Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Teodora │- │
│Pop │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 107 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, excepţie ridicată de Nicolae Răzvan Râşnoveanu în Dosarul nr. 14.944/197/2018/a2 al Judecătoriei Braşov - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.890D/2019. 2. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, prezent personal. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosarul cauzei, au fost depuse de către domnul Vasile Botomei două documente amicus curiae prin care se solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care pune concluzii de admitere a acesteia. Se susţine, în acest sens, că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5), art. 11 alin. (1), art. 20 alin. (1) şi (2), art. 61, art. 64 alin. (1) şi (5), art. 73 lit. h) şi art. 147 alin. (2) şi (4) din Constituţie, precum şi prevederile art. 1, ale art. 7 alin. (1), ale art. 15 alin. (1) -(3) şi ale art. 17 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Se susţine că dispoziţiile „art. 103 pct. 1 şi 2, republicat“ au fost introduse în conţinutul art. 107 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 51/1995 în plenul Camerei Deputaţilor înainte să fi fost primit avizul comisiei juridice, iar proiectul legislativ nu a mai fost trimis la prima Cameră sesizată, respectiv Senatul. Se solicită Curţii Constituţionale să vizioneze înregistrarea şedinţei plenului Camerei Deputaţilor corespunzătoare pentru a constata acest aspect. Se face trimitere la motivele invocate în scris în susţinerea excepţiei şi la argumentele arătate în documentele amicus curiae depuse la dosarul cauzei. Autorul a depus la dosarul cauzei concluzii scrise. 5. Preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Este invocată Decizia Curţii Constituţionale nr. 349 din 11 mai 2017, prin care Curtea Constituţională a reţinut că instituirea prin lege a unor condiţii pentru ocuparea unor funcţii sau exercitarea unor profesii nu reprezintă o încălcare a dreptului la muncă şi la alegerea profesiei, arătându-se că astfel de condiţii trebuie îndeplinite potrivit legii şi competenţelor profesionale. Se susţine, de asemenea, că dreptul de asociere se poate exercita numai cu respectarea legii, şi nu contrar acesteia. Se arată că acest drept fundamental este specific exercitării profesiilor liberale şi că, astfel cum este garantat prin dispoziţiile legale criticate, nu contravine prevederilor Constituţiei. Se susţine că scopul legii a fost tocmai asigurarea asistenţei juridice, dar că persoanele care doresc să exercite profesia de avocat sunt datoare să respecte legea şi să accepte regulile impuse de aceasta. Se arată că exercitarea profesiei de avocat cu respectarea condiţiilor impuse de lege este supusă autorizării, iar acest aspect, împreună cu incriminarea şi sancţionarea nerespectării condiţiilor legale pentru exercitarea acestei profesii, exprimă necesitatea protejării unor valori sociale de o importanţă deosebită. Se susţine că instituirea prin lege a condiţiilor privind exercitarea profesiei de avocat dă eficienţă dispoziţiilor constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 6. Prin Încheierea din 14 iunie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 14.944/197/2018/a2, Judecătoria Braşov - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 107 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, excepţie ridicată de Nicolae Răzvan Râşnoveanu într-o cauză având ca obiect stabilirea vinovăţiei autorului excepţiei sub aspectul comiterii infracţiunii de exercitare fără drept a unei profesii sau activităţi, prevăzută la art. 348 din Codul penal cu raportare la art. 26 alin. (2) din Legea nr. 51/1995, respectiv exercitarea profesiei de avocat. 7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate contravin principiului separaţiei şi echilibrului în stat, prin faptul că acestea încalcă autoritatea de lucru judecat a hotărârilor judecătoreşti definitive. Sunt invocate, în acest sens, deciziile curţii Constituţionale nr. 1.055 din 9 octombrie 2008, nr. 6 din 11 noiembrie 1992, nr. 259 din 24 septembrie 2002 şi nr. 73 din 4 iunie 1996. 8. Pentru aceleaşi motive, se susţine că dispoziţiile art. 107 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 51/1995 acţionează retroactiv asupra unor raporturi juridice încheiate, în mod legal, conform legislaţiei în vigoare la data naşterii lor, aspect ce contravine prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (2). 9. Sunt invocate aspecte din rechizitoriul prin care autorul excepţiei a fost trimis în judecată, dar şi din Decizia penală nr. 1.307 din 9 noiembrie 2016 a Curţii de Apel Ploieşti, pronunţată în Dosarul nr. 7.079/233/2015, precum şi din Decizia penală nr. 462 din 26 martie 2015 a Curţii de Apel Cluj, pronunţată în Dosarul nr. 1.771/211/2013, prin care, în cauze similare celei în care a fost invocată prezenta excepţie de neconstituţionalitate, au fost pronunţate soluţii de achitare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de exercitare fără drept a profesiei de avocat. Se susţine că, în ciuda unor astfel de soluţii de achitare, a fost pronunţată de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii Decizia nr. 15 din 21 septembrie 2015, prin care s-a decis că „Fapta unei persoane care exercită activităţi specifice profesiei de avocat în cadrul unor entităţi care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, constituie infracţiunea de exercitare fără drept a unei profesii sau activităţi prevăzută de art. 348 Cod penal.“ Pentru acest motiv, se apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt lipsite de claritate, precizie şi previzibilitate. 10. Pentru aceleaşi considerente, se susţine că prevederile art. 107 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 51/1995 încalcă dreptul la asociere. 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 107 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 mai 2018, care au următorul cuprins: "(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi persoanele fizice sau juridice care au fost autorizate în baza altor acte normative ori au fost încuviinţate prin hotărâri judecătoreşti să desfăşoare activităţi de consultanţă, reprezentare sau asistenţă juridică, în orice domenii, îşi încetează de drept activitatea. Continuarea unor asemenea activităţi constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale.(2) De asemenea, la data intrării în vigoare a prezentei legi încetează de drept efectele oricărui act normativ, administrativ sau jurisdicţional prin care au fost recunoscute ori încuviinţate activităţi de consultanţă, reprezentare şi asistenţă juridică contrare dispoziţiilor prezentei legi." 15. Se susţine că textele criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) şi (5) referitoare la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi la calitatea legii, ale art. 15 alin. (2) referitor la principiul neretroactivităţii legii şi ale art. 41 cu privire la muncă şi la protecţia socială a muncii. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile legale criticate au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate prin raportare la critici similare, fiind pronunţate în acest sens mai multe decizii, printre care Decizia nr. 70 din 24 februarie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 683 din 8 iulie 2022, Decizia nr. 158 din 14 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 394 din 25 mai 2017, şi Decizia nr. 349 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 660 din 10 august 2017, prin care Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate invocată. 17. Prin Decizia nr. 70 din 24 februarie 2022, paragrafele 18-23, Curtea a reţinut, ţinând seama de jurisprudenţa sa anterioară, că, în concepţia legiuitorului, avocatura este un serviciu public, care este organizat şi funcţionează pe baza unei legi speciale, iar profesia de avocat poate fi exercitată de un corp profesional selectat, care funcţionează după reguli stabilite de lege. Această opţiune a legiuitorului nu poate fi considerată ca neconstituţională, având în vedere că scopul ei este asigurarea unei asistenţe juridice calificate, iar normele în baza cărora funcţionează nu contravin principiilor constituţionale. Faptul că accesul la profesia de avocat este condiţionat de satisfacerea anumitor cerinţe nu poate fi privit ca o îngrădire a dreptului la muncă sau a alegerii libere a profesiei. 18. Aşa fiind, Curtea a menţionat că, potrivit art. 1 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 51/1995, profesia de avocat se exercită numai de avocaţii înscrişi în tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Naţionale a Barourilor din România, constituirea şi funcţionarea de barouri în afara acesteia fiind interzise, iar actele de constituire şi de înregistrare ale acestora sunt nule de drept. De asemenea, exercitarea oricărei activităţi de asistenţă juridică specifică profesiei de avocat de către o persoană fizică sau juridică neavând calitatea de avocat înscris într-un barou şi în tabloul avocaţilor acelui barou constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale. 19. Curtea a reţinut că organizarea avocaţilor în barouri şi a barourilor în Uniunea Naţională a Barourilor din România nu contravine normelor din Constituţie. Organizarea exercitării prin lege a profesiei de avocat, ca de altfel a oricărei alte activităţi ce prezintă interes pentru societate, este firească şi necesară, în vederea stabilirii competenţei, a mijloacelor şi a modului în care se poate exercita această profesie, precum şi a limitelor dincolo de care s-ar încălca drepturile altor persoane sau categorii profesionale. Prin urmare, normele în baza cărora funcţionează Uniunea Naţională a Barourilor din România nu contravin principiilor constituţionale, cei care doresc să practice această profesie fiind datori să respecte legea şi să accepte regulile impuse de aceasta. 20. Totodată, Curtea a reţinut că, în jurisprudenţa sa în materie, a statuat că dreptul de asociere se poate exercita numai cu respectarea legii, şi nu împotriva ei, astfel că nici acest drept, specific prin natura lui profesiilor liberale, nici dispoziţiile cuprinse în art. 40 din Constituţie nu sunt nesocotite. Curtea a reţinut totodată că, deşi avocatura este o profesie liberală şi independentă, exercitarea sa trebuie să se desfăşoare într-un cadru organizat, în conformitate cu reguli prestabilite, a căror respectare trebuie asigurată inclusiv prin aplicarea unor măsuri coercitive, raţiuni care au impus constituirea unor structuri organizatorice unitare şi interzicerea constituirii în paralel a altor structuri destinate practicării aceleiaşi activităţi, fără suport legal. O atare soluţie legislativă nu poate fi calificată însă ca venind în contradicţie cu dreptul de asociere. 21. Curtea a reţinut că incriminarea şi sancţionarea faptelor de exercitare fără drept a unor profesii sau activităţi, pentru care se cere o anumită pregătire şi care, în consecinţă, sunt supuse autorizării, exprimă necesitatea apărării unor valori sociale de o importanţă deosebită, inclusiv a vieţii şi integrităţii fizice şi psihice ale persoanei, precum şi a intereselor patrimoniale ale acesteia. Societatea nu poate îngădui ca anumite profesii, precum aceea de medic, de farmacist sau de stomatolog, să fie practicate de persoane fără calificare şi fără răspunderea necesară în caz de urmări periculoase ori păgubitoare. Faptul că aceleaşi cerinţe, cu aceleaşi consecinţe juridice, au fost impuse şi profesiei de avocat este o opţiune a legiuitorului, determinată de o anumită oportunitate, care intră în activitatea de legiferare a Parlamentului. 22. Curtea a menţionat că în acelaşi sens s-a statuat şi prin Decizia nr. 379 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 731 din 27 noiembrie 2013, Decizia nr. 412 din 8 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 712 din 20 noiembrie 2013, Decizia nr. 129 din 13 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 22 aprilie 2014, Decizia nr. 155 din 17 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 17 aprilie 2015, sau Decizia nr. 509 din 30 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 3 august 2015. 23. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să modifice jurisprudenţa mai sus menţionată, atât considerentele, cât şi soluţia pronunţată prin deciziile mai sus invocate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Nicolae Răzvan Râşnoveanu în Dosarul nr. 14.944/197/2018/a2 al Judecătoriei Braşov - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 107 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Braşov - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 13 iulie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Cristina Teodora Pop -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
