Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 45 din 16 septembrie 2024 referitoare la infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice prevăzute de art. 246 din Codul penal Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 45 din 16 septembrie 2024 referitoare la infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice prevăzute de art. 246 din Codul penal

EMITENT: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1062 din 23 octombrie 2024
Comenteaza legea
    Dosar nr. 1.095/1/2024
    Completul compus din:

┌────────────┬─────────────────────────┐
│Eleni       │- preşedintele Secţiei   │
│Cristina    │penale a Înaltei Curţi de│
│Marcu       │Casaţie şi Justiţie -    │
│            │preşedintele completului │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Ilie Iulian │- judecător la Secţia    │
│Dragomir    │penală                   │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Francisca   │- judecător la Secţia    │
│Maria Vasile│penală                   │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Lucia       │- judecător la Secţia    │
│Tatiana Rog │penală                   │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Andrei      │- judecător la Secţia    │
│Claudiu Rus │penală                   │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Adriana     │- judecător la Secţia    │
│Ispas       │penală                   │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Luminiţa    │- judecător la Secţia    │
│Criştiu-Ninu│penală                   │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Adrian Glugă│- judecător la Secţia    │
│            │penală                   │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Isabelle    │- judecător la Secţia    │
│Tocan       │penală                   │
└────────────┴─────────────────────────┘


    1. Pe rol se află soluţionarea cauzei având ca obiect sesizarea formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală, înregistrată cu nr. 1.095/1/2024, cu privire la următoarea problemă de drept:
    "Dacă, în cazul infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice prevăzute de art. 246 din Codul penal, elementul material constând în modalitatea normativă a îndepărtării se realizează şi atunci când, prin corupere, se retrage de la o licitaţie publică chiar autorul faptei, respectiv subiectul activ al infracţiunii?"

    2. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a fost constituit conform prevederilor art. 476 alin. (6) din Codul de procedură penală şi art. 34 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările ulterioare (Regulamentul ICCJ).
    3. Şedinţa este prezidată de către preşedintele Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, doamna judecător Eleni Cristina Marcu.
    4. La şedinţa de judecată participă doamna Adina-Andreea Ciuhan Teodoru, magistrat-asistent în cadrul Secţiilor Unite, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 36 din Regulamentul ICCJ.
    5. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este reprezentat de doamna Ecaterina Nicoleta Eucarie, procuror în cadrul Secţiei judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    6. Reprezentantul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, doamna procuror Ecaterina Nicoleta Eucarie, având cuvântul referitor la chestiunea de drept supusă dezlegării, în temeiul art. 475-477 din Codul de procedură penală, în principal, a solicitat respingerea ca inadmisibilă a sesizării formulate, arătând că nu sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate a sesizării. Astfel, reprezentantul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a susţinut că, în speţă, nu este îndeplinită condiţia de admisibilitate referitoare la necesitatea lămuririi unei chestiuni de drept de care să depindă soluţionarea pe fond a cauzei.
    7. În susţinerea punctului de vedere formulat s-a arătat că, astfel cum reiese din situaţia de fapt expusă de instanţa de trimitere, inculpaţii solicitau sume de bani persoanelor vătămate în scopul retragerii de la licitaţie şi, implicit, al neinfluenţării preţului acesteia. Prin urmare, având în vedere că întrebarea instanţei de trimitere se referă la modalitatea normativă a îndepărtării de la o licitaţie publică prin coruperea unei persoane, s-a apreciat că eventualul răspuns pe fond al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală nu poate fi util soluţionării cauzei.
    8. Cu privire la problema de drept supusă dezlegării Ministerul Public a susţinut că infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice prin îndepărtarea unui participant prin corupere ori constrângere nu poate avea ca rezultat decât îndepărtarea participantului asupra căruia s-au exercitat actele prohibite de norma de incriminare, nu şi a corupătorului ori a persoanei care exercită constrângerea.
    9. Din simpla interpretare gramaticală a textului art. 246 din Codul penal se poate deduce faptul că prima modalitate alternativă de săvârşire vizează îndepărtarea prin constrângere sau corupere a unui participant la o licitaţie publică, şi nu îndepărtarea corupătorului ori a constrângătorului. Sensul verbului „a îndepărta“ vizează înţelesul comun, acela de a înlătura, şi nu cel de a se retrage, fiind evident că acţiunea interzisă poate viza doar un alt participant la licitaţie, nu şi propria persoană. De altfel, aşa cum reiese din norma de incriminare, nu este obligatoriu ca cel care corupe să fie şi participant la licitaţie.
    10. Având în vedere cele expuse şi analizând întrebarea formulată în contextul faptelor săvârşite în dosarul cauzei, s-a concluzionat în sensul că infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice prin îndepărtarea unui participant prin corupere ori constrângere nu poate avea ca rezultat decât îndepărtarea participantului asupra căruia s-au exercitat actele prohibite de norma de incriminare, nu şi a corupătorului ori a persoanei care exercită constrângerea.
    11. Preşedintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, doamna judecător Eleni Cristina Marcu, constatând că nu sunt întrebări de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, reţinându-se dosarul în pronunţare privind sesizarea formulată.
    ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE, COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT ÎN MATERIE PENALĂ,
    deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:
    I. Titularul şi obiectul sesizării
    12. Prin încheierea din şedinţa din 23 aprilie 2024 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală, în baza art. 476 alin. (1) raportat la art. 475 din Codul de procedură penală, a fost sesizată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:
    "Dacă, în cazul infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice prevăzute de art. 246 din Codul penal, elementul material constând în modalitatea normativă a îndepărtării se realizează şi atunci când, prin corupere, se retrage de la o licitaţie publică chiar autorul faptei, respectiv subiectul activ al infracţiunii?"


    II. Expunerea succintă a cauzei
    13. Prin Sentinţa penală nr. 91 din 4 septembrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 610/32/2018, Curtea de Apel Bacău a dispus următoarele:
    14. Cu privire la inculpatul A. S. C., în baza art. 396 alin. (6) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din Codul de procedură penală şi art. 154 alin. (1) lit. d) din Codul penal a încetat procesul penal pornit împotriva acestui inculpat pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din Codul penal (întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale) şi de deturnare a licitaţiilor publice prevăzută de art. 246 din Codul penal cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal şi art. 35 alin. (1) din Codul penal (23 de acte materiale).
    15. În baza art. 396 alin. (1) şi (2) din Codul penal a condamnat pe inculpatul A. S. C. pentru săvârşirea infracţiunilor de şantaj prevăzute de art. 207 alin. (1) şi (3) din Codul penal cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal (faptă din data de 27 noiembrie 2015, persoană vătămată A. L. şi faptă din data de 12 mai 2016, persoană vătămată D. G. S.), la pedepse de câte 4 ani închisoare.
    16. În baza art. 67 alin. (1) din Codul penal a interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din Codul penal.
    17. În baza art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal a aplicat inculpatului A. S. C. pedeapsa principală rezultantă de 5 ani şi 4 luni închisoare, iar în baza art. 45 alin. (3) din Codul penal a interzis aceluiaşi inculpat cu titlu de pedeapsă complementară, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din Codul penal.
    18. În baza art. 404 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală, raportat la art. 72 din Codul penal a dedus din durata pedepsei închisorii aplicate inculpatului durata reţinerii şi a arestării preventive.
    19. Cu privire la inculpatul F. R. V. a reţinut că acesta a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (5) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, a achitat pe acest inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (3) din Codul penal întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.
    20. În baza art. 396 alin. (6) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din Codul de procedură penală şi art. 154 alin. (1) lit. d) din Codul penal a încetat procesul penal pornit împotriva aceluiaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice prevăzute de art. 246 din Codul penal cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal şi art. 35 alin. (1) din Codul penal (26 de acte materiale).
    21. În baza art. 396 alin. (1) şi (2) din Codul penal a condamnat pe inculpatul F. R. V. pentru săvârşirea infracţiunii de şantaj prevăzute de art. 207 alin. (1) şi (3) din Codul penal cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal (faptă din data de 12 mai 2016, persoană vătămată D. G. S.) la pedeapsa de 4 ani închisoare.
    22. În baza art. 67 alin. (1) din Codul penal a interzis inculpatului F. R. V. cu titlu de pedeapsă complementară, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din Codul penal.
    23. În baza art. 404 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală raportat la art. 72 din Codul penal a dedus din durata pedepsei închisorii aplicate inculpatului durata reţinerii şi a arestării preventive.
    24. Cu privire la inculpatul L. P. M. a reţinut că acesta a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (6) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din Codul de procedură penală şi art. 154 alin. (1) lit. d) din Codul penal, a încetat procesul penal pornit împotriva acestui inculpat întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale pentru săvârşirea infracţiunilor de: constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (3) din Codul penal; deturnarea licitaţiilor publice prevăzute de art. 246 din Codul penal cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal şi art. 35 alin. (1) din Codul penal (12 acte materiale); instigare la abuz în serviciu prevăzută de art. 47 din Codul penal raportat la art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal (2 acte materiale); instigare la fals intelectual prevăzută de art. 47 din Codul penal raportat la art. 321 din Codul penal, faptă din 20 octombrie 2014; determinare la fals intelectual prevăzută de art. 52 alin. (3) raportat la art. 321 din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal (2 acte materiale). A constatat că inculpatul a fost reţinut şi arestat preventiv în cauză.
    25. Cu privire la inculpatul P. C. a reţinut că acesta nu a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (6) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din Codul de procedură penală şi art. 154 alin. (1) lit. d) din Codul penal, a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru săvârşirea infracţiunilor de: constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (3) din Codul penal; deturnarea licitaţiilor publice prevăzută de art. 246 din Codul penal cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal şi art. 35 alin. (1) din Codul penal; determinare la fals intelectual prevăzută de art. 52 alin. (3) raportat la art. 321 din Codul penal. A constatat că inculpatul P. C. a fost reţinut şi arestat preventiv în cauză.
    26. Cu privire la inculpatul B. G. Curtea a reţinut că acesta a solicitat încetarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (6) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din Codul de procedură penală şi art. 154 alin. (1) lit. d) din Codul penal, a încetat procesul penal pornit împotriva acestui inculpat pentru săvârşirea infracţiunilor de: constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (3) din Codul penal, şi deturnarea licitaţiilor publice prevăzută de art. 246 din Codul penal cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal şi art. 35 alin. (1) din Codul penal. A constatat că inculpatul B. G. a fost reţinut şi arestat preventiv în cauză.
    27. Cu privire la inculpatul H. R. a reţinut că acesta a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (5) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, a achitat pe inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (3) din Codul penal, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.
    28. În baza art. 396 alin. (6) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din Codul de procedură penală şi art. 154 alin. (1) lit. d) din Codul penal a încetat procesul penal pornit împotriva aceluiaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice prevăzute de art. 246 din Codul penal cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal şi art. 35 alin. (1) din Codul penal.
    29. În baza art. 396 alin. (1) şi (2) din Codul penal a condamnat pe inculpatul H. R. pentru săvârşirea infracţiunilor de şantaj prevăzute de art. 207 alin. (1) şi (3) din Codul penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal (faptă din data de 27 noiembrie 2015, persoană vătămată A. L.), la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare.
    30. În baza art. 67 alin. (1) din Codul penal a interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară, pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din Codul penal.
    31. În baza art. 404 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală raportat la art. 72 din Codul penal a dedus din durata pedepsei închisorii aplicate inculpatului durata arestului preventiv.
    32. Cu privire la inculpatul G. M. Curtea a reţinut că acesta a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (5) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, a achitat pe inculpatul G. M. pentru săvârşirea infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (3) din Codul penal, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.
    33. În baza art. 396 alin. (6) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din Codul de procedură penală şi art. 154 alin. (1) lit. d) din Codul penal a încetat procesul penal pornit împotriva aceluiaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice prevăzute de art. 246 din Codul penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal şi art. 35 alin. (1) din Codul penal.
    34. În baza art. 396 alin. (1) şi (2) din Codul penal a condamnat pe inculpatul G. M. pentru săvârşirea infracţiunilor de şantaj prevăzute de art. 207 alin. (1) şi (3) din Codul penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal (faptă din data de 27 noiembrie 2015, persoană vătămată A. L.), la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare.
    35. În baza art. 67 alin. (1) din Codul penal a interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară, pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din Codul penal.
    36. În baza art. 404 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală raportat la art. 72 din Codul penal a dedus din durata pedepsei închisorii aplicate inculpatului durata reţinerii şi arestului preventiv.
    37. Cu privire la inculpatul S. C. Curtea a reţinut că acesta a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (5) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, a achitat pe inculpatul S. C. pentru săvârşirea infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (3) din Codul penal, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.
    38. În baza art. 396 alin. (6) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din Codul de procedură penală şi art. 154 alin. (1) lit. d) din Codul penal a încetat procesul penal pornit împotriva aceluiaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice prevăzute de art. 246 din Codul penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal şi art. 35 alin. (1) din Codul penal.
    39. În baza art. 396 alin. (1) şi (2) din Codul penal a condamnat pe inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de şantaj prevăzute de art. 207 alin. (1) şi (3) din Codul penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal (faptă din data de 12 mai 2016, persoană vătămată D. G. S.), la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare.
    40. În baza art. 67 alin. (1) din Codul penal a interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară, pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din Codul penal.
    41. În baza art. 404 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală raportat la art. 72 din Codul penal a dedus din durata pedepsei închisorii aplicate inculpatului durata reţinerii şi arestului preventiv.
    42. Cu privire la inculpatul S. S. C. Curtea a reţinut că acesta nu a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (6) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din Codul de procedură penală şi art. 154 alin. (1) lit. d) din Codul penal, a încetat procesul penal pornit împotriva acestuia pentru săvârşirea infracţiunilor de: aderare la un grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (3) din Codul penal, deturnare a licitaţiilor publice, prevăzută de art. 246 din Codul penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal şi art. 35 alin. (1) din Codul penal, instigare la fals intelectual, prevăzută de art. 47 din Codul penal, raportat la art. 321 din Codul penal, faptă din 29 aprilie 2015, evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, faptă din 29 aprilie 2015, întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.
    43. Cu privire la inculpatul Z. S. Curtea a reţinut că acesta a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (5) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, a achitat pe inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (3) din Codul penal, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.
    44. În baza art. 396 alin. (6) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din Codul de procedură penală şi art. 154 alin. (1) lit. d) din Codul penal a încetat procesul penal pornit împotriva aceluiaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice, prevăzută de art. 246 din Codul penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal şi art. 35 alin. (1) din Codul penal.
    45. În baza art. 396 alin. (1) şi (2) din Codul penal a condamnat pe inculpatul Z. S. pentru săvârşirea infracţiunii de şantaj prevăzute de art. 207 alin. (1) şi (3) din Codul penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal (faptă din data de 12 mai 2016, persoană vătămată D. G. S.), la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare.
    46. În baza art. 67 alin. (1) din Codul penal a interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară, pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din Codul penal.
    47. În baza art. 404 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală raportat la art. 72 din Codul penal a dedus din durata pedepsei închisorii aplicate inculpatului durata reţinerii şi arestului preventiv.
    48. Cu privire la inculpatul A. C. s-a reţinut că acesta nu a solicitat continuarea procesului penal, astfel că în baza art. 396 alin. (6) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din Codul de procedură penală şi art. 154 alin. (1) lit. d) din Codul penal a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, prevăzute la art. 367 alin. (1) şi (3) din Codul penal, întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale şi de deturnare a licitaţiilor publice prevăzută de art. 246 din Codul penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal şi art. 35 alin. (1) din Codul penal. A constatat că inculpatul a fost reţinut şi arestat preventiv în cauză.
    49. Cu privire la inculpatul P. D. C. Curtea a reţinut că acesta a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (6) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din Codul de procedură penală şi art. 154 alin. (1) lit. d) din Codul penal, a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice prevăzute de art. 246 din Codul penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal (faptă din 14 aprilie 2016, întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale).
    50. În baza art. 396 alin. (1) şi (2) din Codul penal a condamnat pe inculpatul P. D. C. pentru săvârşirea infracţiunilor de şantaj prevăzute de art. 207 alin. (1) şi (3) din Codul penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal (faptă din data de 12 mai 2016, persoană vătămată D. G. S.) la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare.
    51. În baza art. 67 alin. (1) din Codul penal a interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară, pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din Codul penal.
    52. În baza art. 404 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală raportat la art. 72 din Codul penal a dedus din durata pedepsei închisorii aplicate inculpatului durata reţinerii şi arestului preventiv.
    53. Cu privire la inculpatul T. I. A. Curtea a reţinut că acesta nu a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (6) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din Codul de procedură penală şi art. 154 alin. (1) lit. d) din Codul penal, a încetat procesul penal pornit împotriva acestuia pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat prevăzute de art. 367 alin. (1) şi (3) din Codul penal şi de deturnare a licitaţiilor publice prevăzută de art. 246 din Codul penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal şi art. 35 alin. (1) din Codul penal.
    54. Cu privire la inculpatul D. P. I. Curtea a reţinut că acesta a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (6) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din Codul de procedură penală şi art. 154 alin. (1) lit. d) din Codul penal, a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru săvârşirea infracţiunilor de: aderare la un grup infracţional organizat prevăzute de art. 367 alin. (1)-(3) din Codul penal, întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale, deturnarea licitaţiilor prevăzute de art. 246 din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal, instigare la determinare la fals intelectual prevăzută de art. 47 din Codul penal raportat la art. 52 alin. (3) din Codul penal cu referire la art. 321 din Codul penal, uz de fals prevăzută de art. 323 din Codul penal, întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.
    55. În baza art. 396 alin. (6) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din Codul de procedură penală şi art. 154 alin. (1) lit. d) din Codul penal a încetat procesul penal pornit împotriva aceluiaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu, art. 47 din Codul penal raportat la art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 din Codul penal, întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale. A constatat că inculpatul a fost reţinut şi arestat preventiv în cauză.
    56. Cu privire la inculpatul J. I. Curtea a reţinut că acesta a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (6) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din Codul de procedură penală şi art. 154 alin. (1) lit. d) din Codul penal, a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru săvârşirea infracţiunilor de: aderare la un grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (3) din Codul penal, întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale, de deturnare a licitaţiilor publice prevăzută de art. 246 din Codul penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal şi art. 35 alin. (1) din Codul penal, determinare la fals intelectual prevăzută de art. 52 alin. (3) din Codul penal raportat la art. 321 din Codul penal, întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale, uz de fals în formă continuată prevăzută de art. 323 din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal, întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.
    57. În baza art. 396 alin. (1) şi (2) din Codul penal a condamnat pe inculpatul J. I. pentru săvârşirea infracţiunilor de şantaj prevăzute de art. 207 alin. (1) şi (3) din Codul penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal (faptă din data de 12 mai 2016, persoană vătămată D. G. S.), la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare.
    58. În baza art. 67 alin. (1) din Codul penal a interzis inculpatului J. I., cu titlu de pedeapsă complementară, pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din Codul penal.
    59. În baza art. 404 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală raportat la art. 72 din Codul penal a dedus din durata pedepsei închisorii aplicate inculpatului durata reţinerii şi arestului preventiv.
    60. Cu privire la inculpata P. C. M. Curtea a reţinut că aceasta a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (6) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din Codul de procedură penală şi art. 154 alin. (1) lit. d) din Codul penal, a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatei P. C. M. pentru săvârşirea infracţiunilor de sprijinire a unui grup infracţional organizat prevăzute de art. 367 alin. (1) şi (3) din Codul penal, întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale, şi de determinare la fals intelectual prevăzută de art. 52 alin. (3) din Codul penal raportat la art. 321 alin. (1) din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal.
    61. În baza art. 396 alin. (5) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală a achitat pe inculpata P. C. M. pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la deturnarea licitaţiilor publice prevăzute de art. 48 din Codul penal raportat la art. 246 din Codul penal (faptă din 17.04.2013), întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.
    62. Cu privire la inculpata R. R. L. Curtea a reţinut că aceasta a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (6) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din Codul de procedură penală şi art. 154 alin. (1) lit. d) din Codul penal, astfel că a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatei pentru săvârşirea infracţiunilor de: aderare la un grup infracţional organizat prevăzute de art. 367 alin. (1) şi (3) din Codul penal, instigare la deturnarea licitaţiilor publice prevăzute de art. 47 din Codul penal raportat la art. 246 din Codul penal, determinare la fals intelectual prevăzută de art. 52 alin. (3) din Codul penal raportat la art. 321 alin. (1) din Codul penal, uz de fals prevăzută de art. 323 din Codul penal, întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.
    63. În baza art. 396 alin. (5) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală a achitat pe aceeaşi inculpată pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la deturnarea licitaţiilor publice prevăzute de art. 48 din Codul penal raportat la art. 246 din Codul penal (faptă din 25.04.2013), întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.
    64. Cu privire la inculpatul G. N. Curtea a reţinut că acesta nu a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (6) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din Codul de procedură penală şi art. 154 alin. (1) lit. d) din Codul penal, a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru săvârşirea infracţiunilor de: sprijinire a unui grup infracţional organizat prevăzute de art. 367 alin. (1) şi (3) din Codul penal, fals intelectual prevăzută de art. 321 din Codul penal, complicitate la deturnarea licitaţiilor publice prevăzută art. 48 din Codul penal raportat la art. 246 din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal (3 acte materiale), întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.
    65. În baza art. 396 alin. (6) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din Codul de procedură penală şi art. 154 alin. (1) lit. c) din Codul penal a încetat procesul penal pornit împotriva aceluiaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de infracţiunii de abuz în serviciu prevăzute de art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal (4 acte materiale), întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale. A constatat că inculpatul a fost reţinut şi arestat preventiv în cauză.
    66. Cu privire la inculpatul D. P. Curtea a reţinut că acesta a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (5) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, a achitat pe inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice prevăzute de art. 246 din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal (2 acte materiale), întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.
    67. În baza art. 396 alin. (6) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din Codul de procedură penală şi art. 154 alin. (1) lit. d) din Codul penal a încetat procesul penal pornit împotriva aceluiaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de determinare la fals intelectual prevăzute de art. 52 alin. (3) din Codul penal raportat la art. 321 din Codul penal.
    68. Cu privire la inculpatul R. V. S. Curtea a reţinut că acesta a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (6) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din Codul de procedură penală şi art. 154 alin. (1) lit. d) din Codul penal, a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual prevăzute de art. 321 din Codul penal.
    69. În baza art. 396 alin. (6) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din Codul de procedură penală şi art. 154 alin. (1) lit. d) din Codul penal a încetat procesul penal pornit împotriva aceluiaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală prevăzute de art. 48 din Codul penal raportat la art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005.
    70. Cu privire la inculpatul P. D. Curtea a reţinut că acesta a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (5) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, a achitat pe inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la deturnarea licitaţiilor publice, prevăzută de art. 47 din Codul penal, raportat la art. 246 din Codul penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal. A constatat că inculpatul a fost reţinut pentru 24 de ore.
    71. Cu privire la inculpatul C. C.-V. s-a reţinut că acesta a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (5) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, a achitat pe inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice prevăzute de art. 246 din Codul penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal.
    72. Cu privire la inculpata A. D. E. Curtea a reţinut că aceasta a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (5) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, a achitat pe inculpată pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la deturnarea licitaţiilor publice prevăzute de art. 48 din Codul penal raportat la art. 246 din Codul penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal.
    73. Cu privire la inculpatul C. D. s-a reţinut că acesta a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (6) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din Codul de procedură penală şi art. 154 alin. (1) lit. d) din Codul penal, a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice, faptă prevăzută de art. 246 din Codul penal.
    74. Cu privire la inculpatul L. I. Curtea a reţinut că acesta a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (6) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din Codul de procedură penală şi art. 154 alin. (1) lit. d) din Codul penal a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la fals intelectual, prevăzută de art. 48 din Codul penal raportat la art. 321 alin. (1) din Codul penal.
    75. Cu privire la inculpatul Z. C. M. s-a reţinut că acesta a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (6) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din Codul de procedură penală şi art. 154 alin. (1) lit. d) din Codul penal, a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual prevăzute de art. 321 din Codul penal.
    76. În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din Codul penal s-a dispus confiscarea sumei obţinute prin săvârşirea infracţiunii de şantaj prevăzute de art. 207 alin. (1) şi (3) din Codul penal de la inculpaţii A. S. C., F. R. V., J. I., P. D. C., S. C. şi Z. S.
    77. În baza art. 404 alin. (4) din Codul de procedură penală, raportat la art. 25 alin. (3) din Codul de procedură penală, a desfiinţat ca fiind false înscrisurile menţionate. Nu au fost anulate procesele-verbale de licitaţie şi nici actele de adjudecare din dosarele de executare.
    78. În baza art. 397 din Codul de procedură penală raportat la art. 25 alin. (5) din Codul de procedură penală a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă formulată de părţile civile din dosarele de executare. În baza art. 397 alin. (1) din Codul de procedură penală a respins, ca inadmisibile, acţiunile civile formulate de părţile civile în dosarele de executare silită menţionate. În baza art. 397 alin. (1) din Codul de procedură penală a respins acţiunea civilă formulată de Ministerul Finanţelor Publice prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), prejudiciul fiind achitat integral.
    79. În baza art. 404 alin. (4) lit. c) din Codul de procedură penală, raportat la art. 112^1 din Codul penal, a dispus ridicarea măsurii sechestrului asigurător instituit prin ordonanţa din data de 20 decembrie 2016 în vederea confiscării speciale şi a confiscării extinse conform art. 249 alin. (1), (4) şi (5) şi art. 253 din Codul de procedură penală, raportat la art. 112 alin. (1) lit. e) din Codul penal şi art. 112^1 din Codul penal.
    80. Pentru a dispune astfel, prima instanţă a reţinut, în esenţă, că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Bacău, s-a dispus trimiterea în judecată, printre alţii, a inculpaţilor A. S. C., J. I., P. D. C., F. R. V., S. C., H. R., G. M. şi Z. S., astfel:
    - A. S. C. pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, şantaj (2 infracţiuni), deturnarea licitaţiilor publice (27 infracţiuni) şi tentativă la deturnarea licitaţiilor publice (2 infracţiuni), fapte prevăzute şi pedepsite de art. 367 alin. (1) şi (3) din Codul penal, art. 207 alin. (1) şi (3) din Codul penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal, art. 246 din Codul penal (19 infracţiuni) cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal, art. 246 din Codul penal (8 infracţiuni), art. 32 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 246 din Codul penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal (1 infracţiune) şi art. 32 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 246 din Codul penal (1 infracţiune), totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) din Codul penal, faptele constând în aceea că:
    1. începând cu anul 2013 a constituit împreună cu inculpatul F. R. V. o grupare infracţională specializată în comiterea unor infracţiuni de şantaj şi deturnarea licitaţiilor publice, grupare la care au aderat inculpaţii A. C., B. A. I., H. R., Z. S., S. S. C., S. C. şi G. M. şi care a acţionat independent sau în strânsă legătură cu gruparea infracţională constituită de inculpaţii L. P. M., B. G. şi P. C.;
    2. la datele de 26 noiembrie 2015 şi 12 mai 2016 a constrâns prin ameninţare, împreună cu alţi membri ai grupării, două persoane vătămate, un participant la licitaţie şi un debitor, să dea sume de bani pentru a nu ridica preţul de licitaţie pentru imobile executate silit în cadrul unor licitaţii publice organizate de executori judecătoreşti, ceea ce ar fi condus la imposibilitatea participanţilor de a mai adjudeca imobilele;
    3. în perioada 5 iulie 2013-7 septembrie 2016 a avut înţelegeri cu alţi membri ai grupării, cu membri ai altor grupări infracţionale şi cu alţi participanţi la licitaţii publice pentru a denatura preţul de adjudecare al unor imobile executate silit în cadrul unor licitaţii publice organizate de executori judecătoreşti de pe raza judeţelor Bacău şi Neamţ, cea mai mare parte a imobilelor fiind adjudecată de către membrii grupării infracţionale;

    – F. R. V., administrator la S.C. D. - S.R.L. Bacău, pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, şantaj, deturnarea licitaţiilor publice (23 de infracţiuni), instigare la deturnarea licitaţiilor publice şi tentativă la deturnarea licitaţiilor publice (2 infracţiuni), fapte prevăzute şi pedepsite de art. 367 alin. (1) şi (3) din Codul penal, art. 207 alin. (1) şi (3) din Codul penal cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal, art. 246 din Codul penal (14 infracţiuni) cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal, art. 246 din Codul penal (9 infracţiuni), art. 47 din Codul penal raportat la art. 246 din Codul penal cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal, art. 32 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 246 din Codul penal cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal (1 infracţiune) şi art. 32 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 246 din Codul penal (1 infracţiune), totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) din Codul penal, faptele constând în aceea că:
    1. începând cu anul 2013 a constituit împreună cu inculpatul A. S. C. o grupare infracţională specializată în comiterea unor infracţiuni de şantaj şi deturnarea licitaţiilor publice, grupare la care au aderat inculpaţii A. C., B. A. I., H. R., Z. S., S. S. C., S. C. şi G. M. şi care a acţionat independent sau în strânsă legătură cu gruparea infracţională constituită de inculpaţii L. P. M., B. G. şi P. C.;
    2. la data de 12 mai 2016 a constrâns prin ameninţare, împreună cu alţi membri ai grupării, un alt participant la licitaţie să dea o sumă de bani pentru a nu ridica preţul de licitaţie pentru imobilul executat silit în cadrul unei licitaţii publice organizate de executorul judecătoresc, ceea ce ar fi condus la imposibilitatea persoanei vătămate de a mai adjudeca imobilul în cauză;
    3. în perioada 10 iulie 2013-18 iulie 2016 a avut înţelegeri cu alţi membri ai grupării, cu membri ai altor grupări sau cu alte persoane pentru a denatura preţul de adjudecare al unor imobile executate silit în cadrul unor licitaţii publice organizate de executori judecătoreşti de pe raza judeţului Bacău şi judeţului Neamţ, cea mai mare parte a imobilelor fiind adjudecate de către membrii grupării infracţionale;
    4. la data de 14 aprilie 2016 i-a instigat pe inculpaţii S. C., A. S. C., P. D. C., J. I. şi G. M. la o înţelegere pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice, imobilul fiind adjudecat de către inculpatul P. D. C.;
    5. la data de 27 mai 2015 şi, respectiv, 1 septembrie 2016 a încercat, împreună cu inculpatul A. S. C., să corupă participanţi la două licitaţii publice organizate de executori judecătoreşti de pe raza judeţului Bacău, oferindu-le sume de bani pentru a se retrage de la licitaţie;

    – H. R., pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, şantaj şi deturnarea licitaţiilor publice (7 infracţiuni), fapte prevăzute şi pedepsite de art. 367 alin. (1) şi (3) din Codul penal, art. 207 alin. (1) şi (3) din Codul penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal, art. 246 din Codul penal (4 infracţiuni) şi art. 246 din Codul penal (3 infracţiuni) cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) din Codul penal, faptele constând în aceea că:
    1. începând cu luna martie 2014 a aderat la grupul infracţional organizat constituit de către inculpaţii A. S. C. şi F. R. V., o grupare infracţională specializată în comiterea unor infracţiuni de şantaj şi deturnarea licitaţiilor publice, grupare care a acţionat fie independent, fie în strânsă legătură cu gruparea infracţională condusă de către inculpatul L.P.M.;
    2. la data de 26 noiembrie 2015 a constrâns prin ameninţare, împreună cu alţi membri ai grupării, o persoană vătămată debitor să dea sume de bani pentru a nu ridica preţul de licitaţie pentru imobilul executat silit în cadrul unei licitaţii publice organizate de executorul judecătoresc, ceea ce ar fi condus la imposibilitatea altui participant de a mai adjudeca imobilul în cauză;
    3. în perioada 31 martie 2014-7 septembrie 2016 a avut înţelegeri cu alţi membri ai grupării şi cu membri ai altor grupări pentru a denatura preţul de adjudecare al unor imobile executate silit în cadrul unor licitaţii publice organizate de executori judecătoreşti de pe raza judeţelor Bacău şi Neamţ, cea mai mare parte a imobilelor fiind adjudecate de membrii grupării infracţionale;

    – G. M., pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, şantaj şi deturnarea licitaţiilor publice (4 infracţiuni), fapte prevăzute şi pedepsite de art. 367 alin. (1) şi (3) din Codul penal, art. 207 alin. (1) şi (3) din Codul penal cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal şi art. 246 din Codul penal (4 infracţiuni) cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) din Codul penal, faptele constând în aceea că: 1. începând cu anul 2015 a aderat la grupul infracţional organizat constituit de către inculpaţii A. S. C. şi F. R. V., o grupare infracţională specializată în comiterea unor infracţiuni de şantaj şi deturnarea licitaţiilor publice şi care a acţionat fie independent, fie în strânsă legătură cu gruparea infracţională condusă de către inculpatul L. P. M.;
    – 2. la data de 26 noiembrie 2015 a constrâns prin ameninţare, împreună cu alţi membri ai grupării, o persoană vătămată debitor să dea sume de bani pentru a nu ridica preţul de licitaţie pentru imobilul executat silit în cadrul unei licitaţii publice organizate de executorul judecătoresc, ceea ce ar fi condus la imposibilitatea altui participant de a mai adjudeca imobilul în cauză;
    – 3. în perioada 14 aprilie 2016-7 septembrie 2016 a avut înţelegeri cu alţi membri ai grupării şi cu membri ai altor grupări pentru a denatura preţul de adjudecare al unor imobile executate silit în cadrul unor licitaţii publice organizate de executori judecătoreşti de pe raza judeţului Bacău, cea mai mare parte a imobilelor fiind adjudecată de membrii grupării infracţionale;
    – S. C., pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, şantaj şi deturnarea licitaţiilor publice (7 infracţiuni), fapte prevăzute şi pedepsite de art. 367 alin. (1) şi (3) din Codul penal, art. 207 alin. (1) şi (3) din Codul penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal şi art. 246 din Codul penal (6 infracţiuni) cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) din Codul penal, faptele constând în aceea că: 1. începând cu anul 2013 a aderat la grupul infracţional organizat constituit de către inculpaţii A. S. C. şi F. R. V., o grupare infracţională specializată în comiterea unor infracţiuni de şantaj şi deturnarea licitaţiilor publice şi care a acţionat fie independent, fie în strânsă legătură cu gruparea infracţională condusă de către inculpatul L. P. M.;
    – 2. la data de 12 mai 2016 a constrâns prin ameninţare, împreună cu alţi membri ai grupării, o persoană vătămată participantă la licitaţie să dea o sumă de bani pentru a nu ridica preţul de licitaţie pentru un imobil executat silit în cadrul unei licitaţii publice organizate de un executor judecătoresc, ceea ce ar fi condus la imposibilitatea participantului de a mai adjudeca imobilul în cauză;
    – 3. în perioada 29 octombrie 2013-7 septembrie 2016 a avut înţelegeri cu alţi membri ai grupării sau cu membri ai altor grupări pentru a denatura preţul de adjudecare al unor imobile executate silit în cadrul unor licitaţii publice organizate de executori judecătoreşti de pe raza judeţului Bacău, cea mai mare parte a imobilelor fiind adjudecată de membrii grupării infracţionale;
    – Z.S., pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, şantaj şi deturnarea licitaţiilor publice (2 infracţiuni), fapte prevăzute şi pedepsite de art. 367 alin. (1) şi (3) din Codul penal, art. 207 alin. (1) şi (3) din Codul penal cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal, şi art. 246 din Codul penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) din Codul penal, faptele constând în aceea că:
    1. începând cu anul 2014 a aderat la grupul infracţional organizat constituit de către inculpaţii F. R. V. şi A. S. C., o grupare infracţională specializată în comiterea unor infracţiuni de şantaj şi deturnarea licitaţiilor publice, grupare care acţiona fie independent, fie în strânsă legătură cu gruparea condusă de către inculpatul L. P. M.;
    2. la data de 12 mai 2016 a constrâns prin ameninţare, împreună cu alţi membri ai grupării, o persoană vătămată participantă la licitaţie să dea o sumă de bani pentru a nu ridica preţul de licitaţie pentru un imobil executat silit în cadrul unei licitaţii publice organizate de un executor judecătoresc, ceea ce ar fi condus la imposibilitatea participantului de a mai adjudeca imobilul în cauză;
    3. în perioada 19 septembrie 2014-9 iunie 2016 a avut înţelegere cu alţi membri ai grupării pentru a denatura preţul de adjudecare al unor imobile executate silit în cadrul unor licitaţii publice organizate de executori judecătoreşti din municipiile Bacău şi Piatra-Neamţ;

    – P. D. C., pentru săvârşirea infracţiunilor de şantaj şi deturnarea licitaţiilor publice, fapte prevăzute şi pedepsite de art. 207 alin. (1) şi (3) din Codul penal cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal şi art. 246 din Codul penal cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) din Codul penal, constând în aceea că:
    1. la data de 12 mai 2016, cu ocazia licitaţiei publice organizate de către BEJ C.&A. din judeţul Bacău, a constrâns prin ameninţare, împreună cu inculpaţii A. S. C., F. R., J. I., S. C. şi Z. S., pe numitul D. G. S. să dea suma de 3.000 euro pentru a nu ridica preţul de licitaţie pentru un imobil executat silit, ceea ce ar fi condus la imposibilitatea persoanei vătămate de a mai adjudeca imobilul în cauză;
    2. la data de 14 aprilie 2016 a fost în înţelegere cu inculpaţii A. S. C., J. I., S. C. şi G. M. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizate de către BEJ C.&A., imobilul fiind adjudecat de către inculpatul P. D. C. care a oferit celorlalţi inculpaţi participanţi la licitaţie şi inculpatului F. R. V. suma de 3.500 euro;

    – J. I., pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, şantaj, deturnarea licitaţiilor publice (4 infracţiuni), determinare la fals intelectual şi uz de fals în formă continuată, fapte prevăzute şi pedepsite de art. 367 alin. (1) şi (3) din Codul penal, art. 207 alin. (1) şi (3) din Codul penal cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal, art. 246 din Codul penal (2 infracţiuni) cu aplicarea art. 77 lit. a) din Codul penal, art. 246 din Codul penal (2 infracţiuni), art. 52 alin. (3) din Codul penal, raportat la art. 321 din Codul penal şi art. 323 din Codul penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) din Codul penal, faptele constând în aceea că:
    1. începând cu anul 2013 a aderat la gruparea infracţională constituită de către inculpaţii L. P. M., B. G. şi P. C., grupare infracţională specializată în comiterea unor infracţiuni de deturnare a licitaţiilor publice şi care a acţionat în perioada 2013-2016 fie independent, fie în strânsă legătură cu grupările infracţionale conduse de către inculpaţii F. R. V. şi A. C. şi, respectiv, A. A.;
    2. la data de 12 mai 2016 a constrâns prin ameninţare împreună cu membri ai grupării conduse de către inculpaţii A. S. C. şi F. R. V. o persoană vătămată participant la licitaţie să dea o sumă de bani, pentru a nu ridica preţul de licitaţie pentru un imobil executat silit în cadrul unei licitaţii publice organizate de un executor judecătoresc, ceea ce ar fi condus la imposibilitatea participantului de a mai adjudeca imobilul în cauză;
    3. în perioada 17 aprilie 2013-14 aprilie 2016 a avut înţelegeri cu alţi membri ai grupării pentru a denatura preţul de adjudecare al unor imobile executate silit în cadrul unor licitaţii publice organizate de executori judecătoreşti de pe raza judeţului Bacău, cea mai mare parte a imobilelor fiind adjudecată de membrii grupării infracţionale;
    4. la data de 10 noiembrie 2015, împreună cu inculpatul L. P. M. şi cu inculpata P. C. M., l-a determinat pe notarul public Z. C. M. să încheie contractul de împrumut garantat cu ipotecă imobiliară, prin care se consemna în mod nereal că inculpata P. C. M. ar fi împrumutat de la inculpatul J. I. suma de 30.000 CHF;
    5. la data de 4 februarie 2016 şi 12 februarie 2016 a folosit la BEJ G. N. contractul de împrumut, prin care se consemna în mod nereal că inculpata P. C. M. ar fi împrumutat de la inculpatul P. C. suma de 10.000 euro, şi, respectiv, contractul de împrumut garantat cu ipotecă imobiliară, prin care se consemna în mod nereal că inculpata P. C. M. ar fi împrumutat de la inculpatul J. I. suma de 30.000 CHF, pentru a începe executarea silită a debitoarei, iar ulterior, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a folosit cel de-al doilea contract de împrumut la BEJ M. I. cu acelaşi scop.


    81. Împotriva Sentinţei penale nr. 91 din data de 4 septembrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bacău - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT - Serviciul Teritorial Bacău, inculpaţii şi părţile civile. Unul dintre motivele de apel invocate de apelantul inculpat A. S. C. a fost cel privind greşita încadrare juridică a celor două acte materiale referitoare la persoanele vătămate A. L. şi D. G. S. în infracţiunea de şantaj, iar nu în infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice, iar, sub acest aspect, inculpatul a făcut referire la infracţiunea de şantaj, în sensul în care este necesar ca actul material să se fi realizat prin constrângere.
    82. În esenţă, inculpatul a susţinut că atât probatoriul existent la dosarul cauzei, cât şi modul în care este formulată acuzaţia exclud existenţa unor acte tipice de constrângere, mai exact, de constrângere fizică sau psihologică, iar pierderea şansei de a obţine un folos ilicit nu poate fi subsumată noţiunii de pagubă ori aceleia că „va suporta un rău, care va provoca o pagubă“, astfel încât, în lipsa unor acte de constrângere, precum şi a celorlalte condiţii impuse de către legiuitor, a apreciat că nu poate fi reţinută infracţiunea de şantaj, faptele materiale reţinute în sarcina sa subsumându-se noţiunii de deturnare a licitaţiei publice.

    III. Punctul de vedere al completului care a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
    83. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a constatat că unul dintre motivele de apel formulate de apelantul inculpat A. S. C., prin apărător ales, vizează tocmai problematica privind realizarea elementului material al infracţiunii prevăzute de art. 246 din Codul penal, constând în modalitatea normativă a „îndepărtării“ atunci când, prin corupere, se retrage de la o licitaţie publică chiar autorul faptei ca subiect activ, situaţie în care a apreciat că, în eventualitatea prezentării unui punct de vedere asupra chestiunii de drept, acesta ar putea fi ulterior apreciat ca o antepronunţare asupra soluţiei ce va fi dată asupra apelului formulat în cauză sub acest aspect.

    IV. Punctele de vedere exprimate de către curţile de apel şi instanţele judecătoreşti arondate
    84. În conformitate cu dispoziţiile art. 476 alin. (10) din Codul de procedură penală cu referire la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, s-a solicitat punctul de vedere al instanţelor judecătoreşti asupra chestiunii de drept supuse dezlegării. Au comunicat puncte de vedere asupra problemei de drept în discuţie Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel Bacău, Curtea de Apel Braşov, Curtea de Apel Bucureşti, Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Constanţa, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Galaţi, Curtea de Apel Iaşi, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Piteşti, Curtea de Apel Suceava, Curtea de Apel Târgu Mureş, Curtea de Apel Timişoara, care, după caz, au făcut referire şi la opiniile unora dintre instanţele arondate.
    85. Într-o primă opinie, regăsită în informaţiile transmise de Curtea de Apel Galaţi, Curtea de Apel Bacău, Curtea de Apel Suceava, Curtea de Apel Timişoara, Tribunalul Arad, Tribunalul Braşov, Judecătoria Zârneşti, Judecătoria Urziceni, Judecătoria Feteşti, Tribunalul Ilfov, Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Bistriţa, Judecătoria Baia Mare, Judecătoria Râmnicu Vâlcea, Tribunalul Iaşi, Judecătoria Hârlău, Judecătoria Răducăneni, Tribunalul Vaslui, Judecătoria Huşi, Judecătoria Bârlad, s-a susţinut că, în cazul infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice prevăzute de art. 246 din Codul penal, elementul material constând în modalitatea normativă a „îndepărtării“ se realizează şi atunci când, prin corupere, se retrage de la o licitaţie publică chiar autorul faptei, respectiv subiectul activ al infracţiunii.
    86. În argumentarea punctului de vedere formulat s-a susţinut că în configuraţia tipicităţii normative a infracţiunii prevăzute de art. 246 din Codul penal, în modalitatea săvârşirii elementului material al îndepărtării, conceptul „îndepărtare“ primeşte înţelesul de „excludere“ a unei persoane de la procedura licitaţiei publice, care se poate realiza fie prin retragerea celui deja angrenat în procedură, fie prin determinarea acestuia să nu se mai angajeze atunci când are vocaţia să participe la o licitaţie publică. Astfel, pentru întrunirea elementelor de tipicitate ale infracţiunii, îndepărtarea îl poate viza şi pe autorul faptei, respectiv pe cel care determină, prin constrângere sau corupere, o altă persoană participantă sau care are vocaţia să participe la o licitaţie publică, oferindu-i un anumit folos, în schimbul retragerii sale. Raportat la specificul infracţiunii, care se caracterizează prin împrejurarea că la crearea rezultatului păgubitor contribuie însuşi participantul exclus care se retrage din procedură sub imperiul constrângerii sau coruperii, rezultă că, în scopul vizat de legiuitor, se circumscrie şi acţiunea de retragere a însuşi subiectului activ.
    87. Pentru stabilirea calităţii autorului infracţiunii, mai întâi trebuie stabilită calitatea de subiect pasiv, iar determinarea subiectului pasiv al infracţiunii implică observarea mai multor criterii, între care şi obiectul juridic şi raţiunea incriminării. Subiectul pasiv al infracţiunii este persoana fizică sau juridică ce poate fi afectată prin denaturarea preţului de adjudecare, iar nu participantul îndepărtat prin corupere de la licitaţie publică. În funcţie de tipul licitaţiei pot fi subiecţi pasivi: organizatorul (în măsura în care el beneficiază de preţul de adjudecare sau de un procent din acesta) sau debitorul executat silit şi creditorii acestuia, deopotrivă (în procedura valorificării bunurilor debitorului prin vânzarea silită a acestora, în cadrul unei licitaţii publice de către executorul judecătoresc, întrucât, deşi acesta din urmă este organizatorul licitaţiei, nu este, în acelaşi timp, şi beneficiarul acesteia, denaturarea preţului de adjudecare afectând doar debitorii şi creditorii).
    88. Or, având în vedere că incriminarea protejează relaţiile sociale de a căror bună desfăşurare depinde caracterul competitiv al procedurilor privind licitaţiile publice (astfel cum a statuat şi Curtea Constituţională prin Decizia nr. 648 din 28 noiembrie 2023, ceea ce prevalează în cazul acestei infracţiuni este modul în care procedura conduce la cel mai profitabil rezultat pentru organizatorul ei), iar în stabilirea subiecţilor infracţiunii trebuie acordată semnificaţia cuvenită categoriei acesteia de infracţiune „prin nesocotirea încrederii“ (fiind, aşadar, vorba despre încrederea beneficiarului licitaţiei privind persoanele care licitează, respectiv cu privire la potenţialii săi contractanţi şi, finalmente, cu privire la cel cu care, în calitate de câştigător al licitaţiei, va încheia contractul), nici din această perspectivă subiectul pasiv al infracţiunii nu poate fi participantul îndepărtat prin corupere de la licitaţie.
    89. Astfel, în privinţa modalităţii normative referitoare la îndepărtarea unui participant, doar aparent, fapta este comisă în dauna persoanei corupte să renunţe la a licita, oricare dintre participanţii la licitaţie putând astfel avea calitatea de subiecţi activi ai infracţiunii.
    90. În ceea ce priveşte elementul material al infracţiunii, constând în modalitatea normativă a „îndepărtării“, noţiunea de îndepărtare trebuie înţeleasă în sensul comun, de „eliminare“ sau „înlăturare“ de la o licitaţie publică, ceea ce presupune că participantul este scos dintr-o procedură la care îşi anunţase participarea. Condiţia ataşată elementului material în această modalitate este ca îndepărtarea să se realizeze prin corupere, noţiune care are acelaşi sens ca în cazul infracţiunilor de corupţie activă (darea de mită, cumpărarea de influenţă) şi se concretizează în promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase. Specific infracţiunii este că la acest rezultat contribuie însuşi participantul exclus, care, corupt, se retrage din procedură (fie că face aceasta printr-un act formal, fie că nu continuă demersurile procedurale), acesta având reprezentarea condiţiilor în care se retrage din procedură, fiind determinat, prin manopere ilicite, să o facă.
    91. Pentru toate aceste considerente, având în vedere că participantul la licitaţie (ce poate avea calitatea de subiect activ, şi nu de subiect pasiv) se retrage din procedură, fiind determinat de un alt participant la licitaţie (subiect activ corupător), prin manopere ilicite (de corupere), să o facă, s-a apreciat că, în această ipoteză, inclusiv subiectul activ (corupt) se poate retrage, în sensul normei de incriminare, ambii afectând astfel caracterul competitiv al procedurii şi, în plus, neputând fi vorba de o îndepărtare a subiectului pasiv. Prin sintagma „îndepărtare“ trebuie să se înţeleagă îndepărtarea participantului la licitaţia publică, iar aceasta se poate realiza inclusiv prin autoretragere, respectiv autoîndepărtare coruptă. În concluzie, în această ipoteză, atât persoana care corupe, cât şi cel corupt sunt subiecţi activi ai infracţiunii şi ambii răspund penal pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 246 teza I din Codul penal, în calitate de autori.
    92. În opinia contrară, regăsită în informaţiile transmise de Curtea de Apel Craiova, Tribunalul Neamţ, Curtea de Apel Oradea, Tribunalul Galaţi, Tribunalul Brăila, Tribunalul Covasna, Curtea de Apel Bucureşti, Tribunalul Bucureşti, Tribunalul Călăraşi, Tribunalul Giurgiu, Tribunalul Ialomiţa, Judecătoria Cornetu, Judecătoria Bistriţa, Tribunalul Cluj, Curtea de Apel Piteşti, Tribunalul Vâlcea, Judecătoria Horezu, Judecătoria Bălceşti, Judecătoria Drăgăşani, Curtea de Apel Iaşi, Judecătoria Iaşi, Judecătoria Paşcani, Judecătoria Vaslui şi Curtea de Apel Alba Iulia, s-a susţinut că, în cazul infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice prevăzute de art. 246 din Codul penal, elementul material constând în modalitatea normativă a „îndepărtării“ nu se realizează atunci când, prin corupere, chiar autorul faptei, respectiv subiectul activ al infracţiunii se retrage de la o licitaţie publică.
    93. În argumentarea acestei opinii s-a susţinut că „îndepărtarea“, ca element material al infracţiunii menţionate, semnifică excluderea de la procedură a unei persoane, acţiune care se poate realiza prin determinarea unei persoane deja angrenate în procedură să se retragă, dar în egală măsură şi prin determinarea unei persoane, care ar avea vocaţie să participe, să nu se mai angajeze într-o astfel de procedură, nu şi autoexcluderea de la procedură. (I. Kuglay, Codul penal. Comentariu pe articole, editura C.H. Beck, Bucureşti, 2015, p. 531)
    94. Specific infracţiunii este că la realizarea urmării imediate contribuie însuşi participantul exclus, care, constrâns sau corupt, se retrage din procedură (fie că face aceasta printr-un act formal, fie că nu continuă demersurile procedurale). Din această perspectivă, este exclus orice raport al acestei infracţiuni cu aceea de înşelăciune ori cu vreo altă faptă dolosivă în dauna participantului, acesta având reprezentarea condiţiilor în care se retrage din procedură, fiind determinat, prin manopere ilicite, dar nedolosive, să o facă.
    95. Îndepărtarea poate avea loc numai prin corupere sau constrângere. În orice altă modalitate, fapta nu va realiza tipicitatea acestei infracţiuni. Coruperea are sensul larg al cointeresării unui participant în scopul de a se retrage de la licitaţie. Este nerelevant în cadrul acestei infracţiuni dacă este vorba doar de promiterea, de oferirea unor foloase ori de transmiterea lor efectivă. Constrângerea are sensul comun al lipsirii de libertatea de a decide. Atât constrângerea, cât şi coruperea trebuie să vizeze participantul la licitaţie, nu o altă persoană.
    96. Din perspectiva subiectului activ, în lipsa unor condiţii speciale prevăzute de lege, s-ar putea reţine că orice persoană poate săvârşi această infracţiune, dacă sunt îndeplinite condiţiile privind situaţia premisă - preexistenţa unor proceduri privind o licitaţie publică. Cu toate acestea, s-a apreciat că interpretarea teleologică a textului de lege exclude posibilitatea ca, în sfera persoanelor care pot dobândi calitatea de subiect activ al infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice prevăzute de art. 246 din Codul penal, în modalitatea normativă a „îndepărtării“, să poată fi inclusă şi persoana asupra căreia se îndreaptă actul de constrângere sau de corupere şi care, în final, va fi îndepărtată de la procedura licitaţiei. Împrejurarea esenţială care conduce la această concluzie este dată de mijloacele obligatorii pe care trebuie să le utilizeze subiectul în vederea realizării activităţii specifice elementului material - constrângerea sau coruperea în vederea îndepărtării.
    97. Din perspectiva constrângerii, excluderea persoanei îndepărtate din sfera subiecţilor activi este evidentă, neputându-se reţine că subiectul răspunde penal pentru că s-ar fi „autoconstrâns“ pentru a fi îndepărtat din procedura licitaţiei. Astfel, devine clar că activitatea de constrângere, în vederea atingerii finalităţii prevăzute în norma de incriminare, trebuie realizată de o persoană distinctă de cea a cărei libertate psihică a fost restrânsă în mod ilegal.
    98. Din perspectiva coruperii, excluderea persoanei îndepărtate din sfera subiecţilor activi este de asemenea justificată de construcţia elementului material al infracţiunii. Astfel, o persoană nu poate fi trasă la răspundere penală pentru că s-a „autocorupt“ pentru a nu mai participa la licitaţie. În vederea atingerii finalităţii normative, este necesar ca actul de corupere să provină de la o persoană diferită de cea coruptă în vederea adoptării unei anume conduite.
    99. Dacă persoana care urmează a fi coruptă propune mituitorului să îi ofere bani, bunuri sau alte foloase, în vederea retragerii de la licitaţie, se poate reţine participaţia acesteia la săvârşirea infracţiunii prevăzute la art. 246 din Codul penal, sub forma instigării, însă niciodată sub forma autoratului ori a coautoratului. Din această perspectivă, contribuţia participantului exclus, care, constrâns sau corupt, se retrage din procedură - element specific al infracţiunii prevăzute la art. 246 din Codul penal - se poate situa în afara legii penale ori poate deveni un act ilicit, în forma participaţiei (instigare sau complicitate) la săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice.
    100. Dintr-o altă perspectivă s-a opinat că, deşi dispoziţiile art. 246 din Codul penal nu disting în funcţie de participantul îndepărtat, dacă autorul cere bani pentru a se retrage de la o procedură de licitaţie publică, coruperea se converteşte într-o constrângere, care, la rândul său, se subsumează infracţiunii de şantaj (spre exemplu, prin prezentarea faptului că, dacă banii nu vor fi plătiţi, continuarea participării la licitaţie va duce la pierderea licitaţiei de către victima şantajului căreia i se solicită suma de bani). S-a mai arătat că, din modul de redactare a art. 246 din Codul penal, care face referire la îndepărtarea unui participant, rezultă că norma nu poate viza şi retragerea, întrucât o astfel de interpretare ar reprezenta, în realitate, o analogie în defavoarea inculpatului. Cu alte cuvinte, nimic nu indică faptul că noţiunea de îndepărtare a unui participant include „autoîndepărtarea“.
    101. În fine, s-a mai susţinut că, deşi printr-o astfel de faptă se aduce atingere încrederii în licitaţiile publice, din examinarea expunerii de motive a Codului penal se constată că în privinţa incriminării deturnării licitaţiilor publice rezultă că, „în ceea ce priveşte deturnarea licitaţiilor publice, practica ultimilor ani a demonstrat că, nu în puţine cazuri, participanţii la o licitaţie publică au recurs la diferite manopere frauduloase, în scopul îndepărtării de la licitaţie a unor potenţiali participanţi, alterând astfel preţul de adjudecare. Faptele de această natură sunt incriminate şi de alte legislaţii, cum este cazul art. 313-6 din Codul penal francez, art. 230 din Codul penal portughez, art. 262 din Codul penal spaniol“, ceea ce are înţelesul că legiuitorul a avut în vedere, reglementând elementul normativ al îndepărtării, doar ipoteza îndepărtării unor potenţiali (alţi) participanţi, nu şi ipoteza în care o persoană corupe alţi participanţi pentru a se retrage chiar ea.

    V. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
    102. Ca urmare a cercetărilor întreprinse, nu a fost identificată jurisprudenţă relevantă în cuprinsul căreia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să se pronunţe pe fond cu privire la problema indicată.

    VI. Punctul de vedere exprimat de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia judiciară
    103. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în punctul de vedere transmis, în principal, a solicitat respingerea ca inadmisibilă a sesizării, nefiind îndeplinită condiţia necesităţii lămuririi unei chestiuni de drept de care să depindă soluţionarea pe fond a cauzei.
    104. În susţinerea acestei opinii s-a arătat că, aşa cum reiese din situaţia de fapt expusă de instanţa de trimitere, inculpatul a fost condamnat pentru două infracţiuni de şantaj. Cu alte cuvinte, ceea ce s-a reţinut în sarcina inculpaţilor, în esenţă, privea faptul că aceştia participau la licitaţii publice unde exercitau acte de constrângere asupra altor participanţi, persoane vătămate. Profitând de lipsa de experienţă a persoanelor vătămate în materia licitaţiilor publice şi uneori de interesul deosebit al acestora de a recupera un imobil care eventual le aparţinuse, inculpaţii acţionau în mod coordonat şi solicitau sume de bani persoanelor vătămate pentru a se retrage de la licitaţie şi a nu supralicita în vederea ridicării artificiale a preţului. În esenţă, inculpaţii nu urmăreau obţinerea imobilelor respective prin oferirea în mod real a unui preţ mai mare (acţiune care ar fi respectat principiile de desfăşurare a unei licitaţii publice), ci ameninţau cu ridicarea preţului peste limitele normale ale unei licitaţii corecte, astfel încât ceilalţi participanţi să fie constrânşi să le îndeplinească solicitările.
    105. Având în vedere că întrebarea instanţei de trimitere se referă la modalitatea normativă a îndepărtării de la o licitaţie publică prin coruperea unei persoane, s-a apreciat că eventualul răspuns pe fond al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală nu poate fi util soluţionării cauzei.
    106. Cu privire la problema de drept supusă dezlegării, Ministerul Public a susţinut că infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice prin îndepărtarea unui participant prin corupere ori constrângere nu poate avea ca rezultat decât îndepărtarea participantului asupra căruia s-au exercitat actele prohibite de norma de incriminare, nu şi a corupătorului ori a persoanei care exercită constrângerea. Astfel cum reiese din expunerea de motive a proiectului noului Cod penal, raţiunea incriminării a stat în aceea că, în practica anterioară acestuia, au existat numeroase situaţii în care participanţii la o licitaţie publică au recurs la diferite manopere frauduloase în scopul îndepărtării de la licitaţie a unor potenţiali participanţi, alterând astfel preţul de adjudecare.
    107. Obiectul juridic al infracţiunii este reprezentat de relaţiile patrimoniale ce presupun încrederea în corectitudinea derulării procedurilor de licitaţie publică, care trebuie desfăşurate cu bună-credinţă şi în condiţii de liberă concurenţă.
    108. Distorsionarea concurenţei prin îndepărtarea unui participant sau prin simularea unei concurenţe reale poate afecta patrimoniul unei persoane fizice sau juridice prin denaturarea preţului de adjudecare.
    109. Subiectul activ al infracţiunii în modalitatea îndepărtării unui participant nu este circumstanţiat. Astfel, orice persoană fizică sau juridică poate săvârşi infracţiunea în această modalitate. În modalitatea înţelegerii dintre participanţi, subiectul activ este circumstanţiat, putând fi orice persoană fizică sau juridică care participă la o licitaţie publică.
    110. Subiectul pasiv al infracţiunii este persoana fizică sau juridică care poate fi afectată prin denaturarea unei licitaţii şi implicit a preţului de adjudecare. Astfel, în doctrină, s-a apreciat că pot fi subiecţi pasivi ai acestei infracţiuni organizatorul licitaţiei, beneficiarul acesteia, debitorul executat silit sau creditorii acestuia. În ceea ce priveşte latura obiectivă, elementul material al acesteia se realizează prin acţiune, în una dintre cele două modalităţi prevăzute de textul incriminator, respectiv: îndepărtarea prin constrângere sau corupere a unui participant de la o licitaţie publică sau înţelegerea dintre participanţi pentru a denatura preţul de adjudecare.
    111. În prima modalitate, noţiunea de îndepărtare trebuie înţeleasă în sensul comun de eliminare sau înlăturare de la o licitaţie publică. Practic, participantul este scos dintr-o procedură la care îşi anunţase participarea, cu condiţia ca îndepărtarea să se realizeze prin constrângere sau corupere. Noţiunea de „constrângere“ cuprinde atât constrângerea fizică, cât şi cea morală. Noţiunea de „corupere“ are acelaşi sens ca în cazul infracţiunilor de corupţie activă (darea de mită sau cumpărarea de influenţă) şi se materializează în promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase.
    112. În ceea ce priveşte cea de-a doua modalitate, elementul material se realizează prin acţiunea de înţelegere între participanţi, în scopul de a denatura preţul de adjudecare. Noţiunea de „înţelegere“ are sensul de acord, convenţie, pact, învoială şi poate interveni între participanţii la licitaţie, adică între persoanele care au dobândit calitatea de participant în baza procedurii aplicabile licitaţiei respective. În această ipoteză, condiţia esenţială este ca înţelegerea să aibă ca scop denaturarea preţului de adjudecare.
    113. Indiferent de modalitatea de săvârşire, urmarea imediată este reprezentată de punerea în pericol a derulării corecte a procedurilor privind licitaţiile publice. Astfel, consumarea infracţiunii are loc în momentul în care se realizează elementul material, în oricare din cele două modalităţi prevăzute de textul incriminator.
    114. Mai mult, infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice poate fi săvârşită doar cu intenţie directă, calificată prin scop, aceea de a denatura preţul de adjudecare. Chiar dacă acest aspect nu este precizat expres de legiuitor, în doctrina de specialitate s-a apreciat că denaturarea poate avea loc doar în situaţia scăderii artificiale a preţului.
    115. Astfel, în cazul acţiunilor săvârşite cu ocazia desfăşurării unei licitaţii este necesar ca organele judiciare să stabilească scopul urmărit de făptuitor, iar în cazul în care rezultă că acesta nu viza alterarea preţului licitaţiei, să stabilească dacă acţiunile sale nu constituie o altă infracţiune de sine stătătoare (de exemplu, o infracţiune de loviri sau alte violenţe, şantaj etc.).
    116. Analizând conţinutul acestei infracţiuni în contextul întrebării formulate de instanţa de trimitere, Ministerul Public a precizat că, în esenţă, ceea ce instanţa de trimitere vrea să lămurească este dacă în cazul infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice elementul material, constând în modalitatea normativă a îndepărtării prin corupere, se realizează şi atunci când se retrage de la o licitaţie publică chiar autorul faptei, respectiv subiectul activ la infracţiunii, adică atunci când, ca urmare a acţiunii de corupere, corupătorul este cel care se autoîndepărtează. Cu privire la acest aspect, s-a subliniat că elementul material al laturii obiective poate fi realizat prin acţiunea de constrângere sau corupere, ce trebuie să aibă ca efect scoaterea participantului dintr-o procedură de licitaţie publică la care îşi anunţase participarea.
    117. Analizând textul legal, rezultă că trebuie îndeplinite două condiţii, respectiv modalitatea de realizare a îndepărtării (constrângere sau corupere) şi exercitarea acesteia faţă de un participant la licitaţie.
    118. Dacă persoana îndepărtată nu dobândise calitatea de participant, ci, eventual, avea doar intenţia sau vocaţia de a participa la licitaţie, dar nu realizase demersurile necesare în momentul săvârşirii faptei, nu suntem în prezenţa infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice.
    119. Prin urmare, este discutabil dacă încercarea de corupere sau constrângere faţă de o persoană care nu este înscrisă la licitaţie poate îmbrăca elementele de tipicitate ale infracţiunii prevăzute de art. 246 din Codul penal. Asemenea acte pot fi subsumate conţinutului altor infracţiuni (ameninţare, şantaj, cumpărare de influenţă etc.). Cu privire la acţiunea prohibită de constrângere/corupere, în măsura în care aceasta întruneşte elementele de tipicitate ale unei alte infracţiuni, va intra în concurs cu infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice.
    120. Astfel, aşa cum reiese din doctrină, în cazul în care participantul la licitaţie este constrâns să nu participe sau să se retragă de la licitaţie, acesta ar putea fi subiect pasiv al infracţiunii de şantaj, infracţiune care va intra în concurs cu infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice. Cu alte cuvinte, într-o atare ipoteză, şantajul devine infracţiune mijloc, iar deturnarea licitaţiilor publice infracţiune scop.
    121. Deşi în doctrină s-a exprimat şi opinia potrivit căreia într-o astfel de ipoteză şantajul va fi absorbit în infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice, ceea ce duce, implicit, şi la ideea că subiectul pasiv este participantul îndepărtat de la licitaţie, această opinie nu a fost însuşită de Ministerul Public. Susţinând opinia contrară s-a făcut trimitere la dispoziţiile din Codul penal care încriminează infracţiunea de şantaj [art. 207 alin. (1) şi (3) din Codul penal] sancţionată cu o pedeapsă de la 2 la 7 ani, în timp ce infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice este sancţionată cu o pedeapsă de la 1 la 5 ani. Or, o infracţiune absorbită nu poate avea o sancţiune mai mare decât infracţiunea absorbantă.
    122. Mai mult, în ipoteza de lucru sunt vizate două categorii de valori sociale, atât cele specifice şantajului, cât şi cele specifice deturnării licitaţiilor publice, aşa încât ambele trebuie să fie protejate penal de legiuitor. Nu în ultimul rând, dacă legiuitorul ar fi vrut să creeze o complexitate legală, ar fi indicat expres infracţiunea absorbită (şantajul), ca modalitate a elementului material al infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice, şi nu ar fi folosit termenul de constrângere, termen care se regăseşte în latura obiectivă a mai multor infracţiuni (trafic de persoane, viol, agresiune sexuală etc.), infracţiuni care nu absorb şantajul, dar care pot intra în concurs cu acesta.
    123. Un ultim argument ţine de existenţa autonomă a infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice, care poate fi realizată şi în modalitatea îndepărtării participantului prin corupere, nu doar prin constrângere, asimilabilă şantajului. Raţionamentul îşi păstrează valabilitatea pentru orice altă infracţiune al cărei verbum regens se poate circumscrie noţiunilor de constrângere/corupere.
    124. Din simpla interpretare gramaticală a textului art. 246 din Codul penal se poate deduce faptul că prima modalitate alternativă de săvârşire vizează îndepărtarea prin constrângere sau corupere a unui participant la o licitaţie publică şi nu autoîndepărtarea corupătorului ori a constrângătorului. Sensul verbului „a îndepărta“ vizează înţelesul comun, acela de a înlătura, şi nu cel de a se retrage, fiind evident că acţiunea interzisă poate viza doar un alt participant la licitaţiei, nu şi propria persoană. De altfel, aşa cum reiese din norma de incriminare, nu este obligatoriu ca cel care corupe să fie şi participant la licitaţie.
    125. Având în vedere cele expuse mai sus şi analizând întrebarea formulată în contextul faptelor săvârşite în dosarul cauzei, s-a concluzionat în sensul că infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice prin îndepărtarea unui participant prin corupere ori constrângere nu poate avea ca rezultat decât îndepărtarea participantului asupra căruia s-au exercitat actele prohibite de norma de incriminare, nu şi a corupătorului ori a persoanei care exercită constrângerea.
    126. Infracţiunea sus-menţionată poate intra în concurs cu alte infracţiuni, dacă actele de corupere/constrângere se desfăşoară fie asupra unui alt participant, fie asupra altor persoane şi au ca scop diminuarea preţului de adjudecare prin îndepărtarea participantului de la procedura de licitaţie.
    127. Un act de corupere sau constrângere săvârşit asupra unui participant la o licitaţie publică poate îmbrăca forma tentativei de săvârşire a acestei infracţiuni, în măsura în care nu a avut ca rezultat îndepărtarea persoanei respective, iar, dacă a avut ca efect doar retragerea corupătorului, poate îmbrăca forma altei infracţiuni.
    128. Nu în ultimul rând, s-a menţionat că eventuale acte prin care o persoană ce participă la licitaţie solicită bani alteia pentru a se retrage, în măsura în care asemenea acte nu intră în sfera actelor de constrângere, ameninţare, lovire, fapte ce ar putea duce la existenţa unui concurs real între infracţiunea mijloc şi infracţiunea scop, aşa cum am arătat mai sus, ele ar putea fi circumscrise celei de-a doua modalităţi normative a infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice. Astfel, eventuala solicitare şi acceptare a unor sume de bani, fără vreun alt act de constrângere, ar putea reprezenta „o înţelegere între participanţi“, în sensul elementului material al infracţiunii, având ca scop denaturarea preţului de adjudecare a licitaţiei.

    VII. Opinia specialiştilor
    129. În conformitate cu dispoziţiile art. 476 alin. (10) raportat la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, a fost solicitată specialiştilor în drept penal opinia asupra chestiunii de drept supuse dezlegării.
    130. VII.1. Universitatea Babeş Bolyai din Cluj Napoca - Facultatea de Drept, în punctul de vedere transmis la dosar, a susţinut că, în cazul infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice prevăzute de art. 246 din Codul penal, elementul material constând în modalitatea normativă a „îndepărtării“ nu se realizează şi atunci când, prin corupere, se retrage de la o licitaţie publică chiar autorul faptei, respectiv subiectul activ al infracţiunii.
    131. În susţinerea punctului de vedere s-a arătat că norma stabileşte că autor al faptei poate fi doar cel care corupe o altă persoană (cel care oferă/promite/remite bani, valori sau alte foloase), dar şi că persoana îndepărtată nu poate să aibă ea însăşi iniţiativa propriei sale coruperi.
    132. Astfel, făcând o paralelă cu infracţiunea de influenţare a declaraţiilor, prevăzută de art. 272 din Codul penal, text în care este incriminată o conduită similară („determinarea prin corupere a unei persoane de a adopta un anumit comportament procesual“), s-a opinat că se poate discuta despre o faptă tipică în situaţia în care iniţiativa „coruperii“ ar aparţine celui care „promite“ o anumită conduită procesuală în cazul primirii unei sume de bani sau a altor foloase. În cazul acestei din urmă infracţiuni, inclusiv denumirea marginală a normei sugerează care sunt „rolurile“ pe care fiecare parte a „convenţiei“ trebuie să le aibă, respectiv faptul că iniţiativa actului de corupere trebuie să aparţină celui interesat de acea conduită procesuală. Într-o atare situaţie vom putea reveni la infracţiunea de şantaj, în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile de tipicitate ale acestei din urmă infracţiuni.
    133. O interpretare teleologică a normei prevăzute de art. 246 din Codul penal nu poate conduce spre o concluzie diferită în condiţiile în care norma de incriminare este clară cu privire la rolurile pe care trebuie să le aibă fiecare dintre părţi, cronologia şi structura faptei (din perspectiva iniţiativei coruperii). Aşadar, apare ca fiind evident faptul că integrarea altor conduite (autoexcluderea sau autoîndepărtarea persoanei care are iniţiativa coruperii sale) în cadrul acestei modalităţi normative nu ar constitui rezultatul unui demers interpretativ, ci al unei extinderi a normei, fapt contrar principiului legalităţii şi voinţei legiuitorului.
    134. Raportat la raţiunea încriminării, respectiv asigurarea în mod corect a preţului de adjudecare (urmând regula economică a formării preţului în funcţie de cerere şi ofertă), care să reflecte valoarea de piaţă a bunurilor sau serviciilor obiect al licitaţiei, în punctul de vedere formulat s-a susţinut că ipoteza avută în vedere de instanţa de trimitere va putea fi inclusă în a doua modalitate normativă, respectiv înţelegerea dintre participanţi pentru a denatura preţul de adjudecare.
    135. Încadrarea în această modalitate de comitere va putea fi acceptată doar în situaţia în care ambele părţi au participat la înţelegere în mod voluntar, fără a exista vreun element de constrângere a corupătorului. În cazul unui astfel de consens, convenţia privind primirea unei sume de bani pentru retragerea de la licitaţie va avea drept consecinţă oprirea licitării pentru bun din partea persoanei corupte, devenind astfel o înţelegere între participanţi ce va avea ca efect denaturarea preţului. Pe de altă parte, dacă solicitarea sumei de bani se va face într-o manieră coercitivă, ce poate fi echivalată unei acţiuni de constrângere, se va putea discuta despre o conduită de şantaj comisă de către participantul care solicită suma de bani sau alte foloase pentru a se retrage de la licitaţie.

    VIII. Opinia judecătorului-raportor
    136. Soluţia propusă de judecătorul-raportor a fost aceea de admitere a sesizării formulate. În esenţă, s-a reţinut că în cazul infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice, prevăzută de art. 246 din Codul penal, elementul material constând în modalitatea normativă a îndepărtării nu se realizează şi atunci când, prin corupere, se retrage de la o licitaţie publică chiar autorul faptei.

    IX. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, examinând sesizarea formulată, raportul întocmit de judecătorul-raportor şi chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, reţine următoarele:
    IX.1. Dispoziţii relevante
    Codul penal
    ART. 246
    Deturnarea licitaţiilor publice
    Fapta de a îndepărta, prin constrângere sau corupere, un participant de la o licitaţie publică ori înţelegerea între participanţi pentru a denatura preţul de adjudecare se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.

    ART. 207
    Şantajul
    (1) Constrângerea unei persoane să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva, în scopul de a dobândi în mod injust un folos nepatrimonial, pentru sine ori pentru altul, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.
    (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează ameninţarea cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromiţătoare pentru persoana ameninţată ori pentru un membru de familie al acesteia, în scopul prevăzut în alin. (1).
    (3) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) au fost comise în scopul de a dobândi în mod injust un folos patrimonial, pentru sine sau pentru altul, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.



    IX.2. Cu privire la admisibilitatea sesizării
    137. Reglementând condiţiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, legiuitorul a stabilit în art. 475 din Codul de procedură penală posibilitatea anumitor instanţe, inclusiv a curţii de apel, învestită cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă, care constată, în cursul judecăţii, existenţa unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei şi asupra căreia instanţa supremă nu a statuat încă printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii şi care nici nu face obiectul unui asemenea recurs, să sesizeze Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prin care să se dea rezolvare de principiu respectivei probleme de drept.
    138. Ca atare, pentru a fi admisibilă o asemenea sesizare trebuie îndeplinite cumulativ mai multe cerinţe, respectiv existenţa unei cauze aflate în curs de judecată în ultimul grad de jurisdicţie pe rolul uneia dintre instanţele prevăzute expres de articolul anterior menţionat, soluţionarea pe fond a acelei cauze să depindă de lămurirea chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării, iar problema de drept să nu fi fost încă dezlegată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin mecanismele legale ce asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către instanţele judecătoreşti sau să nu facă în prezent obiectul unui recurs în interesul legii.
    139. Totodată, din economia dispoziţiilor legale invocate reiese că admisibilitatea sesizării este condiţionată, în mod esenţial, de existenţa unei veritabile probleme de drept, care să facă necesară o rezolvare de principiu prin pronunţarea unei hotărâri prealabile de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aceasta constituind, de fapt, premisa fundamentală ce justifică intervenţia instanţei supreme prin mecanismul de unificare a practicii judiciare instituit de art. 475 şi următoarele din Codul de procedură penală.
    140. În speţă, se constată că este îndeplinită condiţia privind existenţa unei cauze pendinte aflate în curs de judecată în ultimă instanţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie fiind învestită cu soluţionarea căii ordinare de atac a apelului în ultimă instanţă.
    141. De asemenea, chestiunea ce formează obiectul întrebării cu care a fost sesizată instanţa supremă nu a primit încă o rezolvare printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii şi nici nu face obiectul unui asemenea recurs, aşa cum rezultă din cuprinsul Adresei nr. 194 din 19 iunie 2024 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    142. Este îndeplinită şi condiţia existenţei unei probleme de drept, susceptibilă de a fi rezolvată în mod diferit de către instanţe. Dovadă fac în acest sens punctele de vedere diferite trimise de curţile de apel.
    143. Cu privire la condiţia existenţei unei legături între chestiunea de drept supusă interpretării şi soluţionarea pe fond a cauzei, în doctrină s-a evidenţiat că aceasta este îndeplinită ori de câte ori interdependenţa procedurilor specifice cauzei influenţează într-o măsură soluţionarea fondului, soluţia dată acţiunii penale sau civile în procesul penal. În consecinţă, se constată îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a sesizării.


    IX.3. Cu privire la fondul sesizării
    144. În cazul infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice, prevăzută de art. 246 din Codul penal, elementul material constând în modalitatea normativă a îndepărtării nu se realizează şi atunci când, prin corupere, se retrage de la o licitaţie publică chiar autorul faptei, respectiv subiectul activ al infracţiunii. Opinia exprimată mai sus, cu privire la problema de drept ce face obiectul sesizării, se fundamentează, în lipsa practicii judiciare, pe analiza şi interpretarea teleologică a textului de lege care incriminează infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice.
    145. Potrivit art. 246 din Codul penal, autor al infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice comise în modalitatea normativă a îndepărtării este orice persoană fizică sau juridică care execută nemijlocit acte de constrângere sau corupere care au ca efect îndepărtarea de la o licitaţie publică a unui participant.
    146. Subiect pasiv al infracţiunii este orice persoană fizică sau juridică ce poate fi afectată prin denaturarea preţului de adjudecare, respectiv organizatorul licitaţiei, beneficiarul licitaţiei, debitorul executat silit sau creditorii acestuia. Participantul îndepărtat de la licitaţie publică, prin constrângere sau corupere, nu este subiect pasiv al infracţiunii, întrucât nu suportă niciun prejudiciu.
    147. Aşadar, norma stabileşte că autor al faptei poate fi cel care corupe o altă persoană să se îndepărteze de la licitaţia publică la care participă.
    148. Elementul material al laturii obiective se realizează în modalitatea arătată în textul de lege, respectiv prin constrângere sau corupere a unui participant la o licitaţie publică.
    149. Prin îndepărtare se înţelege ţinerea la distanţă, înlăturarea, împiedicarea, retragerea de la o licitaţie publică sau abandonarea ei ca urmare a constrângerii sau coruperii.
    150. A îndepărta un participant de la o licitaţie publică prin corupere înseamnă a oferi sau promite bani sau alte bunuri ori foloase într-un astfel de scop. Noţiunea de corupere are acelaşi sens ca în cazul infracţiunilor de corupţie activă (dare de mită, trafic de influenţă).
    151. Legiuitorul a făcut referire explicită în dispoziţiile art. 246 din Codul penal la îndepărtarea, şi nu autoîndepărtarea sau retragerea, aceste acţiuni neintrând în sfera elementului material al infracţiunii.
    152. Dacă nu ar fi dorit să se refere exclusiv la îndepărtare ca urmare a conduitei de corupere, legiuitorul ar fi folosit şi termenul de autoîndepărtare sau retragere, ceea ce presupune ca cel îndepărtat să aibă iniţiativa propriei îndepărtări.
    153. Iniţiativa coruperii în scopul îndepărtării de la licitaţie publică nu trebuie să aparţină celui care se îndepărtează, ci ea trebuie să fie iniţiativa celui care doreşte să îndepărteze un participant la licitaţia publică prin corupere, neputând să fie identitate între cel care pretinde o sumă de bani sau alt folos şi cel care se îndepărtează, această condiţie, ca actul de corupere să provină de la o persoană diferită de cea coruptă, fiind necesară în vederea atingerii finalităţii normative.
    154. Dacă persoana care urmează să fie coruptă propune altei persoane să îi ofere bani sau alte foloase în vederea retragerii de la licitaţie (ce echivalează cu o pretindere), nu este realizată tipicitatea infracţiunii de deturnare a licitaţilor publice, fiind o extindere contrară voinţei legiuitorului şi principiului legalităţii. Se poate vorbi de participaţie sub forma instigării la săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 246 din Codul penal, însă niciodată sub forma autoratului sau coautoratului.
    155. În consecinţă, în sfera subiectului activ al infracţiunii de deturnare a licitaţilor publice în modalitatea normativă a îndepărtării prin corupere a unui participant nu poate fi inclusă şi persoana asupra căreia se îndreaptă actul de corupere la iniţiativa aceleiaşi persoane şi care în final se va îndepărta de la licitaţia publică.
    156. Pentru motivele arătate, în temeiul art. 477 din Codul de procedură penală,

    ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
    În numele legii
    DECIDE:
    Admite sesizarea formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:
    "Dacă, în cazul infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice prevăzute de art. 246 din Codul penal, elementul material constând în modalitatea normativă a îndepărtării se realizează şi atunci când, prin corupere, se retrage de la o licitaţie publică chiar autorul faptei, respectiv subiectul activ al infracţiunii“ şi stabileşte că:"
    În cazul infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice prevăzute de art. 246 din Codul penal, elementul material constând în modalitatea normativă a îndepărtării nu se realizează şi atunci când, prin corupere, se retrage de la o licitaţie publică chiar autorul faptei.

    Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.
    Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 septembrie 2024.


                    PREŞEDINTELE SECŢIEI PENALE A ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
                    ELENI CRISTINA MARCU
                    Magistrat-asistent,
                    Adina-Andreea Ciuhan Teodoru


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 45 din 16 septembrie 2024

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016