Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Ana Maria Dobleagă în Dosarul nr. 6.887/318/2018 al Judecătoriei Târgu Jiu - Secţia civilă. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.797D/2018. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că măsura criticată a fost justificată, aşa cum rezultă din preambulul ordonanţei de urgenţă criticate, şi că nu afectează dreptul de proprietate în substanţa sa. În plus, mecanismul eşalonării plăţii, ca modalitate de executare a hotărârilor judecătoreşti devenite executorii, este conform principiilor dezvoltate de Curtea Constituţională şi de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 25 octombrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 6.887/318/2018, Judecătoria Târgu Jiu - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare. Excepţia a fost ridicată de Ana Maria Dobleagă, intimată într-un litigiu având ca obiect o contestaţie la executare silită a unei hotărâri judecătoreşti vizând drepturi salariale. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că prevederile criticate încalcă art. 115 alin. (4) din Constituţie, deoarece au fost adoptate în considerarea nu a unei situaţii extraordinare a cărei reglementare nu putea fi amânată, ci a unor diverse situaţii cu implicaţii financiare legate de punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti. Aceasta reiese din faptul că se înregistrează creştere economică şi că au fost luate numeroase măsuri de creştere a salariilor. Eşalonarea pe 5 ani a plăţii sumelor prevăzute de art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 este într-o vădită contradicţie cu creşterea salariilor şi a pensiilor. În acest sens sunt invocate jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la garanţiile constituţionale ale executării obligaţiilor constatate prin hotărâri judecătoreşti, precum şi, in extenso, şi cele reţinute într-o opinie separată la Decizia Curţii nr. 188 din 2 martie 2010. Prin această decizie a fost constatată constituţionalitatea măsurii de eşalonare, în intervalul 2010-2012, a plăţii sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2009. Opinia separată a invocat, în principal, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia nu este permis autorităţilor statului să se prevaleze de lipsa de fonduri sau a altor resurse ca scuză pentru a nu onora debitul stabilit prin hotărâre judecătorească; complexitatea procedurii interne de executare sau a sistemului bugetar public nu este de natură să exonereze statul de la obligaţia sa prevăzută de Convenţie de a garanta tuturor dreptul de a fi executate într-un termen rezonabil acele hotărâri judecătoreşti care sunt obligatorii şi executorii şi este obligaţia statelor contractante să îşi organizeze sistemul juridic în aşa fel încât autorităţile competente să îşi poată executa obligaţiile. 6. În final, autoarea excepţiei menţionează că „acest debit reprezintă în fapt parte din salariul aferent muncii prestate care nu a fost acordat salariatului din motive de calcul greşit al componentelor salariale aferente domeniului specific de activitate, reglementate prin dispoziţii legale“. 7. Judecătoria Târgu Jiu - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Măsura criticată respectă prevederile art. 115 alin. (4) din Constituţie, deoarece are un caracter de excepţie şi vizează interesul general public impus de situaţii economice. Legiuitorul a urmărit ca drepturile a căror plată este amânată prin măsura criticată să fie realizate fără să afecteze îndeplinirea altor obligaţii financiare şi realizarea altor drepturi cuvenite personalului bugetar. Mai arată că şi Curtea Constituţională a constatat constituţionalitatea unei asemenea practici de eşalonare a plăţii unor drepturi salariale. 8. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1035 din 22 decembrie 2016, aprobată prin Legea nr. 152/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 27 iunie 2017, care are următorul conţinut: "(1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituţiile şi autorităţile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2017, se va realiza astfel: a) în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 5% din valoarea titlului executoriu; b) în al doilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 10% din valoarea titlului executoriu; c) în al treilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu; d) în al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu; e) în al cincilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 35% din valoarea titlului executoriu." 12. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile criticate contravin normelor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) referitor la separaţia puterilor în stat, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind liberul acces la justiţie, art. 44 alin. (2) şi art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile criticate se înscriu într-o practică recurentă a legiuitorului român de eşalonare succesivă a plăţii sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2011 şi în anii 2012, 2013, 2014, 2015 şi 2016. Art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 prevede aplicarea acestei măsuri în 2017. 14. Actele normative care au dispus aceste măsuri sunt următoarele: (i) dispoziţiile art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 18 iunie 2009, aşa cum au fost modificate prin Legea nr. 230/2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 864 din 8 decembrie 2011; (ii) dispoziţiile art. 14 din Ordonanţa Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 24 august 2012; (iii) dispoziţiile art. XI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2012 privind luarea unor măsuri în domeniul învăţământului şi cercetării, precum şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute în hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 864 din 19 decembrie 2012; (iv) dispoziţiile art. 21 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 15 noiembrie 2013; (v) dispoziţiile art. 34 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014 şi (vi) dispoziţiile art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015. 15. Cu ocazia examinării constituţionalităţii măsurii de eşalonare în 2016, dispusă prin intermediul art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, Curtea Constituţională, în Decizia nr. 354 din 23 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 817 din 9 octombrie 2019, paragraful 31, a menţionat că s-a pronunţat în mai multe rânduri cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009. Astfel, Curtea a reţinut, în esenţă, că acestea au în vedere rezolvarea unei situaţii extraordinare, prin reglementarea unor măsuri cu caracter temporar şi derogatorii de la dreptul comun în materia executării hotărârilor judecătoreşti. Măsurile instituite urmăresc un scop legitim - asigurarea stabilităţii economice a ţării - şi păstrează un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi obiectivul avut în vedere - executarea eşalonată a hotărârilor judecătoreşti în cauză. Totodată, măsurile reglementate au un caracter pozitiv, în sensul că Guvernul recunoaşte obligaţia de plată a autorităţii statale şi se obligă la plata eşalonată a titlurilor executorii, modalitate de executare impusă de situaţia de excepţie pe care o reprezintă, pe de o parte, proporţia deosebit de semnificativă a creanţelor astfel acumulate împotriva statului şi, pe de altă parte, stabilitatea economică a statului român în actualul context de criză economică naţională şi internaţională. În acelaşi timp, Curtea a constatat că nu se poate reţine existenţa niciunei discriminări între debitori, în sensul că statul ca debitor şi-ar aroga mai multe drepturi decât debitorii persoane de drept privat în ceea ce priveşte executarea hotărârilor judecătoreşti. În acest sens pot fi amintite Decizia nr. 188 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 14 aprilie 2010, Decizia nr. 190 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 9 aprilie 2010, Decizia nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 20 decembrie 2011, Decizia nr. 24 din 17 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 137 din 29 februarie 2012, şi Decizia nr. 384 din 1 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 699 din 14 noiembrie 2013. 16. În ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate a art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 formulate din perspectiva art. 115 alin. (4) din Constituţie, se observă că şi în cauza soluţionată prin Decizia nr. 354 din 23 mai 2019, precitată, au fost formulate critici de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Astfel, în paragraful 28 al acestei decizii, Curtea a reamintit că, în Decizia nr. 443 din 21 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 29 iulie 2016, paragraful 35, a constatat îndeplinirea condiţiilor de constituţionalitate prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituţie. 17. În plus, cu referire punctuală la preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016, Curtea observă că acesta conţine şi următorul considerent: „prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 au fost aprobate măsurile privind salarizarea în anul 2016 a personalului din sectorul bugetar, precum şi alte măsuri fiscal-bugetare cu impact semnificativ de reducere a cheltuielilor publice, care îşi încetează aplicabilitatea la data de 31 decembrie 2016“. Ţinând seama de acest aspect, precum şi de faptul că, prin atribuţiile constituţionale şi caracteristicile sale instituţionale, Guvernul este cel mai în măsură să orienteze şi să definească politica bugetară a statului, Curtea Constituţională acordă importanţă aprecierii Guvernului cu privire la caracterul extraordinar al situaţiei care l-a determinat să adopte Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 şi, în particular, să menţină şi în 2017 măsura de eşalonare a plăţilor salariale cuvenite în temeiul unor hotărâri judecătoreşti. Astfel, întrucât nu pot fi reţinute temeiuri evidente care să impună o intervenţie a Curţii în acest sens, Curtea apreciază că prevederile art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 nu încalcă art. 115 alin. (4) din Constituţie. 18. Ţinând seama de jurisprudenţa menţionată şi de faptul că nu există nicio raţiune care să determine reconsiderarea acesteia, Curtea va respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate. 19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ana Maria Dobleagă în Dosarul nr. 6.887/318/2018 al Judecătoriei Târgu Jiu - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Târgu Jiu - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 23 iunie 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
