impunere emise de Primăria Municipiului Craiova - Direcţia taxe şi impozite.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că lipsa de previzibilitate a dispoziţiilor legale criticate rezidă în faptul că, în temeiul acestora, unei persoane de bună-credinţă, care achiziţionează un apartament despre care cunoaşte că este liber de sarcini, liber de datorii, pentru care plăteşte un preţ supraevaluat, i se poate impune o datorie ce nu îi aparţine ei, ci fostului proprietar.
    6. Se apreciază că, indirect, prin lipsa de previzibilitate a textului criticat, cumpărătorului i se încalcă şi dreptul la informaţie, prevăzut de art. 31 din Constituţie, îngrădindu-se dreptul la libera alegere a persoanei care intenţionează să cumpere un bun, întrucât aceasta achiziţionează bunul în virtutea informaţiilor pe care le deţine la momentul achiziţiei, nu a informaţiilor pe care le dobândeşte ulterior cumpărării, informaţii ce în speţa în care s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate se referă la datorii.
    7. Mai mult, lipsa de previzibilitate a textului legal criticat creează o stare de insecuritate juridică şi, prin extensie, atunci când textul conţine dispoziţii financiar-fiscale, creează şi o stare de insecuritate economică. În plus, lipsa de claritate a normei poate crea confuzie cu privire la identitatea adevăratului beneficiar al serviciilor, care nu este noul proprietar al apartamentului, ci vechiul proprietar al apartamentului, deşi textul criticat creează o falsă aparenţă că beneficiul i-ar profita noului proprietar, ceea ce nu este corect. Se menţionează că beneficiul fusese obţinut pentru vechiul proprietar, nu pentru noul proprietar, întrucât noul proprietar a plătit preţul în considerarea beneficiilor care fuseseră obţinute pentru fostul proprietar.
    8. Se afirmă că, în speţă, chiar dacă ar fi apelat la opinia unui specialist, autorul excepţiei nu ar fi putut să anticipeze faptul că, în baza unui text de lege neclar şi lipsit de previzibilitate, i se va stabili o datorie (aferentă unui serviciu) pentru care a plătit deja prin preţul achiziţiei.
    9. Se apreciază că, pentru a se afla în prezenţa unui text de lege previzibil, care să concorde cu alte acte normative şi dacă dreptul la informaţie ar fi unul efectiv, concret, şi nu iluzoriu, cumpărătorul ar trebui să aibă posibilitatea să cunoască la momentul achiziţionării unui bun starea acestuia, precum şi ce debite anterioare există cu privire la bun.
    10. Se arată că dreptul intern trebuie să ofere protecţie împotriva atingerilor arbitrare ale puterii publice asupra drepturilor fundamentale garantate prin Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Atunci când este vorba de chestiuni legate de drepturi fundamentale, dacă puterea de apreciere acordată executivului nu ar cunoaşte limite, legea ar putea să încalce preeminenţa dreptului, unul dintre principiile fundamentale ale unei societăţi democratice consacrate prin convenţie (Cauza Malone împotriva Regatului Unit).
    11. Având în vedere toate aceste motive, autorul excepţiei conchide că, prin lipsa de claritate şi previzibilitate, dispoziţiile art. 14 alin. (10) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 contravin art. 1 alin. (5) şi art. 31 din Constituţie.
    12. Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, având în vedere jurisprudenţa constantă, atât a Curţii Constituţionale, cât şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, instanţa apreciază că, prin textul de lege criticat, legiuitorul nu a încălcat cerinţele de claritate şi previzibilitate ale legii, deoarece semnificaţia sintagmei criticate poate fi, în mod rezonabil, percepută şi înţeleasă de destinatarii normei. Instanţa reţine că aplicarea normei criticate se analizează în funcţie de circumstanţele concrete, caracteristice fiecărei situaţii factuale în parte, motivele invocate de autorul excepţiei fiind mai degrabă de aplicare a legii, şi nu de neconstituţionalitate. Cu privire la art. 31 din Constituţie, instanţa reţine că autorul excepţiei susţine că, indirect, prin lipsa de previzibilitate a textului criticat, cumpărătorului i se încalcă şi dreptul la informaţie, însă argumentele în susţinerea acestei critici se referă la informaţiile pe care un cumpărător ar trebui să le aibă la momentul achiziţionării unui bun, argumente care nu se constituie în critici de neconstituţionalitate a textului legal raportat la dispoziţiile Constituţiei. Ca atare, stabilirea în concret a domeniului de incidenţă al prevederii legale criticate constituie un aspect care excedează controlului de constituţionalitate, fiind de resortul instanţei judecătoreşti.
    13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 14 alin. (10) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 12 martie 2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 158/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 14 iulie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora: „Sumele avansate în condiţiile legii de către autorităţile administraţiei publice locale pentru asigurarea cotei de contribuţie proprie a proprietarilor/asociaţiilor de proprietari pentru executarea lucrărilor de intervenţie la blocurile de locuinţe, nerecuperate la data înstrăinării sub orice formă a apartamentelor, se recuperează de la noul proprietar.“
    17. În opinia autorului excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5), în componenta sa privind calitatea legii, şi ale art. 31 privind dreptul la informaţie.
    18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, potrivit art. 1 alin. (1) şi (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009, actul normativ stabileşte lucrările de intervenţie pentru creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe construite după proiecte elaborate până la 31 decembrie 2005, precum şi etapele necesare realizării lucrărilor, modul de finanţare a acestora şi obligaţiile şi răspunderile autorităţilor administraţiei publice şi asociaţiilor de proprietari, având drept scop creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, respectiv reducerea consumurilor energetice pentru încălzirea apartamentelor, în condiţiile asigurării şi menţinerii climatului termic interior, precum şi ameliorarea aspectului urbanistic al localităţilor. Creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe are drept scop reducerea consumurilor energetice din surse convenţionale, diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră şi introducerea, după caz, a unor surse alternative de producere a energiei.
    19. De asemenea, Curtea observă că, potrivit art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009, finanţarea executării lucrărilor de intervenţie prevăzute la art. 4 din acelaşi act normativ (care reglementează lucrările de intervenţie/ activităţile pentru creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, eligibile în sensul ordonanţei de urgenţă) se asigură astfel: 60% din alocaţii de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene; 40% din fonduri aprobate anual cu această destinaţie în bugetele locale şi/sau din alte surse legal constituite, precum şi din fondul de reparaţii al asociaţiilor de proprietari şi/sau din alte surse legal constituite. Cota de contribuţie proprie a autorităţilor administraţiei publice locale se stabileşte pe baza unor criterii socioeconomice, în limita unei cote de maximum 30% din valoarea executării lucrărilor de intervenţie prevăzute la art. 4, şi se aprobă prin hotărâre a consiliilor locale, respectiv hotărâri ale consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz. Cota de contribuţie a asociaţiei de proprietari nu poate fi mai mică de 10% din valoarea executării lucrărilor de intervenţie prevăzute la art. 4 şi se asigură de către aceasta pe durata executării lucrărilor de intervenţie, în baza situaţiilor de lucrări.
    20. Din analiza dispoziţiilor criticate, Curtea reţine că acestea stabilesc că, în ipoteza înstrăinării unui apartament, sumele avansate în condiţiile legii de către autorităţile administraţiei publice locale pentru asigurarea cotei de contribuţie proprie a proprietarilor/asociaţiilor de proprietari pentru executarea lucrărilor de intervenţie la blocurile de locuinţe, nerecuperate la data înstrăinării sub orice formă a apartamentelor, se recuperează de la noul proprietar.
    21. Referitor la critica de neconstituţionalitate a autorului privind lipsa de claritate şi previzibilitate a textului de lege criticat, Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei sale referitoare la art. 1 alin. (5) din Constituţie, una dintre cerinţele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative (Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 225). În acest sens, Curtea a constatat că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar şi precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală şi o anumită supleţe poate chiar să se dovedească de dorit, supleţe care nu afectează însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia Curţii Constituţionale nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013).
    22. Aplicând aceste considerente la speţa de faţă, Curtea reţine că, potrivit textului de lege criticat, sumele avansate în condiţiile legii de către autorităţile administraţiei publice locale pentru asigurarea cotei de contribuţie proprie a proprietarilor/ asociaţiilor de proprietari pentru executarea lucrărilor de intervenţie la blocurile de locuinţe, nerecuperate la data înstrăinării sub orice formă a apartamentelor, se recuperează de la noul proprietar. Aşadar, Curtea constată că textul este formulat cu o precizie suficientă care permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat.
    23. Având în vedere cele anterior menţionate, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, aşa încât excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    24. În ceea ce priveşte invocarea dispoziţiilor art. 31 din Constituţie privind dreptul la informaţie, Curtea reţine că acestea stabilesc că nu poate fi îngrădit dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public, iar autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor, astfel încât nu sunt incidente în cauză.
    25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Adrian Pîrva în Dosarul nr. 5.097/63/2018 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 14 alin. (10) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 25 octombrie 2022.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Bianca Drăghici

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 456 din 25 octombrie 2022

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016