Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena │- │
│Chiorean │magistrat-asistent│
├───────────────────┴──────────────────┤
│ │
└──────────────────────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, excepţie ridicată de Nicolae Rugină în Dosarul nr. 1.653/54/2016 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 743D/2017. 2. La apelul nominal răspunde consilierul juridic Georgiana Habără, pentru Agenţia Naţională de Integritate, cu delegaţia depusă la dosar. Lipseşte autorul excepţiei de neconstituţionalitate. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 2.017D/2017, nr. 2.180D/2017 şi nr. 2.687D/2017, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Gheorghe Bece, Vergil Dascălu şi Marin Cioană, în dosarele nr. 122/54/2017, nr. 482/54/2017 şi nr. 462/54/2017 ale Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal. 4. La apelul nominal, în toate dosarele, răspunde consilierul juridic Georgiana Habără, pentru Agenţia Naţională de Integritate, cu delegaţiile depuse la dosare. Lipsesc autorii excepţiei de neconstituţionalitate. Procedura de citare este legal îndeplinită. 5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Consilierul juridic al Agenţiei Naţionale de Integritate şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.017D/2017, nr. 2.180D/2017 şi nr. 2.687D/2017 la Dosarul nr. 743D/2017, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul consilierului juridic al Agenţiei Naţionale de Integritate, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate nu sunt discriminatorii şi nici nu restrâng niciun drept fundamental. Totodată, legea prevede posibilitatea celui aflat în starea de incompatibilitate de a renunţa la calitatea ce atrage incompatibilitatea. În final, invocă jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale. 7. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Susţine că incompatibilităţile prevăzute de dispoziţiile criticate reprezintă măsuri necesare pentru asigurarea transparenţei în exercitarea funcţiilor publice, iar înlăturarea acestor incompatibilităţi depinde de cel ales. În acest sens invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, şi anume Decizia nr. 71 din 22 februarie 2018. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 8. Prin Încheierea din 6 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 1.653/54/2016, prin Încheierea din 12 iunie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 122/54/2017, prin Încheierea din 7 iulie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 482/54/2017, şi prin Încheierea din 3 octombrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 462/54/2017, Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reclamanţii Nicolae Rugină, Gheorghe Bece, Vergil Dascălu şi Marin Cioană, în cadrul soluţionării acţiunilor formulate de autorii excepţiei, privind anularea rapoartelor de evaluare întocmite în anul 2016 şi la data de 1 martie 2017, de către Agenţia Naţională de Integritate, prin care s-a stabilit că reclamanţii au încălcat regimul juridic al incompatibilităţilor, deoarece au deţinut funcţia de primar şi de membru în consiliul de administraţie al unor unităţi publice de învăţământ, regăsindu-se în situaţia de la art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003. 9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că în textul de lege criticat nu sunt identificate concret instituţiile publice de interes local în care primarul sau viceprimarul localităţii respective nu ar putea face parte din consiliul de administraţie, lăsând la aprecierea inspectorilor Agenţiei Naţionale de Integritate stabilirea acestora. 10. Autorii excepţiei mai susţin că prevederile legale criticate aduc atingere în special dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (3), precum şi celor ale art. 37, întrucât, deşi au fost îndeplinite toate condiţiile pentru a fi aleşi, inspectorii Agenţiei Naţionale de Integritate, interpretând mecanic textul de lege, au înlăturat, în ceea ce îi priveşte, dreptul de a fi ales. S-a adus, astfel, atingere şi prevederilor art. 53 din Constituţie, deoarece li se restrânge dreptul de a fi primar fără a exista vreuna dintre situaţiile prevăzute de alin. (2) teza a doua a textului pretins încălcat. 11. Se susţine că interzicerea desfăşurării activităţii de membru în consiliul de administraţie al unei şcoli, activitate neremunerată, nu se încadrează în situaţiile prevăzute de art. 53 din Legea fundamentală. Incompatibilitatea nu ar trebui să existe, deoarece, potrivit art. 96 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, în cazul unităţilor de învăţământ, consiliul de administraţie este format din 7, 9 sau 13 membri, printre care se numără şi primarul sau un reprezentant al primarului, ceea ce este perfect legal având în vedere atribuţiile pe care le are primarul, potrivit art. 63 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001. De asemenea, incompatibilitatea nu subzistă, raportată şi la prevederile Legii nr. 313/2015 pentru modificarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, care prevede că primarii şi preşedinţii de consilii judeţene pot face parte din adunările generale ale asociaţiilor de utilităţi publice, modificând astfel regimul incompatibilităţilor. Astfel, prin atribuţiile stabilite prin acest act normativ, primarul trebuie să participe în consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ din localitatea respectivă. 12. În plus, autorii excepţiei de neconstituţionalitate din dosarele Curţii Constituţionale nr. 743D/2017 şi nr. 2.687D/2017 susţin că prevederile de lege criticate contravin şi dispoziţiilor art. 120 şi art. 121 din Constituţie, deoarece împiedică primarii să participe la şedinţele adunărilor generale ale acţionarilor instituţiilor publice de interes local, aşa cum este instituţia de învăţământ a comunei, pentru a cunoaşte şi a ajuta la rezolvarea tuturor problemelor de ordin administrativ cu care se confruntă acestea. Dacă în art. 120 din Constituţie se face vorbire despre principiile descentralizării şi autonomiei locale a serviciilor publice, pe care trebuie să se întemeieze administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale, înseamnă că şi activitatea instituţiei de învăţământ, care este o instituţie publică, pentru bună funcţionare, trebuie să fie coordonată de conducătorul administraţiei publice din unitatea administrativ-teritorială şi să conlucreze cu acesta, respectiv cu primarul, care, potrivit legii, este cel care asigură fondurile necesare pentru toate activităţile şcolare, prin bugetul local, şi cel care pune la dispoziţie locaţia şcolii, asigură baza materială şi condiţiile normale de desfăşurare a procesului de învăţământ, se ocupă de igienizare, de reparaţiile ce trebuie efectuate în şcoală, de investiţiile necesare pentru ca procesul de învăţământ să se desfăşoare în bune condiţii. Pentru acestea este esenţial ca din consiliul de administraţie al şcolii să facă parte şi primarul, pentru a exista o coordonare între cele două instituţii în rezolvarea acestor aspecte esenţiale pentru existenţa procesului de învăţământ în bune condiţii. 13. Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, făcând referire, în esenţă, la jurisprudenţa Curţii Constituţionale. Mai arată că aspectele prezentate în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate reprezintă şi probleme izvorâte din modalitatea de aplicare a textului. 14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 15. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, din perspectiva situaţiei de fapt care face obiectul judecăţii pe fond. Astfel, autorii excepţiei au fost evaluaţi de Agenţia Naţională de Integritate în sensul constatării stării de incompatibilitate a acestora, prin cumularea funcţiei de primar cu calitatea de membru al consiliului de administraţiei al unei unităţi de învăţământ de stat. Temeiul în vigoare îl constituia art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, raportat la art. 96 din Legea nr. 1/2011, forma în vigoare în perioada respectivă. Prin urmare, excepţia priveşte modul în care a fost aplicată legea, prin prisma principiilor de drept ce guvernau starea de fapt, potrivit principiului tempus regit actum, iar nu o situaţie de neconstituţionalitate a prevederilor legale care au constituit temei pentru evaluarea respectivă. Dintr-o altă perspectivă, Guvernul consideră că excepţia este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, şi anume Decizia nr. 1.484 din 10 noiembrie 2011. Prevederile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 nu conţin dispoziţii discriminatorii, în sensul art. 16 din Constituţie, ci se aplică în egală măsură tuturor persoanelor aflate în situaţia prevăzută de lege. Critica referitoare la încălcarea dispoziţiilor art. 37 din Constituţie este neîntemeiată, deoarece, prin stabilirea unor incompatibilităţi între funcţia de primar şi cea de membru în consiliul de administraţie al unor instituţii publice, legiuitorul nu a încălcat dreptul de a fi ales. Persoanele care ocupă aceste funcţii publice au fost alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile stabilite de legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. În consecinţă, nici dispoziţiile art. 53 din Constituţie nu sunt încălcate prin prevederile de lege criticate. Cu privire la pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 120 şi art. 121 din Constituţie, Guvernul observă că normele constituţionale stabilesc faptul că primarii funcţionează în condiţiile legii, ca autorităţi administrative autonome, şi rezolvă treburile publice din comune şi din oraşe. Astfel, dispoziţiile art. 87 din Legea nr. 161/2003 concură, alături de celelalte prevederi legale incidente, la crearea cadrului legal („în condiţiile legii“), în care sunt îndeplinite atribuţiile specifice demnităţii publice de alesul local la care face referire art. 87 din Legea nr. 161/2003. 16. Avocatul Poporului menţionează că îşi păstrează punctul de vedere astfel cum a fost reţinut în Decizia nr. 309 din 5 iunie 2014, nr. 12 din 19 ianuarie 2016 şi nr. 13 din 19 ianuarie 2016, în sensul că incompatibilitatea funcţiei de primar cu anumite funcţii private nu este o condiţie de eligibilitate şi înlăturarea ei depinde de voinţa celui ales, care poate opta pentru una dintre ele două calităţi incompatibile. De asemenea apreciază că incompatibilitatea stabilită prin dispoziţiile de lege criticate reprezintă o măsură necesară pentru asigurarea transparenţei în exercitarea funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, precum şi pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, măsură ce are ca scop garantarea exercitării cu imparţialitate a funcţiilor publice. 17. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente la şedinţa publică, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 18. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este reţinut în încheierile de sesizare a Curţii Constituţionale, îl constituie prevederile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, cu modificările şi completările ulterioare. Aceste dispoziţii au următorul cuprins: „(1) Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu: [...] d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional sau local, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice;“. Curtea reţine că partea introductivă a art. 87 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 a fost modificată prin articolul unic pct. 4 din Legea nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 2 mai 2017, fără să păstreze soluţia legislativă criticată de autorul excepţiei de neconstituţionalitate. De asemenea, art. 87 alin. (1) lit. d) a fost modificat prin articolul unic pct. 2 din Legea nr. 128/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 7 iunie 2017. În prezent, dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 au următorul cuprins: „Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcţii sau calităţi: [...] d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice, cu excepţia reprezentanţilor în adunarea generală a acţionarilor la societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a membrilor în consiliile de administraţie ale unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de stat sau confesionale şi ale spitalelor publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale sau a altor reprezentanţi ai instituţiilor publice din subordinea unităţilor administrativ-teritoriale sau la care unitatea administrativ-teritorială pe care o conduce deţine participaţie;“. Însă, ţinând seama de jurisprudenţa Curţii Constituţionale, concretizată în Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare“, precum şi de dispoziţiile aplicabile cauzelor în cadrul cărora a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că obiect al acesteia îl constituie dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 87/2017. 20. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 37 privind dreptul de a fi ales, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 120 privind principiile de bază ale administraţiei publice locale şi art. 121 privind autorităţile comunale şi orăşeneşti. 21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, referitor la dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 87/2017, criticate din aceeaşi perspectivă, s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 12 din 19 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 235 din 30 martie 2016, sau prin Decizia nr. 71 din 22 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 526 din 26 iunie 2018, respingând excepţia ca neîntemeiată. 22. La paragraful 15 al Deciziei nr. 12 din 19 ianuarie 2016, Curtea a reţinut că textul de lege criticat instituie o serie de incompatibilităţi care reprezintă măsuri necesare pentru asigurarea transparenţei în exercitarea funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, precum şi pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, măsuri ce au ca scop garantarea exercitării cu imparţialitate a funcţiilor publice (a se vedea Decizia nr. 225 din 15 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 28 aprilie 2011). 23. Curtea a mai reţinut, la paragraful 16 al Deciziei nr. 12 din 19 ianuarie 2016, că prin prevederile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 se instituie mai multe situaţii de incompatibilitate. Potrivit raportului întocmit de Agenţia Naţională de Integritate, autorul excepţiei se afla în situaţie de incompatibilitate întrucât deţinea atât funcţia de primar, cât şi pe cea de membru al consiliului de administraţie al unei instituţii publice. În perioada în care autorul excepţiei a exercitat şi funcţia de primar şi pe aceea de membru în consiliul de administraţie al şcolii, art. 96 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 prevedea că în componenţa consiliului de administraţie intră, pe lângă cadre didactice, inclusiv directorul, reprezentanţi ai părinţilor, un reprezentant al consiliului local şi un reprezentant al primarului, iar nu primarul însuşi. Ulterior, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2014 privind instituirea unor măsuri în domeniul educaţiei, cercetării ştiinţifice şi pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 30 iunie 2014, art. 96 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 a fost modificat, în sensul că din consiliul de administraţie al şcolii fac parte, pe lângă ceilalţi reprezentanţi, şi primarul sau un reprezentant al primarului. Din această perspectivă, a succesiunii legilor în timp, Curtea a observat că autorul critică, în realitate, modul de interpretare şi aplicare a legii de către Agenţia Naţională de Integritate, aspect ce excedează controlului de constituţionalitate. În acest sens, Curtea a reţinut că, în jurisprudenţa sa în materie, a constatat că susţinerile privind înţelegerea conţinutului normelor juridice criticate, prin corelare cu alte dispoziţii legale, vizează interpretarea şi aplicarea legilor în cauza dedusă judecăţii. Stabilirea în concret a stării de incompatibilitate în cazul funcţiilor publice la care textele de lege criticate fac referire revine instanţei judecătoreşti, care, cu prilejul soluţionării contestaţiei împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate, analizează particularităţile fiecărei speţe, în lumina dispoziţiilor legale cu incidenţă în materie, astfel încât soluţia dispusă să corespundă scopului de asigurare a imparţialităţii, protejare a interesului public (a se vedea în acest sens Decizia nr. 167 din 17 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 12 iunie 2015, paragraful 27). De asemenea, prin Decizia nr. 71 din 22 februarie 2018, paragraful 21, cu privire la succesiunea în timp a soluţiilor legislative criticate, Curtea a reţinut că acestea reprezintă opţiunea legiuitorului, încadrându-se în marja sa de apreciere cu privire la stabilirea regimului incompatibilităţilor, iar instanţa judecătorească analizează aplicarea legii la cazul dedus judecăţii, potrivit principiului tempus regit actum. 24. Referitor la critica privind încălcarea art. 16 alin. (3) şi art. 37 din Legea fundamentală, la paragraful 17 al Deciziei nr. 12 din 19 ianuarie 2016, Curtea a observat că aceasta nu poate fi reţinută, deoarece prin stabilirea unei incompatibilităţi între funcţia de primar şi aceea de membru al consiliului de administraţie al unei instituţii publice nu se aduce atingere dreptului de a ocupa o funcţie publică în condiţiile legii şi nici dreptului de a fi ales. Astfel, persoanele care ocupă aceste funcţii publice au fost alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile stabilite de legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, situaţie în care se află şi autorul excepţiei, iar incapacitatea ataşată mandatului astfel dobândit reprezintă o garanţie necesară exercitării cu imparţialitate a funcţiilor publice (a se vedea în acest sens Decizia nr. 225 din 15 februarie 2011 şi Decizia nr. 309 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 4 august 2014, paragraful 38). 25. De asemenea, la paragraful 18 al Deciziei nr. 12 din 19 ianuarie 2016, Curtea nu a reţinut încălcarea dispoziţiilor art. 53 din Constituţie, deoarece în cauză nu s-a constatat restrângerea exerciţiului vreunui drept sau al vreunei libertăţi fundamentale. 26. Cât priveşte dispoziţiile art. 121 din Legea fundamentală, prin Decizia nr. 225 din 15 februarie 2011, precitată, Curtea a reţinut că acestea nu au incidenţă în cauză, deoarece consacră, la nivel constituţional, principiul autonomiei locale în cadrul organizării administraţiei publice din unităţile administrativ-teritoriale, fără a avea vreo legătură cu incompatibilităţile prevăzute de lege pentru funcţiile de primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de consiliu local. 27. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 28. Cu privire la pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 120 din Constituţie, Curtea constată că, pentru considerente similare celor referitoare la pretinsa încălcare a art. 121 din Constituţie, acestea nu au incidenţă în cauza de faţă, deoarece statuează că autonomia publică din unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale şi deconcentrării serviciilor publice, fără a avea vreo legătură cu incompatibilităţile prevăzute de lege pentru funcţiile de primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de consiliu local. 29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Nicolae Rugină, de Gheorghe Bece, de Vergil Dascălu şi de Marin Cioană în dosarele nr. 1.653/54/2016, nr. 122/54/2017, nr. 482/54/2017 şi nr. 462/54/2017 ale Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 22 ianuarie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
