Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬─────────────────┬┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte ││
├───────────────────┼─────────────────┼┤
│Marian Enache │- judecător ││
├───────────────────┼─────────────────┼┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător ││
├───────────────────┼─────────────────┼┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător ││
├───────────────────┼─────────────────┼┤
│Daniel Marius Morar│- judecător ││
├───────────────────┼─────────────────┼┤
│Mona-Maria │- judecător ││
│Pivniceru │ ││
├───────────────────┼─────────────────┼┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător ││
├───────────────────┼─────────────────┼┤
│Simona-Maya │- judecător ││
│Teodoroiu │ ││
├───────────────────┼─────────────────┼┤
│Varga Attila │- judecător ││
├───────────────────┼─────────────────┴┤
│Cristina Teodora │- │
│Pop │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 207 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Andrea Batori în Dosarul nr. 500/ 211/2017/a1.1 al Judecătoriei Cluj-Napoca, care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.866 D/2017. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, în acest dosar, este prezentă în sală doamna Vizi Hajnal, angajată a Curţii Constituţionale, pentru a asigura traducerea dezbaterilor în limba maghiară, conform dispoziţiilor art. 128 alin. (4) din Constituţie, privind folosirea interpretului în justiţie, precum şi celor ale art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, coroborate cu cele ale art. 225 alin. (1) din Codul de procedură civilă. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată. Se arată că dispoziţiile art. 207 alin. (2) din Codul de procedură penală prevăd, în mod expres, că verificarea de către judecătorul de cameră preliminară a măsurilor preventive dispuse în cursul urmăririi penale trebuie făcută înainte de expirarea acestora, în caz contrar respectivele măsuri preventive încetând de drept. Aşa fiind, condiţia respectării termenului de 3 zile prevăzut prin textul criticat şi cea anterior menţionată sunt cumulative, motiv pentru care nu poate fi reţinută critica de neconstituţionalitate invocată de autorul excepţiei. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 29 martie 2017 pronunţată în Dosarul nr. 500/211/2017/a1.1, Judecătoria Cluj-Napoca a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 207 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Andrea Batori într-o cauză având ca obiect verificarea legalităţii şi temeiniciei măsurii preventive a controlului judiciar dispusă în privinţa autoarei excepţiei, care a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea a opt infracţiuni de complicitate la furt calificat. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că dispoziţiile art. 207 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt constituţionale doar în măsura în care termenul de 3 zile, prevăzut pentru verificarea de către judecătorul de cameră preliminară a legalităţii şi temeiniciei măsurii preventive, este un termen imperativ, de decădere. Se arată, în acest sens, că, în termen de 3 zile de la înregistrarea dosarului, judecătorul de cameră preliminară este obligat să procedeze la verificarea, din oficiu, a măsurii preventive dispuse în cauză, sub sancţiunea decăderii sale din acest drept. Se susţine, totodată, că verificarea măsurii preventive, conform art. 207 alin. (2) din Codul de procedură penală trebuie efectuată înaintea expirării respectivei măsuri, după momentul anterior precizat nemaiputând fi posibilă nicio intervenţie cu privire la aceasta. Se arată că interpretarea contrară a textului criticat încalcă dreptul la un proces echitabil şi libertatea individuală a inculpatului în privinţa căruia a fost dispusă o măsură preventivă. Se susţine că, în lipsa verificării legalităţii şi temeiniciei măsurii preventive în termenul de 3 zile prevăzut în cuprinsul dispoziţiilor art. 207 alin. (2) din Codul de procedură penală, inculpatul are dreptul de a fi pus, de îndată, în libertate. Se face trimitere, de asemenea, la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv la Hotărârea din 30 mai 1989, pronunţată în Cauza Brogan şi alţii împotriva Regatului Unit, prin care s-a statuat cu privire la obligaţia statului de a impune o procedură de verificare, din oficiu, a unei măsuri preventive în situaţii similare celei reglementate la art. 207 alin. (2) din Codul de procedură penală, verificare ce trebuie realizată cu promptitudine, mai ales în situaţii în care există un termen legal, precum şi faptul că noţiunea de „verificarea de îndată“ este distinctă de noţiunea de „durată rezonabilă“. 6. Judecătoria Cluj-Napoca opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, apreciind că, în cazul în care termenul de 3 zile prevăzut la art. 207 alin. (2) din Codul de procedură penală este interpretat ca un termen de recomandare, nu se ajunge la depăşirea unui termen rezonabil de judecare a procesului, termen asigurat de normele constituţionale şi europene invocate. Se susţine că, întrucât durata măsurilor preventive este imperativă, expirarea lor duce la încetarea de drept a acestor măsuri. Mai mult, se arată că măsurile preventive pot fi suspuse oricând verificării instanţei, la cererea inculpatului, motiv pentru care nerespectarea termenului de 3 zile reglementat prin textul criticat nu poate cauza nicio vătămare inculpatului şi, prin urmare, nu poate încălca dreptul acestuia la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil. 7. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi, în subsidiar, neîntemeiată. Se arată că, din analiza încheierii de sesizare a Curţii Constituţionale cu prezenta excepţie de neconstituţionalitate, rezultă că autoarea excepţiei a fost trimisă în judecată, în data de 12 ianuarie 2017, moment la care se afla sub control judiciar, măsură preventivă care, anterior, fusese prelungită de procuror pentru 60 de zile, adică până la data de 15 februarie 2017. Având în vedere această stare de fapt, se susţine că argumentele formulate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate nu au legătură cu cauza. Totodată, se arată că autoarea excepţiei solicită, de fapt, modificarea prevederilor legale supuse controlului de constituţionalitate, în sensul în care solicită ca termenul procedural de 3 zile, prevăzut în cuprinsul textului criticat, să devină unul substanţial. Or, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, instanţa de contencios constituţional se pronunţă numai referitor la constituţionalitatea actelor cu privire la care a fost sesizată. Pentru motivele anterior arătate, se susţine că prezenta excepţie de neconstituţionalitate este inadmisibilă. 8. Cu privire la fondul excepţiei de neconstituţionalitate, se arată că textul criticat reglementează, de fapt, două termene în interiorul cărora judecătorul de cameră preliminară trebuie să procedeze la verificarea legalităţii şi temeiniciei măsurii preventive, respectiv termenul de 3 zile de la înregistrarea dosarului şi termenul dinaintea expirării duratei acestei măsuri, fiecare având raţiuni diferite. Se susţine însă că, deşi cele două termene sunt obligatorii pentru judecător, depăşirea acestora nu determină aplicarea sancţiunii prevăzute la art. 268 alin. (1) din Codul de procedură penală, constând în decăderea judecătorului de cameră preliminară din exerciţiul dreptului şi nulitatea actului făcut peste termen. Aceasta deoarece în cadrul procedurii reglementate la art. 207 alin. (2) din Codul de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară nu exercită un drept, ci este chemat să îndeplinească o atribuţie, aceea de a verifica, din oficiu, legalitatea şi temeinicia măsurii preventive dispuse cu privire la inculpat. Or, nefiind în ipoteza exercitării unui drept, nu se poate vorbi de aplicarea instituţiei decăderii. 9. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, în măsura în care se interpretează că „termenul de 5 zile înainte de expirarea duratei măsurii preventive“ este un termen de recomandare, iar nu un termen imperativ, arătând că îşi menţine punctul de vedere care a fost trimis instanţei de contencios constituţional în dosarele nr. 1.404D/2015, nr. 1.459D/2015 şi nr. 1.819D/2015 şi reţinut în deciziile Curţii Constituţionale nr. 163 din 6 martie 2017 şi nr. 274 din 19 aprilie 2017. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 207 alin. (2) din Codul de procedură penală, care au următorul conţinut: „În termen de 3 zile de la înregistrarea dosarului, judecătorul de cameră preliminară verifică din oficiu legalitatea şi temeinicia măsurii preventive, înainte de expirarea duratei acesteia, cu citarea inculpatului.“ 13. Se susţine că textul criticat contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 20 cu privire la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, precum şi prevederilor art. 5 şi 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la dreptul la libertate şi la siguranţă şi la dreptul la un proces echitabil. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 207 alin. (2) din Codul de procedură penală au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate, fiind pronunţate, în acest sens, Decizia nr. 155 din 14 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 379 din 22 mai 2017, şi Decizia nr. 459 din 22 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 882 din 9 noiembrie 2017, prin care Curtea Constituţională a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate invocată, arătând că argumentele formulate în susţinerea acesteia vizează interpretarea şi aplicarea legii, atribuţie ce revine instanţelor judecătoreşti. 15. Având în vedere criticile formulate în prezenta cauză, precum şi jurisprudenţa mai sus invocată, Curtea constată că se impune respingerea, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 207 alin. (2) din Codul de procedură penală, întrucât argumentele invocate de autoarea excepţiei, în motivarea acesteia, se întemeiază pe interpretarea dată de către instanţele judecătoreşti termenului de 3 zile prevăzut la art. 207 alin. (2) din Codul de procedură penală. 16. Mai mult, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate nu invocă, în susţinerea acestei excepţii, o practică a instanţelor judecătoreşti, potrivit căreia termenul de 3 zile, prevăzut la art. 207 alin. (2) din Codul de procedură penală, ar fi interpretat ca fiind un termen de recomandare. Or, doar o astfel de interpretare acceptată la nivelul instanţelor judecătoreşti, a textului criticat, ar justifica realizarea de către Curte a unei analize a fondului excepţiei de neconstituţionalitate invocate. În acest sens, prin Decizia nr. 448 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 7 ianuarie 2014, instanţa de contencios constituţional a statuat că este competentă să procedeze la o astfel de analiză, atunci când „deturnarea reglementărilor legale de la scopul lor legitim, printro sistematică interpretare şi aplicare eronată a acestora de către instanţele judecătoreşti sau de către celelalte subiecte chemate să aplice dispoziţiile de lege, poate determina neconstituţionalitatea acelei reglementări“. De asemenea, prin Decizia nr. 276 din 10 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 28 iulie 2016, paragraful 21, Curtea a reţinut că „nu are competenţa de a elimina, pe calea controlului de constituţionalitate, din conţinutul normativ al textului, o anumită interpretare izolată şi vădit eronată a acestuia, legislaţia în vigoare oferind alte remedii procesuale ce au ca scop interpretarea unitară a normelor juridice. A accepta un punct de vedere contrar ar echivala cu încălcarea competenţei instanţelor judecătoreşti, iar Curtea şi-ar aroga competenţe specifice acestora, transformându-se din instanţă constituţională în una de control judiciar“. 17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 207 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Andrea Batori în Dosarul nr. 500/211/2017/a1.1 al Judecătoriei Cluj-Napoca. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Cluj-Napoca şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 28 iunie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cristina Teodora Pop ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
