Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Teodora │- │
│Pop │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 107 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, excepţie ridicată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Reghin în Dosarul nr. 4.125/289/2018 al Judecătoriei Reghin şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.649 D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată. Se face trimitere la considerentele Deciziei nr. 51 din 22 ianuarie 2019. Se susţine că fapta de tăiere ilegală de arbori în ipoteza în care valoarea prejudiciului produs depăşeşte pragul egal cu de 5 ori preţul mediul al unui metru cub de masă lemnoasă constituie infracţiune doar în situaţia comiterii ei de două ori într-un interval de un an, aceasta fiind condiţia care delimitează sfera contravenţiei care are ca element material fapta anterior menţionată de cea a infracţiunii pentru care autorul excepţiei a fost trimis în judecată. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 31 mai 2019, pronunţată în Dosarul nr. 4.125/289/2018, Judecătoria Reghin a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 107 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, excepţie ridicată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Reghin într-o cauză având ca obiect stabilirea vinovăţiei inculpatului din cauza în care a fost invocată prezenta excepţie sub aspectul comiterii infracţiunii de tăiere de arbori fără drept. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate reglementează o infracţiune al cărei conţinut constitutiv este similar cu cel al contravenţiei prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, singura deosebire dintre acestea constând în caracterul repetabil al acţiunii care constituie elementul material al laturii obiective a infracţiunii prevăzute prin textul criticat. Se susţine că acest paralelism legislativ poate determina dubla sancţionare a persoanelor care comit fapte de tăiere de arbori fără drept, sau, dimpotrivă, se poate întâmpla ca tragerea la răspundere contravenţională a unor astfel de persoane să le exonereze pe acestea de răspunderea penală. Se face trimitere la „criteriile Engel“, stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Hotărârea din 8 iunie 1976 pronunţată în Cauza Engel şi alţii împotriva Olandei, paragrafele 80-85, referitoare la criteriile potrivit cărora se poate stabili dacă o faptă constituie sau nu infracţiune. Este invocată jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului cu privire la aceste aspecte. 6. Se arată că instanţele din România au pronunţat soluţii diferite în cauze similare celei în care a fost invocată prezenta excepţie, respectiv atât soluţii de condamnare, cât şi soluţii de încetare a procesului penal. 7. Un alt aspect învederat în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate este acela că majorarea preţului mediu al metrului cub de masă lemnoasă pe picior a determinat, de-a lungul timpului, două interpretări diferite la nivelul instanţelor. Astfel, unele instanţe au considerat că prejudiciul cauzat trebuie recalculat potrivit noului preţ al metrului cub de masă lemnoasă, iar apoi raportat la noul prag valoric dincolo de care fapta comisă constituie infracţiune; alte instanţe au apreciat că prejudiciul calculat sub imperiul legii care prevedea un preţ mai mic al metrului cub de masă lemnoasă pe picior trebuie raportat la noul prag valoric dincolo de care fapta săvârşită constituie infracţiune. Se susţine că cea de-a doua interpretare este contrară soluţiei şi considerentelor Deciziei Curţii Constituţionale nr. 265 din 6 mai 2014, întrucât presupune crearea şi aplicarea de către organele judiciare a unei lex tertia. 8. Se susţine, totodată, că această manieră de interpretare poate crea discriminare între persoane aflate în aceeaşi situaţie. În acest sens se arată că dacă două persoane taie în aceeaşi zi aceeaşi cantitate de arbori, fără drept, iar dintre acestea una este judecată anterior majorării preţului mediu al metrului cub de lemn şi cealaltă ulterior acestei majorări, cea dintâi ar putea fi condamnată pentru comiterea infracţiunii prevăzute prin textul criticat, în timp ce a doua ar putea fi achitată. 9. Judecătoria Reghin opinează că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. Se arată că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor art. 23 alin. (1), (12) şi (13) din Constituţie, prin faptul că reglementează o infracţiune al cărei conţinut constitutiv se suprapune cu cel al contravenţiei prevăzute la art. 8 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 171/2010, mai ales la anumite valori ale prejudiciului produs, singura diferenţă dintre acestea constând în caracterul repetitiv al faptei pe care îl implică elementul material al infracţiunii reglementate prin textul criticat. Se susţine că această manieră de reglementare poate să determine atât o dublă sancţionare a persoanelor care comit fapte de tăiere de arbori fără drept, cât şi exonerarea de răspundere penală a unor astfel de persoane ca urmare a aplicării unei sancţiuni contravenţionale de către un agent constatator. 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 107 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 12 august 2015, care au următorul cuprins: "Ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieţi sau lăstari din fondul forestier naţional, indiferent de forma de proprietate, constituie infracţiune silvică şi se pedepseşte după cum urmează: (...) b) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs nu depăşeşte limita prevăzută la lit. a), dar fapta a fost săvârşită de cel puţin două ori în interval de un an, iar valoarea cumulată a prejudiciului produs depăşeşte limita prevăzută la lit. a); (...)" 14. Se susţine că textele criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) cu privire la separaţia şi echilibrul puterilor în stat, ale art. 11 alin. (1) şi (2) referitoare la dreptul internaţional şi dreptul intern, ale art. 16 alin. (1) cu privire la egalitatea în faţa legii, ale art. 20 cu privire la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 23 alin. (1), (12) şi (13) referitoare la libertatea individuală şi ale art. 61 alin. (1) privind rolul şi structura Parlamentului, precum şi dispoziţiilor art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că Parchetul de pe lângă Judecătoria Reghin a invocat o excepţie de neconstituţionalitate similară în Dosarul nr. 4.127/289/2018 al Judecătoriei Reghin, excepţie care a fost soluţionată de către Curtea Constituţională prin Decizia nr. 594 din 30 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1111 din 22 noiembrie 2021, prin care Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate astfel ridicată. 16. Prin Decizia nr. 594 din 30 septembrie 2021, paragrafele 27-30, Curtea a reţinut, în esenţă, că din compararea dispoziţiilor art. 8 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea infracţiunilor silvice, cu modificările şi completările ulterioare, cu cele ale art. 107 alin. (1) lit. b) şi ale art. 109 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008 s-a constatat că, chiar dacă elementul material al laturii obiective al infracţiunilor reglementate de aceste texte se referă, în parte, la fapte ce pot constitui contravenţii, întrunirea elementelor constitutive ale infracţiunilor respective impune o dublă condiţionare: repetabilitatea faptei („fapta a fost săvârşită de cel puţin două ori în interval de un an“) şi cuantumul prejudiciului, superior celui pentru care fapta constituie contravenţie („cel puţin 5 ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior“). Astfel fiind, nu a putut fi reţinută „identitatea de obiect“ drept componentă-cheie a principiului ne bis in idem, în sensul jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului invocate. Cu alte cuvinte, incriminarea nu intervine pentru „aceeaşi faptă“, sancţionată contravenţional, ci numai dacă fapta respectivă are caracter de repetabilitate şi prejudiciul produs este superior celui reţinut în cazul contravenţiei. Nefiind întrunită această identitate, nu s-a putut reţine încălcarea, prin normele criticate, a principiului ne bis in idem. 17. Tot prin Decizia nr. 594 din 30 septembrie 2021, precitată, cât priveşte criticile referitoare la aceleaşi texte de lege prin raportare la art. 1 alin. (4) privind statul român, art. 61 alin. (1) privind rolul şi structura Parlamentului României, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi interzicerea discriminării şi care pun în discuţie, în principal, punctele de vedere constituite în timp cu privire la aplicarea acestor texte şi incidenţa principiului aplicării legii penale mai favorabile, Curtea a reţinut că acestea se raportează exclusiv la modul de interpretare şi aplicare a normelor legale şi, prin urmare, nu intră în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale. 18. Astfel, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate problematica punctelor de vedere care s-au constituit de-a lungul timpului, în contextul majorării preţului mediu al metrului cub de masă lemnoasă pe picior, în privinţa aprecierii întrunirii elementelor constitutive ale infracţiunii de tăiere ilegală de arbori, prevăzută de art. 107 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008, republicată [chestiunea fiind în egală măsură aplicabilă şi în privinţa infracţiunii prevăzute de art. 107 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008]. Faptul că unele instanţe au considerat că paguba cauzată prin săvârşirea infracţiunii ar trebui recalculată, după care comparată cu noul prag de la care fapta constituie infracţiune, iar alte instanţe au considerat că paguba calculată sub imperiul legii care prevedea un preţ mai mic al metrului cub de masă lemnoasă pe picior trebuie comparată cu noul prag al prejudiciului de la care fapta constituie infracţiune reprezintă strict probleme de interpretare şi aplicare a legii care pot fi eventual supuse aprecierii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pe calea hotărârii prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept sau a recursului în interesul legii, după caz. 19. Curtea a observat în acest sens că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, având de pronunţat o hotărâre prealabilă pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept dacă succesiunea de acte normative cu privire la preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior a avut sau nu ca efect imposibilitatea stabilirii acestui preţ, cu consecinţa dezincriminării în concret a infracţiunilor prevăzute de art. 108 şi 110 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, a statuat, prin Decizia nr. 6 din 20 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 17 aprilie 2015, că, „având în vedere că prin Legea nr. 4/2015 pentru aprobarea preţului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 9 ianuarie 2015, s-a modificat valoarea unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, de la 85 lei la 115 lei, suntem în ipoteza intervenirii mai multor dispoziţii cu caracter normativ, prin care s-a modificat criteriul de stabilire a valorii pagubei, ce determină prin cuantum incriminarea faptei sau agravarea încadrării juridice, astfel că pentru faptele aflate în curs de judecată se pune problema aplicării legii penale mai favorabile. Ca atare, majorarea valorii acestuia poate atrage, pentru cauzele aflate în curs de judecată, ce au ca obiect infracţiunile prevăzute de art. 110 din Legea nr. 46/2008, fie incidenţa dispoziţiilor art. 4 din Codul penal şi ale art. 3 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, fie incidenţa dispoziţiilor art. 5 din Codul penal, după caz“. 20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să modifice jurisprudenţa mai sus menţionată, atât considerentele, cât şi soluţia pronunţată prin decizia mai sus invocată îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. 21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Reghin în Dosarul nr. 4.125/289/2018 al Judecătoriei Reghin şi constată că dispoziţiile art. 107 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Reghin şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 13 iulie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Cristina Teodora Pop ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
