Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Mona-Maria │- preşedinte │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Oana Cristina Puică│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 340 alin. (1) şi (2) raportate la cele ale art. 339 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Gheorghe Ţibrin în Dosarul nr. 87/753/2016 al Tribunalului Militar Bucureşti şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.207D/2017. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele de şedinţă acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate sunt incompatibile cu alte norme legale, şi anume cu prevederile art. 3 din Codul de procedură penală care consacră principiul separării funcţiilor judiciare. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Decizia nr. 2 din 21 decembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 87/753/2016, admiţând recursul împotriva Încheierii din 20 septembrie 2016 a Tribunalului Militar Bucureşti (Dosar nr. 87/753/2016), Curtea Militară de Apel Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 340 alin. (1) şi (2) raportate la cele ale art. 339 din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Gheorghe Ţibrin în faţa Tribunalului Militar Bucureşti cu ocazia soluţionării plângerii cu privire la schimbarea temeiului de drept al unei ordonanţe de clasare. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 340 alin. (1) şi (2) raportate la cele ale art. 339 din Codul de procedură penală încalcă principiul separaţiei şi echilibrului puterilor, accesul liber la justiţie, dreptul la apărare şi independenţa judecătorilor, întrucât instituie o procedură prealabilă care condiţionează accesul la justiţie al persoanei care a formulat o plângere împotriva soluţiei procurorului de neurmărire sau de netrimitere în judecată. Consideră că procurorul ierarhic superior exercită un control de legalitate cu privire la ordonanţa de clasare, cu încălcarea principiului separării funcţiilor judiciare consacrat de dispoziţiile art. 3 din Codul de procedură penală. În acest sens, arată că asupra legalităţii soluţiilor de netrimitere în judecată se pronunţă judecătorul de cameră preliminară [art. 3 alin. (1) lit. c) şi alin. (6) din Codul de procedură penală]. Având în vedere că exercitarea unei funcţii judiciare este incompatibilă cu exercitarea unei alte funcţii judiciare [art. 3 alin. (3) teza întâi din Codul de procedură penală], înseamnă că procurorul - care îndeplineşte funcţia de urmărire penală [art. 3 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală] - este incompatibil să se pronunţe asupra legalităţii soluţiilor de netrimitere în judecată. Susţine că încălcarea dispoziţiilor art. 3 din Codul de procedură penală înfrânge principiul constituţional al separaţiei puterilor în stat, întrucât, în accepţiunea prevederilor art. 1 alin. (4) din Constituţie, puterea judecătorească este distinctă de cea executivă şi de cea legislativă. Conform prevederilor art. 124 alin. (3) din Constituţie, „Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii“, aceasta fiind o garanţie esenţială atât a înfăptuirii justiţiei - ca putere separată în stat -, cât şi a accesului liber la justiţie şi a dreptului la apărare. Menţionează că, „în cauză, efectul neconstituţional a fost amplificat, deoarece în cadrul Dosarului nr. 30/753/2016, având ca obiect contestaţia împotriva soluţiei prim-procurorului, judecătorul de cameră preliminară, dând curs orientării jurisprudenţei actuale, a aplicat Decizia nr. 1 din 19 ianuarie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite şi, constatând prematuritatea contestaţiei, şi-a declinat competenţa în favoarea prim-procurorului unităţii de parchet de pe lângă Curtea Militară de Apel“. 6. Curtea Militară de Apel Bucureşti nu şi-a exprimat opinia cu privire la temeinicia excepţiei de neconstituţionalitate. 7. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că soluţia legislativă criticată ţine seama de prevederile art. 132 alin. (1) din Constituţie, care statuează că: „Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului [...] controlului ierarhic.“ Astfel, prin soluţia pe care o dă plângerii formulate împotriva ordonanţei de clasare, conducătorul parchetului, respectiv procurorul ierarhic superior, exercită acest control. De asemenea reglementarea criticată nu încalcă principiul liberului acces la justiţie, întrucât chiar în temeiul prevederilor art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală persoana interesată are dreptul de a contesta la judecătorul de cameră preliminară soluţia de clasare. În cadrul procedurii desfăşurate în faţa judecătorului, petentul poate apela la serviciile unui avocat ales, după cum se poate prezenta şi personal pentru a-şi susţine plângerea, exercitându-şi astfel în mod deplin dreptul la apărare. În ceea ce priveşte dreptul la un proces echitabil, respectarea acestuia se apreciază în contextul întregii proceduri judiciare. Or, câtă vreme legea recunoaşte dreptul de a contesta la judecătorul de cameră preliminară - în condiţii de contradictorialitate şi cu respectarea dreptului la apărare - atât legalitatea şi temeinicia soluţiei de clasare [art. 340 raportat la art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. c) din Codul de procedură penală], cât şi legalitatea administrării probelor şi a efectuării urmăririi penale [art. 341 alin. (2) din Codul de procedură penală], petentul beneficiază de toate garanţiile dreptului la un proces echitabil. În fine, nu se poate susţine nici încălcarea independenţei justiţiei, întrucât ordonanţa prin care se soluţionează plângerea împotriva soluţiei de clasare nu are natura unei hotărâri judecătoreşti, ci este expresia controlului pe care conducătorul parchetului îl exercită, potrivit legii, asupra procurorilor din subordine, această ordonanţă putând fi contestată în justiţie, potrivit procedurii reglementate de dispoziţiile art. 340 şi 341 din Codul de procedură penală. 9. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 339 şi ale art. 340 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală sunt constituţionale, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii, şi anume Decizia nr. 663 din 11 noiembrie 2014. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 340 alin. (1) şi (2) raportate la cele ale art. 339 din Codul de procedură penală. Dispoziţiile art. 339 alin. (1), (2) şi (4) şi ale art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală au fost modificate prin prevederile art. II pct. 88 şi 89 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 23 mai 2016. Textele de lege criticate au următorul cuprins: - Art. 339: "(1) Plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispoziţiilor date de acesta se rezolvă, după caz, de prim-procurorul parchetului, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, de procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(2) În cazul când măsurile şi actele sunt ale prim-procurorului, ale procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel, ale procurorului şef de secţie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori au fost luate sau efectuate pe baza dispoziţiilor date de către aceştia, plângerea se rezolvă de procurorul ierarhic superior.(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător atunci când ierarhia funcţiilor într-o structură a parchetului e stabilită prin lege specială.(4) În cazul soluţiilor de clasare, plângerea se face în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei actului prin care s-a dispus soluţia.(5) Ordonanţele prin care se soluţionează plângerile împotriva soluţiilor, actelor sau măsurilor nu mai pot fi atacate cu plângere la procurorul ierarhic superior şi se comunică persoanei care a făcut plângerea şi celorlalte persoane interesate.(6) Dispoziţiile art. 336-338 se aplică în mod corespunzător, dacă legea nu dispune altfel.;" – Art. 340 alin. (1) şi (2): "(1) Persoana a cărei plângere împotriva soluţiei de clasare, dispusă prin ordonanţă sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.(2) Dacă plângerea nu a fost rezolvată în termenul prevăzut la art. 338, dreptul de a face plângere poate fi exercitat oricând după împlinirea termenului de 20 de zile în care trebuia soluţionată plângerea, dar nu mai târziu de 20 de zile de la data comunicării modului de rezolvare." 13. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, ale art. 24 referitor la dreptul la apărare şi ale art. 124 alin. (3) potrivit căruia „Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii“. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că procurorul, ca titular al dreptului de a exercita acţiunea penală, este cel care decide cu privire la rezultatul urmăririi penale, fie prin trimiterea în judecată a inculpatului, fie prin adoptarea unei soluţii de neurmărire sau netrimitere în judecată (clasare, respectiv renunţare la urmărirea penală), tot o modalitate de finalizare a urmăririi penale fiind şi încheierea acordului de recunoaştere a vinovăţiei, reglementată distinct, ca procedură specială. Terminarea urmăririi penale are un caracter relativ, întrucât există posibilitatea ca aceasta să fie reluată, actele emise de procuror nebucurându-se de autoritate de lucru judecat (Decizia nr. 603 din 28 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 894 din 14 noiembrie 2017, paragrafele 16 şi 17). 15. Curtea reţine că, potrivit prevederilor art. 327 din Codul de procedură penală, atunci când constată că au fost respectate dispoziţiile legale care garantează aflarea adevărului, că urmărirea penală este completă şi există probele necesare şi legal administrate, procurorul emite rechizitoriu prin care dispune trimiterea în judecată - dacă din materialul de urmărire penală rezultă că fapta există, că a fost săvârşită de inculpat şi că acesta răspunde penal - sau emite ordonanţă prin care clasează sau renunţă la urmărire, în acest din urmă caz ordonanţa fiind supusă verificării procurorului ierarhic superior şi confirmării judecătorului de cameră preliminară, în temeiul dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. 16. În ceea ce priveşte soluţiile de clasare, acestea, la rândul lor, pot fi infirmate de către procurorul ierarhic superior când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice, având în vedere atribuţia procurorului ierarhic superior de a verifica legalitatea şi temeinicia soluţiilor adoptate de către procurorii din subordine. 17. Astfel, în acord cu prevederile art. 304 alin. (2) din Codul de procedură penală referitoare la infirmarea actelor procesuale sau procedurale, când procurorul ierarhic superior constată că un act sau o măsură procesuală a procurorului ierarhic inferior - aşadar, inclusiv o soluţie de clasare - nu este dată cu respectarea dispoziţiilor legale sau este neîntemeiată, o infirmă motivat, din oficiu sau la plângerea persoanei interesate. Soluţia de clasare nu este comunicată de îndată persoanelor interesate, ci numai după verificarea legalităţii şi temeiniciei de către procurorul ierarhic superior, care, dacă apreciază că respectiva soluţie este legală şi temeinică, semnează şi adresa de înaintare către persoanele interesate a unei copii de pe ordonanţă, menţionând că, în conformitate cu dispoziţiile art. 339 alin. (4) din Codul de procedură penală, pot face plângere în termen de 20 de zile de la data comunicării. Ordonanţa de clasare se comunică în copie persoanei care a făcut sesizarea, suspectului, inculpatului sau, după caz, altor persoane interesate. Dacă ordonanţa nu cuprinde motivele de fapt şi de drept, se comunică şi o copie a referatului organului de cercetare penală, iar în cazul în care inculpatul este arestat preventiv, procurorul înştiinţează, prin adresă, administraţia locului de deţinere cu privire la încetarea de drept a măsurii arestării preventive, în vederea punerii de îndată în libertate a inculpatului (art. 316 din Codul de procedură penală). Soluţia clasării se poate dispune şi prin rechizitoriu, având în vedere faptul că, potrivit dispoziţiilor art. 328 alin. (3) din Codul de procedură penală, procurorul întocmeşte un singur rechizitoriu chiar dacă lucrările urmăririi penale privesc mai multe fapte ori mai mulţi suspecţi şi inculpaţi şi chiar dacă se dau acestora rezolvări diferite. 18. De asemenea, dacă procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluţia constată, ulterior, din oficiu sau la cererea persoanei interesate, că nu a existat împrejurarea pe care se întemeia clasarea, infirmă ordonanţa, în temeiul prevederilor art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală, şi dispune redeschiderea urmăririi penale - având ca efect reluarea urmăririi penale, conform dispoziţiilor art. 285 şi următoarele din Codul de procedură penală -, redeschidere care este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară, potrivit prevederilor art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală. 19. Totodată, Curtea reţine că persoana interesată are la dispoziţie procedura plângerii la procurorul ierarhic superior, reglementată de dispoziţiile art. 339 din Codul de procedură penală, care fac obiect al prezentei excepţii de neconstituţionalitate şi care la alin. (4) stabilesc că, în cazul soluţiilor de clasare, plângerea se face în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei actului prin care s-a dispus soluţia. Ţinând cont de jurisprudenţa Curţii Constituţionale, care a statuat că actele prin care procurorul pune capăt conflictului de drept penal, fiind modalităţi de înfăptuire a justiţiei, trebuie să fie supuse cenzurii judecătorului (Decizia nr. 486 din 2 decembrie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 6 martie 1998), legiuitorul a reglementat, prin prevederile art. 340 şi 341 din Codul de procedură penală, procedura plângerii la judecătorul de cameră preliminară împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată. În acest sens, dispoziţiile art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală - care, de asemenea, fac obiect al excepţiei de neconstituţionalitate - stabilesc că persoana a cărei plângere împotriva soluţiei de clasare, dispusă prin ordonanţă sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă. Dacă judecătorul de cameră preliminară - în temeiul dispoziţiilor art. 341 alin. (6) lit. b) sau alin. (7) pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală - admite plângerea împotriva soluţiei de clasare şi trimite cauza la procuror în vederea completării urmăririi penale, atunci, potrivit prevederilor art. 335 alin. (5) din Codul de procedură penală, devine incidentă instituţia redeschiderii urmăririi penale, dispoziţiile judecătorului de cameră preliminară fiind obligatorii pentru organul de urmărire penală. 20. Curtea nu poate reţine critica autorului excepţiei, în sensul că dispoziţiile art. 340 alin. (1) şi (2) raportate la cele ale art. 339 din Codul de procedură penală încalcă principiul separaţiei şi echilibrului puterilor, accesul liber la justiţie, dreptul la apărare şi independenţa judecătorilor, pe motiv că accesul la justiţie al persoanei care formulează plângere la judecătorul de cameră preliminară împotriva soluţiei de clasare este condiţionat de parcurgerea procedurii plângerii la procurorul ierarhic superior. 21. Această soluţie legislativă îşi găseşte justificarea în prevederile art. 132 alin. (1) din Constituţie referitoare la principiile care guvernează activitatea procurorilor, în temeiul cărora „Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei“. 22. Astfel, Curtea constată că procedura plângerii la procurorul ierarhic superior - cu privire la soluţiile de clasare - reprezintă atât o dezvoltare a principiului controlului ierarhic, consacrat de dispoziţiile art. 132 alin. (1) din Constituţie, cât şi o garanţie a respectării sale prin eficientizarea activităţii de urmărire penală, constituind, deopotrivă, o regulă de procedură, pe care legiuitorul are libertatea să o adopte, în conformitate cu prevederile art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală. 23. Aşa cum a reţinut Curtea în jurisprudenţa sa cu privire la cele trei principii constituţionale pe care se întemeiază activitatea procurorilor (Decizia nr. 475 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 727 din 7 septembrie 2017, paragrafele 35-39), principiul imparţialităţii decurge din apartenenţa procurorilor la autoritatea judecătorească şi din rolul Ministerului Public, stabilit prin dispoziţiile art. 131 alin. (1) din Legea fundamentală, acela de a reprezenta, în activitatea judiciară, interesele generale ale societăţii. În virtutea principiului legalităţii, procurorii au obligaţia de a-şi îndeplini atribuţiile numai în conformitate cu dispoziţiile legii, fără posibilitatea de a acţiona întemeindu-se pe criterii de oportunitate, fie în adoptarea unor măsuri, fie în alegerea procedurilor. Acest principiu se regăseşte şi în prevederile art. 2 din Codul de procedură penală - referitor la legalitatea procesului penal - conform cărora procesul penal se desfăşoară potrivit dispoziţiilor prevăzute de lege. De asemenea, în temeiul prevederilor art. 4 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, procurorii sunt obligaţi ca prin întreaga lor activitate să asigure supremaţia legii, să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor, precum şi egalitatea lor în faţa legii şi să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanţilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora. Ca o garanţie a respectării de către procurori, în activitatea lor, a celor două principii constituţionale mai sus menţionate, Legea fundamentală a consacrat şi principiul unităţii de acţiune a membrilor Ministerului Public, sub forma controlului ierarhic. 24. În virtutea statutului procurorilor consacrat de Constituţie, controlul ierarhic implică posibilitatea verificării, sub aspectul legalităţii şi temeiniciei, a actelor emise de către procurorii de caz, care pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, din oficiu sau la cererea persoanei interesate. În acest sens, potrivit prevederilor art. 64 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, dispoziţiile procurorului ierarhic superior, date în scris şi în conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine. Având în vedere prevederile art. 132 alin. (1) teza finală din Constituţie, care statuează că procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului justiţiei, în temeiul dispoziţiilor art. 140 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, a fost emis Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.632/C/2014 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al parchetelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 623 şi 623 bis din 26 august 2014. În art. 18 alin. (3) lit. e) şi art. 26 alin. (3) lit. d) din regulamentul mai sus menţionat se prevede că procurorul-şef al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică şi procurorul-şef al Secţiei judiciare analizează legalitatea şi temeinicia soluţiilor adoptate sau propuse de către procurorii din subordine. În mod similar, în temeiul dispoziţiilor art. 30 lit. e), art. 79 lit. g) şi ale art. 80 lit. f) din Regulamentul de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 1.643/C/2015, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 21 mai 2015, procurorii şefi de secţie, procurorii şefi ai serviciului teritorial şi procurorii şefi ai birourilor teritoriale verifică temeinicia şi legalitatea soluţiilor de netrimitere în judecată dispuse de procurorii din subordine. 25. Prin urmare, Curtea constată că dispoziţiile art. 340 alin. (1) şi (2) raportate la cele ale art. 339 din Codul de procedură penală - potrivit cărora accesul la justiţie al persoanei care formulează plângere la judecătorul de cameră preliminară împotriva soluţiei de clasare este condiţionat de parcurgerea procedurii plângerii la procurorul ierarhic superior - dau expresie principiului subordonării ierarhice a procurorilor, consacrat de prevederile art. 132 alin. (1) din Legea fundamentală, fără a aduce vreo atingere prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, ale art. 24 referitor la dreptul la apărare şi ale art. 124 alin. (3) care statuează că „Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii“. 26. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gheorghe Ţibrin în Dosarul nr. 87/753/2016 al Tribunalului Militar Bucureşti şi constată că dispoziţiile art. 340 alin. (1) şi (2) raportate la cele ale art. 339 din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii Militare de Apel Bucureşti şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 11 iulie 2019. PREŞEDINTE, prof. univ. dr. MONA-MARIA PIVNICERU Magistrat-asistent, Oana Cristina Puică -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
