Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Teodora │- │
│Pop │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 334 alin. (4) din Codul penal cu referire la prevederile art. 10 alin. (1), art. 82 alin. (2) şi art. 112 alin. (1) lit. s) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, precum şi la dispoziţiile art. 31 alin. (5) raportate la cele ale art. 37 alin. (9) din Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi tramvaie, excepţie ridicată de Judecătoria Braşov - Secţia penală, din oficiu, în Dosarul nr. 19.364/197/2018 al Judecătoriei Braşov - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.807D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Se susţine că dispoziţiile 334 alin. (4) din Codul penal incriminează fapta de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul ale cărui plăcuţe cu numărul de înmatriculare au fost retrase, condiţii în care autovehiculul în cauză nu mai are drept de circulaţie în România. Se arată că trebuie făcută distincţie între dispoziţiile art. 334 alin. (4) din Codul penal şi cele ale art. 112 alin. (1) lit. s) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, care sancţionează contravenţional neîndeplinirea obligaţiei de încheiere de către proprietar sau de către utilizatorul autovehiculului a unei asigurări de răspundere civilă pentru cazul pagubelor produse terţilor, situaţie în care poliţia rutieră reţine certificatul de înmatriculare sau de înregistrare a autovehiculului sau dovada înlocuitoare. Prin urmare, dispoziţiile art. 334 alin. (4) din Codul penal nu includ ipotezele juridice prevăzute la art. 112 alin. (1) lit. s) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, neexistând un paralelism legislativ între normele juridice anterior menţionate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 20 mai 2019, pronunţată în Dosarul nr. 19.364/197/2018, Judecătoria Braşov - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 334 alin. (4) din Codul penal cu referire la prevederile art. 10 alin. (1), art. 82 alin. (2) şi art. 112 alin. (1) lit. s) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, precum şi la dispoziţiile art. 31 alin. (5) raportate la cele ale art. 37 alin. (9) din Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi tramvaie, excepţie ridicată de Judecătoria Braşov - Secţia penală, din oficiu, într-o cauză având ca obiect stabilirea vinovăţiei inculpatului din cauza în care a fost invocată prezenta excepţie de neconstituţionalitate sub aspectul comiterii infracţiunilor prevăzute la art. 196 alin. (1), la art. 334 alin. (4) şi la art. 338 alin. (1) din Codul penal. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că dispoziţiile legale criticate reglementează un regim juridic diferit pentru situaţii care nu se deosebesc în mod obiectiv şi rezonabil şi, de asemenea, că acestea sunt lipsite de claritate, precizie şi previzibilitate. În acest sens, se arată că, pentru persoanele care conduc autoturisme înmatriculate în România, fapta de a conduce pe drumurile publice un autovehicul fără a fi încheiat asigurarea de răspundere civilă delictuală constituie infracţiunea prevăzută la art. 334 alin. (4) din Codul penal, dispoziţii legale care sunt aplicabile după ce este retras certificatul de înmatriculare, potrivit art. 112 alin. (1) lit. s) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002. Se susţine că, spre deosebire de acestea, legiuitorul a prevăzut un regim juridic distinct pentru persoanele care conduc pe drumurile publice autoturisme înmatriculate într-un alt stat şi care nu au drept de circulaţie în România, întrucât nu sunt asigurate pentru cazurile de răspundere civilă delictuală, faptele acestor persoane nefiind incriminate ca infracţiuni, cu toate că îndeplinesc atât condiţiile prevăzute la art. 334 alin. (4) teza finală din Codul penal, cât şi condiţiile prevăzute la art. 31 alin. (5) raportate la cele ale art. 37 alin. (9) din Legea nr. 132/2017. 6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 7. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 8. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 9. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 334 alin. (4) din Codul penal cu referire la prevederile art. 10 alin. (1), art. 82 alin. (2) şi art. 112 alin. (1) lit. s) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, precum şi la dispoziţiile art. 31 alin. (5) raportate la cele ale art. 37 alin. (9) din Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi tramvaie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 12 iunie 2017, care au următorul cuprins: - Art. 334 alin. (4) din Codul penal: „Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tractarea unei remorci ale cărei plăcuţe cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare au fost retrase sau a unui vehicul înmatriculat în alt stat, care nu are drept de circulaţie în România, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.“ – Art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002: „Este interzisă circulaţia pe drumurile publice a vehiculelor care nu corespund din punct de vedere tehnic, a celor neasigurate obligatoriu de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de circulaţie, a celor pentru care a intervenit suspendarea înmatriculării, precum şi a vehiculelor înregistrate al căror termen de valabilitate a inspecţiei tehnice periodice a expirat ori este anulată.“; – Art. 82 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002: „Autovehiculele, tractoarele agricole sau forestiere şi remorcile înmatriculate în alte state pot trece frontiera de stat şi pot circula pe drumurile publice din România, dacă îndeplinesc condiţiile tehnice prevăzute în Convenţia asupra circulaţiei rutiere, încheiată la Viena la 8 noiembrie 1968 şi ratificată de România prin Decretul nr. 318/1980, dar numai pe perioada cât sunt asigurate pentru cazurile de răspundere civilă ca urmare a prejudiciilor produse prin accidente de autovehicule.“; – Art. 112 alin. (1) lit. s) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002: „(1) Certificatul de înmatriculare sau de înregistrare ori dovada înlocuitoare a acestuia se reţine de către poliţia rutieră în următoarele cazuri: [...] s) vehiculul nu este asigurat de răspundere civilă în caz de pagube produse terţilor prin accidente de circulaţie, conform legii; [...]“; – Art. 31 alin. (5) din Legea nr. 132/2017: „Conducătorii vehiculelor care nu îşi îndeplinesc obligaţia de a încheia asigurarea de frontieră sunt sancţionaţi în conformitate cu prevederile legale aplicabile în România.“; – Art. 37 alin. (9) din Legea nr. 132/2017: „Încălcarea de către persoanele fizice sau juridice a obligaţiei de asigurare prevăzute la art. 3 şi a obligaţiilor prevăzute la art. 6 alin. (6) şi (7) constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei şi cu reţinerea certificatului de înmatriculare/înregistrare a vehiculului până la prezentarea documentului privind încheierea asigurării. Constatarea şi aplicarea acestora se fac de către personalul poliţiei.“ 10. Se susţine că textele legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) cu privire la egalitatea în drepturi şi ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, prevederilor art. 7 paragraful 1 şi ale art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale cu privire la legalitatea incriminării şi la interzicerea discriminării, precum şi dispoziţiilor Protocolului nr. 12 la Convenţie referitor la interzicerea discriminării. 11. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că Ordonanţa de urgenţa a Guvernului nr. 195/2002 reglementează, potrivit art. 1 alin. (1) din cuprinsul său, circulaţia pe drumurile publice a vehiculelor, pietonilor şi a celorlalte categorii de participanţi la trafic, drepturile, obligaţiile şi răspunderile care revin persoanelor fizice şi juridice, precum şi atribuţiile unor autorităţi ale administraţiei publice, instituţii şi organizaţii. Acest act normativ are ca scop asigurarea desfăşurării fluente şi în siguranţă a circulaţiei pe drumurile publice, precum şi ocrotirea vieţii, integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecţia drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietăţii publice şi private, cât şi a mediului, potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. (2). Astfel, ordonanţa de urgenţă analizată reglementează, printre altele, în capitole succesive, următoarele aspecte: vehiculele, conducătorii de vehicule, semnalizarea rutieră, regulile de circulaţie, infracţiuni şi pedepse, răspunderea contravenţională, căile de atac împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei, precum şi atribuţiile unor ministere şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice. 12. În acest context, dispoziţiile art. 76 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, care fac parte din capitolul V - Reguli de circulaţie, secţiunea a 3-a - Reguli pentru alţi participanţi la trafic, prevăd, la alin. (1), că vehiculele înmatriculate sau înregistrate, cu excepţia celor cu tracţiune animală, care circulă pe drumurile publice, trebuie să aibă asigurare obligatorie pentru răspundere civilă în caz de pagube produse terţilor prin accidente de circulaţie, conform legii; alin. (2) al aceluiaşi articol prevede că poliţia rutieră dispune măsura reţinerii certificatului de înmatriculare sau înregistrare şi retragerea plăcuţelor cu numărul de înmatriculare ori de înregistrare a vehiculelor neasigurate, aflate în trafic, eliberând dovadă fără drept de circulaţie, iar, conform alin. (3) al articolului analizat, dacă deţinătorul vehiculului nu face dovada asigurării acestuia, după 30 de zile de la data aplicării măsurii prevăzute la alin. (2) anterior menţionat, poliţia rutieră dispune radierea din evidenţă a vehiculului. 13. Aceste dispoziţii legale se completează cu dispoziţiile Legii nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi tramvaie, care, la art. 3, prevede obligativitatea încheierii contractului de asigurare de răspundere civilă auto obligatorie pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi de tramvaie (contract RCA, astfel cum acesta este definit la art. 2 pct. 13 din Legea nr. 132/2017). Conform normei anterior menţionate, persoanele fizice sau juridice care au în proprietate vehicule supuse înmatriculării sau înregistrării în România, precum şi tramvaie au obligaţia să se asigure pentru cazurile de răspundere civilă ca urmare a prejudiciilor produse prin accidente de vehicule în limitele teritoriale prevăzute la art. 2 pct. 18 din Legea nr. 132/2017. 14. În aceste condiţii, dispoziţiile art. 112 alin. (1) lit. s) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 prevăd drept sancţiune contravenţională reţinerea certificatului de înmatriculare sau de înregistrare ori a dovezii înlocuitoare a acestuia de către poliţia rutieră în cazul vehiculelor care nu sunt asigurate de răspundere civilă în caz de pagube produse terţilor prin accidente de circulaţie, conform legii, respectiv potrivit prevederilor legale anterior menţionate. Aceste dispoziţii legale se coroborează cu cele ale art. 37 alin. (9) din Legea nr. 132/2017, potrivit cărora încălcarea de către persoanele fizice sau juridice a obligaţiei de asigurare prevăzute la art. 3 din Legea nr. 132/2017 şi a obligaţiilor prevăzute la art. 6 alin. (6) şi (7) din Legea nr. 132/2017 constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei şi cu reţinerea certificatului de înmatriculare/înregistrare a vehiculului până la prezentarea documentului privind încheierea asigurării. 15. În privinţa limitelor teritoriale, dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 132/2017 prevăd obligaţia încheierii contractului de asigurare de răspundere civilă auto obligatorie pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi de tramvaie, în sarcina persoanelor fizice sau juridice care au în proprietate vehicule supuse înmatriculării sau înregistrării în România, precum şi tramvaie. Cu toate acestea, dispoziţiile art. 29 din Legea nr. 132/2017 reglementează, referitor la vehiculele înmatriculate în străinătate, faptul că persoanele care intră pe teritoriul României cu vehicule înmatriculate în afara teritoriului României se prezumă a fi asigurate, în condiţiile Legii nr. 132/2017, dacă: a) biroul naţional auto competent în statul pe teritoriul căruia vehiculul staţionează în mod obişnuit este semnatar al Acordului multilateral (care, potrivit art. 2 pct. 2 din Legea nr. 132/2017, reprezintă acordul între birourile naţionale ale asigurătorilor din statele membre ale Uniunii Europene sau părţi la Acordul privind Spaţiul Economic European şi ale altor state asociate Uniunii Europene încheiat pentru punerea în aplicare a prevederilor art. 2 din Directiva 72/166/CEE a Consiliului în ceea ce priveşte controlul asigurării de răspundere civilă auto, intrat în vigoare pentru biroul naţional auto din România în baza Deciziei Comisiei 2007/482/CE;); b) prezintă documente internaţionale de asigurare pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, valabile în România. Aceste dispoziţii legale se completează cu prevederile art. 28 din Legea nr. 132/2017, conform cărora persoanele care nu se regăsesc în una dintre situaţiile prevăzute la art. 29 din Legea nr. 132/2017 sau persoanele care la control nu pot face dovada existenţei asigurării RCA valabile sunt obligate să încheie asigurarea de frontieră prevăzută la art. 30 din aceeaşi lege, care, potrivit alin. (1) al articolului anterior menţionat, are ca scop acoperirea prin asigurare a riscurilor de răspundere civilă pentru vehiculele care sunt înmatriculate într-un stat terţ care pătrund pe teritoriul României fără a avea un contract RCA valabil sau al căror contract RCA expiră pe perioada şederii în România. Prin urmare, Legea nr. 132/2017 obligă la încheierea, pentru toate vehiculele care intră şi/sau care circulă pe teritoriul României, de contracte de asigurare pentru cazurile de răspundere civilă ca urmare a prejudiciilor produse prin accidente. 16. Mai mult, dispoziţiile art. 82 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 prevăd că autovehiculele, tractoarele agricole sau forestiere şi remorcile înmatriculate în alte state pot trece frontiera de stat şi pot circula pe drumurile publice din România, dacă îndeplinesc condiţiile tehnice prevăzute în Convenţia asupra circulaţiei rutiere, încheiată la Viena la 8 noiembrie 1968 şi ratificată de România prin Decretul nr. 318/1980, dar numai pe perioada cât sunt asigurate pentru cazurile de răspundere civilă ca urmare a prejudiciilor produse prin accidente de autovehicule. Aşadar, şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 prevede obligaţia încheierii, în privinţa tuturor autovehiculelor, tractoarelor agricole sau forestiere şi remorcilor care circulă pe teritoriul României, de contracte de asigurare pentru cazurile de răspundere civilă ca urmare a prejudiciilor produse prin accidente de autovehicule, prin urmare şi în privinţa autovehiculelor, tractoarelor agricole sau forestiere şi remorcilor înmatriculate în alte state. 17. Având în vedere toate aceste dispoziţii legale, Curtea reţine că pe teritoriul României nu pot intra vehicule înmatriculate într-un alt stat în privinţa cărora să nu se fi încheiat o formă de contract de asigurare pentru cazurile de răspundere civilă ca urmare a prejudiciilor produse prin accidente de vehicule. 18. În aceste condiţii, dispoziţiile art. 112 alin. (1) lit. s) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 fac referire, cu titlu generic, la vehiculele care nu sunt asigurate de răspundere civilă în caz de pagube produse terţilor prin accidente de circulaţie, conform legii, fără a distinge între formele de asigurare mai sus analizate, respectiv contractul RCA încheiat de către persoanele fizice sau juridice care au în proprietate vehicule supuse înmatriculării sau înregistrării în România, conform art. 3 din Legea nr. 132/2017, şi contractele de asigurare de frontieră, încheiate potrivit art. 30 din Legea nr. 132/2017. Prin urmare, sancţiunea reţinerii certificatului de înmatriculare sau de înregistrare ori a dovezii înlocuitoare a acestuia se aplică, în condiţiile lipsei asigurării de răspundere civilă în caz de pagube produse terţilor prin accidente de circulaţie, tuturor vehiculelor care nu sunt asigurate de răspundere civilă în caz de pagube produse terţilor prin accidente de circulaţie, indiferent dacă aceste vehicule sunt înmatriculate sau înregistrate în România ori într-un alt stat. 19. În mod similar, dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 prevăd că este interzisă circulaţia pe drumurile publice a vehiculelor care nu corespund din punct de vedere tehnic, a celor neasigurate obligatoriu de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de circulaţie, a celor pentru care a intervenit suspendarea înmatriculării, precum şi a vehiculelor înregistrate al căror termen de valabilitate a inspecţiei tehnice periodice a expirat ori este anulat, fără a distinge între vehicule înmatriculate sau înregistrate în România, pentru care se încheie contracte RCA în condiţiile art. 3 din Legea nr. 132/2017, şi cele pentru care au fost încheiate contractele de asigurare de frontieră. 20. Distinct de dispoziţiile legale mai sus analizate, dar în corelaţie cu acestea, dispoziţiile art. 334 alin. (4) din Codul penal incriminează fapta de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul sau tractarea unei remorci ale cărei plăcuţe cu numărul de înmatriculare ori de înregistrare au fost retrase sau a unui vehicul înmatriculat în alt stat, care nu are drept de circulaţie în România, pentru care prevăd pedeapsa cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă. Or, nici textul normei anterior enunţate nu face distincţie, sub aspectul incriminării faptelor, între vehicule înmatriculate sau înregistrate în România şi cele înmatriculate în alte state, pentru care au fost încheiate contracte de asigurare de frontieră. Dimpotrivă, pentru a asigura claritatea, precizia şi previzibilitatea normei de incriminare analizate sub aspectul sferei de aplicare a acesteia, legiuitorul a menţionat în cuprinsul ei că dispoziţiile art. 334 alin. (4) din Codul penal au în vedere atât conducerea pe drumurile publice sau tractarea unor remorci ale căror plăcuţe cu numărul de înmatriculare ori de înregistrare au fost retrase, cât şi conducerea pe drumurile publice sau tractarea unor vehicule înmatriculate în alte state, care nu au drept de circulaţie în România. Or, astfel reglementată, norma de incriminare prevăzută la art. 334 alin. (4) din Codul penal acoperă, sub aspectul aplicării sale, toate ipotezele reglementate prin dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 şi prin cele ale Legii nr. 132/2017, mai sus analizate. 21. Această interpretare a dispoziţiilor legale care fac obiectul prezentei excepţii este confirmată de prevederile art. 31 alin. (5) din Legea nr. 132/2017, potrivit cărora conducătorii vehiculelor care nu îşi îndeplinesc obligaţia de a încheia asigurarea de frontieră sunt sancţionaţi în conformitate cu prevederile legale aplicabile în România; acestea reglementează, practic, pentru conducătorii vehiculelor în privinţa cărora nu a fost încheiat un contract RCA, conform art. 3 din Legea nr. 132/2017, şi care nu îşi îndeplinesc obligaţia de a încheia asigurarea de frontieră acelaşi regim sancţionator aplicabil celor cărora le incumbă obligaţia prevăzută la art. 3 din Legea nr. 132/2017. 22. Având în vedere toate aceste considerente, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate nu creează discriminare între conducătorii de vehicule care circulă pe teritoriul României, sub aspectul regimului sancţionator aplicabil acestora în condiţiile neîncheierii asigurărilor de răspundere civilă în caz de pagube produse terţilor prin accidente de circulaţie, astfel cum se susţine în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate. Prin urmare, prevederile art. 334 alin. (4) din Codul penal cu referire la prevederile art. 10 alin. (1), ale art. 82 alin. (2) şi ale art. 112 alin. (1) lit. s) din Ordonanţa de urgenţa a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, precum şi la dispoziţiile art. 31 alin. (5) raportate la cele ale art. 37 alin. (9) din Legea nr. 132/2017 sunt în acord cu prevederile art. 16 din Constituţie, ale art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi ale Protocolului nr. 12 la Convenţie, întrucât prevăd aceleaşi sancţiuni contravenţionale şi aceleaşi pedepse penale pentru toţi conducătorii de vehicule care circulă pe teritoriul României şi care se află în ipotezele reglementate prin textele criticate. 23. Cu privire la faptele sancţionate prin prevederile legale ce formează obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că fapta sancţionată contravenţional, atât prin dispoziţiile art. 112 alin. (1) lit. s) din Ordonanţa de urgenţa a Guvernului nr. 195/2002, cât şi prin prevederile art. 37 alin. (9) din Legea nr. 132/2017, este cea de neîncheiere a contractului de asigurare de răspundere civilă în caz de pagube produse terţilor prin accidente de circulaţie. În schimb, elementul material al laturii obiective a infracţiunii prevăzute la art. 334 din Codul penal constă în acţiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul sau tractarea unei remorci ale cărui/cărei plăcuţe cu numărul de înmatriculare ori de înregistrare au fost retrase sau a unui vehicul înmatriculat în alt stat, care nu are drept de circulaţie în România. Aşadar, cele două categorii de fapte anterior analizate sunt complet diferite şi complementare, legiuitorul excluzând posibilitatea suprapunerii sferei de aplicare a dispoziţiilor art. 112 alin. (1) lit. s) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 cu cea a prevederilor art. 334 din Codul penal. 24. Pentru toate considerentele arătate, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate sunt clare, precise şi previzibile, întrunind standardele de calitate a legii şi principiul legalităţii incriminării, astfel cum acestea sunt prevăzute la art. 7 paragraful 1 din Convenţie. 25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Judecătoria Braşov - Secţia penală, din oficiu, în Dosarul nr. 19.364/197/2018 şi constată că dispoziţiile art. 334 alin. (4) din Codul penal cu referire la prevederile art. 10 alin. (1), art. 82 alin. (2) şi art. 112 alin. (1) lit. s) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, precum şi la dispoziţiile art. 31 alin. (5) raportate la cele ale art. 37 alin. (9) din Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi tramvaie sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Braşov - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 13 iulie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Cristina Teodora Pop -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
