Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela │- judecător │
│Ciochină │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Cristian │- judecător │
│Deliorga │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan│- judecător │
│Licu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela Senia │- │
│Costinescu │magistrat-asistent-şef│
└───────────────┴──────────────────────┘
1. Pe rol se află soluţionarea obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, obiecţie formulată de Preşedintele României, în temeiul art. 146 lit. a) din Constituţie şi al art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. 2. Cu Adresa nr. CP1/1151 din 20 iulie 2022, Preşedintele României a trimis Curţii Constituţionale sesizarea de neconstituţionalitate formulată, care a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 5.872 din 20 iulie 2022 şi constituie obiectul Dosarului nr. 1.858A/2022. 3. În motivarea obiecţiei de neconstituţionalitate, autorul sesizării consideră că, prin conţinutul său normativ, legea dedusă controlului de constituţionalitate contravine principiilor constituţionale referitoare la claritatea şi calitatea normelor, la securitatea raporturilor juridice, precum şi la egalitatea în drepturi a cetăţenilor. 4. La articolul unic pct. 4 din legea supusă controlului de constituţionalitate, cu privire la Legea nr. 1/2011, după art. 254^1 se introduce un nou articol, art. 254^2, prin care se stabilesc condiţii speciale de ocupare a unor posturi didactice şi catedre rezervate/vacante. Astfel, pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate care necesită atestate şi avize suplimentare, începând cu etapa de completare de normă didactică de predare, solicitanţii, inclusiv cadrele didactice titulare, trebuie să prezinte în perioadele de înscriere şi de verificare a dosarelor/validare a fişelor de înscriere la aceste etape o serie de avize/documente justificative/un acord din partea unor terţe entităţi, fie autorităţi publice, fie persoane juridice de utilitate publică - cultele recunoscute oficial de stat, după caz. 5. Dintr-o primă perspectivă, în ceea ce priveşte natura juridică a avizelor ce trebuie obţinute de către solicitanţi în cadrul procedurii de ocupare a posturilor didactice respective, autorul arată că norma criticată nu îndeplineşte cerinţele de claritate şi de previzibilitate a legii întrucât nu rezultă care sunt efectele obţinerii/neobţinerii acestor avize, mai precis dacă acestea au natura unui aviz conform sau a unui aviz consultativ pentru solicitanţi, respectiv pentru angajatori. Mai mult, nu este clar în ce măsură neobţinerea acestor avize favorabile afectează posibilitatea cadrelor didactice de a ocupa acele posturi, în virtutea dreptului de a participa la mobilitatea de personal, astfel cum acest drept este consacrat prin Legea nr. 1/2011. 6. Dintr-o altă perspectivă, textul creează o situaţie neclară şi prin utilizarea noţiunii de „aviz“ în unele situaţii, respectiv a noţiunii de „acord“ în altele, fără a detalia o distincţie între cele două tipuri de acte. Astfel, pentru ocuparea catedrelor vacante/rezervate la disciplina Religie, pentru ocuparea catedrelor de pregătire/instruire practică din domeniul Transporturi/Conducerea autovehiculelor, pentru ocuparea tuturor posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate din cadrul seminarelor/liceelor vocaţionale teologice şi a posturilor didactice/catedrelor constituite din discipline teologice de specialitate, pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate de la liceele militare, din unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională şi din unităţile de învăţământ subordonate Ministerului Justiţiei, nou-introdusul art. 254^2 impune solicitantului obţinerea unui aviz, în timp ce pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/ rezervate de la clasele/grupele din profilul pedagogic, de la liceele cu profil pedagogic, calificările educator-puericultor, educatoare sau învăţător, termenul utilizat este un acord. 7. Mai mult, dispoziţiile nou-introduse prin legea criticată nu sunt corelate nici cu prevederile altor acte normative care reglementează predarea disciplinei Religie. În acest sens, articolul unic pct. 4 din legea supusă controlului de constituţionalitate face referire la „avizele eliberate de cultele recunoscute oficial de stat pentru ocuparea catedrelor vacante/rezervate la disciplina Religie“, în timp ce Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor prevede, la art. 32 alin. (2), că personalul didactic care predă religia în şcolile de stat se numeşte cu „acordul cultului pe care îl reprezintă“. Astfel, posibilitatea fiecărui solicitant de a ocupa posturile respective, de a se conforma obligaţiilor legale şi de a beneficia de drepturile cuvenite este incertă din cauza contrarietăţii legislative create prin norma juridică. 8. Un alt aspect de natură să afecteze dreptul solicitanţilor de a participa la concurs şi de a ocupa un post este legat de lipsa stabilirii exprese a unor criterii de acordare a unor termene pentru emiterea avizelor/acordurilor solicitate, precum şi a modalităţii de contestare a acestora, dar şi a procedurii de urmat în caz de refuz de acordare a avizelor/acordurilor. În lipsa unor atari dispoziţii, destinatarii normei sunt în imposibilitatea de a-şi adapta conduita. 9. Aşadar, Preşedintele României consideră că, prin toate acestea, legiuitorul a nesocotit principiul securităţii juridice consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituţie, astfel cum acesta a fost dezvoltat în jurisprudenţa instanţei constituţionale. Securitatea juridică a unei persoane reprezintă un „concept care se defineşte ca un complex de garanţii de natură sau cu valenţe constituţionale inerente statului de drept, în considerarea cărora legiuitorul are obligaţia constituţională de a asigura atât o stabilitate firească dreptului, cât şi valorificarea în condiţii optime a drepturilor şi libertăţilor fundamentale“ (Decizia nr. 454 din 4 iulie 2018 şi Decizia nr. 1 din 13 ianuarie 2021). 10. Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, „deşi nu se bucură de consacrare constituţională expresă, principiul securităţii juridice a fost recunoscut în jurisprudenţă şi doctrină drept un principiu fundamental al statului de drept, calitatea legilor, mai ales prin prisma regulilor de tehnică legislativă, reprezentând un indicator important pentru realizarea acestui deziderat (statul de drept)“ (deciziile nr. 448 din 29 octombrie 2013 şi nr. 283 din 21 mai 2014). 11. Distinct de criticile anterioare, având în vedere dispoziţiile articolului unic pct. 4 din legea supusă controlului de constituţionalitate, cu referire la introducerea art. 254^2 lit. e) în Legea nr. 1/2011, autorul sesizării observă că, pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate de la clasele/grupele din profilul pedagogic, de la liceele cu profil pedagogic, calificările educator-puericultor, educatoare sau învăţător, spre deosebire de alte profiluri din învăţământul liceal, precum cele din filiera teoretică, tehnologică sau chiar şi vocaţională, potrivit art. 31 din Legea nr. 1/2011, solicitanţii, inclusiv cadrele didactice titulare, trebuie să prezinte acordul directorului liceului pedagogic eliberat în baza criteriilor stabilite de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, avizat de inspectorul şcolar care coordonează activitatea liceelor pedagogice. Având în vedere că norma se referă exclusiv la profilul pedagogic, Preşedintele României apreciază că tratamentul juridic diferenţiat instituit de art. 254^2 lit. e) este unul nejustificat, nefiind fundamentat pe criterii obiective şi raţionale. 12. Pe de o parte, deşi solicitanţii sau cadrele didactice titulare se află în aceeaşi situaţie juridică, indiferent de profilul învăţământului liceal, doar cei care intenţionează să ocupe un post în cadrul filierei vocaţionale - profilul pedagogic trebuie să obţină acordul directorului liceului respectiv, aplicându-li-se un tratament juridic diferenţiat, în sensul plasării acestora într-o situaţie defavorabilă. Pe de altă parte, dată fiind şi neclaritatea legată de natura juridică a avizului, tratamentul diferenţiat nejustificat obiectiv şi raţional reiese şi din condiţionarea înscrierii de un acord, spre deosebire de un aviz ce ar putea fi considerat consultativ, prevăzut de articolul unic pct. 4, cu referire la art. 254^2 lit. a)-c). Or, prin instituirea unei condiţii de prezentare a acordului directorului liceului pedagogic, avizat de inspectorul şcolar care coordonează activitatea liceelor pedagogice pentru solicitanţii care doresc să ocupe posturi didactice/catedre vacante/rezervate de la clasele/grupele din profilul pedagogic, spre deosebire de alte profiluri ale învăţământului liceal, se instituie o discriminare a solicitanţilor, nejustificată de criterii obiective şi raţionale, aspect contrar art. 16 alin. (1) din Constituţie. 13. Mai mult, condiţionarea solicitanţilor, inclusiv a cadrelor didactice titulare, care vor să ocupe un post din profilul pedagogic de obţinerea şi prezentarea acordului directorului liceului pedagogic pune în discuţie însăşi raţiunea concursului ca modalitate de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate, câtă vreme fiecare liceu pedagogic îşi poate stabili propriile criterii pe baza cărora directorul liceului eliberează un astfel de acord. 14. Din această perspectivă, norma contravine nu doar art. 16 din Legea fundamentală, ci şi unor principii fundamentale ale Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, precum principiile calităţii, asigurării egalităţii de şanse şi transparenţei, astfel cum acestea sunt reglementate în art. 3 din legea educaţiei naţionale. 15. În considerarea argumentelor expuse, Preşedintele României solicită admiterea sesizării de neconstituţionalitate şi constatarea neconstituţionalităţii Legii pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011. 16. În conformitate cu dispoziţiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, sesizarea a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a comunica punctele lor de vedere. 17. Guvernul, prin Adresa nr. 5/5.480/2022, înregistrată la Curte cu nr. 6.499 din 8 septembrie 2022, a transmis punctul său de vedere în care arată că norma de la articolul unic pct. 4 din legea dedusă controlului de constituţionalitate nu precizează cu suficientă claritate natura juridică a avizelor ce trebuie obţinute de solicitanţi şi nici procedura/modalitatea de contestare în caz de neacordare, creându-se astfel o incertitudine juridică şi imposibilitatea destinatarilor normei de a-şi adapta conduita. Raportat la aceste elemente, este discutabil dacă prevederile legale criticate îndeplinesc criteriile de claritate şi previzibilitate, astfel cum acestea au fost statuate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, creându-se premisele încălcării art. 1 alin. (5) din Constituţie. 18. În ceea ce priveşte susţinerea referitoare la încălcarea principiului fundamental al egalităţii, având în vedere soluţia instituită prin art. 254^2 lit. e) din legea criticată, arătă că, din analiza conţinutului normativ al prevederii criticate, se poate constata faptul că doar persoanele care intenţionează să ocupe un post în cadrul filierei vocaţionale - profilul pedagogic trebuie să obţină acordul directorului liceului respectiv. Or, situaţia în care se află aceste categorii de persoane nu diferă în esenţă (comparativ cu situaţia solicitanţilor care optează pentru celelalte profiluri ale învăţământului liceal) pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic şi, oricum, deosebirea de tratament ar trebui să se bazeze pe un criteriu obiectiv şi raţional. 19. Raportat la considerentele expuse, Guvernul apreciază că sesizarea de neconstituţionalitate este întemeiată. 20. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctul lor de vedere cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând obiecţia de neconstituţionalitate, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispoziţiile legii criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 21. Deşi în actul de sesizare Preşedintele României menţionează ca obiect al sesizării Legea pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, din analiza criticilor formulate rezultă că obiect al sesizării de neconstituţionalitate sunt doar dispoziţiile articolului unic pct. 4 referitoare la introducerea art. 254^2 în Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, dispoziţii care au următorul conţinut: „4. După articolul 254^1 se introduce un nou articol, art. 254^2, cu următorul cuprins: "ART. 254^2 Conform principiilor prevăzute la art. 3 lit. i) şi s), pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/ rezervate care necesită atestate şi avize suplimentare, începând cu etapa de completare de normă didactică de predare, solicitanţii, inclusiv cadrele didactice titulare, trebuie să prezinte în perioadele de înscriere şi de verificare a dosarelor/validare a fişelor de înscriere la aceste etape avizele/documentele justificative necesare, după cum urmează: a) avizele eliberate de cultele recunoscute oficial de stat, pentru ocuparea catedrelor vacante/rezervate la disciplina Religie, în care se precizează etapa de mobilitate pentru care au fost eliberate; b) avizul Inspectoratului General al Poliţiei Române/Autorităţii Rutiere Române, pentru ocuparea catedrelor de pregătire/instruire practică din domeniul „Transporturi/Conducerea autovehiculelor“; c) avizul cultului sau avizul special al cultului recunoscut oficial de stat, în baza Protocolului semnat cu Ministerul Educaţiei, pentru ocuparea tuturor posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate din cadrul seminariilor/liceelor vocaţionale teologice şi a posturilor didactice/catedrelor constituite din discipline teologice de specialitate, în care se precizează etapa de mobilitate pentru care au fost eliberate; d) avizul Ministerului Apărării Naţionale, avizul Ministerului Afacerilor Interne sau avizul Ministerului Justiţiei, pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate de la liceele militare, din unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională şi din unităţile de învăţământ subordonate Ministerului Justiţiei, în care se precizează etapa de mobilitate pentru care au fost eliberate; e) acordul directorului liceului pedagogic eliberat în baza criteriilor stabilite de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, avizat de inspectorul şcolar care coordonează activitatea liceelor pedagogice pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate de la clasele/grupele din profilul pedagogic, de la liceele cu profil pedagogic, calificările educator-puericultor, educatoare sau învăţător, constituite din disciplinele care se regăsesc în Regulamentul-cadru pentru organizarea şi funcţionarea învăţământului pedagogic în sistemul de învăţământ preuniversitar, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei, în care se precizează etapa de mobilitate pentru care a fost eliberat." 22. Autorul sesizării susţine că dispoziţiile criticate contravin prevederilor art. 1 alin. (5) şi ale art. 16 din Constituţie. 23. În vederea soluţionării prezentei obiecţii de neconstituţionalitate, Curtea va proceda la verificarea îndeplinirii condiţiilor de admisibilitate a acestora, prevăzute de art. 146 lit. a) teza întâi din Constituţie şi de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sub aspectul titularului dreptului de sesizare, al termenului în care acesta este îndrituit să sesizeze instanţa constituţională, precum şi al obiectului controlului de constituţionalitate. În jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că primele două condiţii se referă la regularitatea sesizării instanţei constituţionale, din perspectiva legalei sale sesizări, iar cea dea treia vizează stabilirea sferei sale de competenţă, astfel încât urmează a fi cercetate în ordinea menţionată, constatarea neîndeplinirii uneia având efecte dirimante şi făcând inutilă analiza celorlalte condiţii (a se vedea în acest sens Decizia nr. 67 din 21 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 223 din 13 martie 2018, paragraful 70, Decizia nr. 385 din 5 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 488 din 13 iunie 2018, paragraful 32, sau Decizia nr. 89 din 9 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 11 martie 2022, paragraful 19). 24. Referitor la titularul dreptului de sesizare, prezenta obiecţie de neconstituţionalitate a fost formulată de Preşedintele României, care, în temeiul art. 146 lit. a) teza întâi din Constituţie şi al art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, are dreptul de a sesiza Curtea Constituţională pentru exercitarea controlului de constituţionalitate a priori, fiind, aşadar, îndeplinită această primă condiţie de admisibilitate. Cu privire la termenul în care poate fi sesizată instanţa de control constituţional şi la obiectul controlului de constituţionalitate, Curtea constată că legea supusă controlului a fost adoptată, în procedură ordinară, de Senat, în calitate de Cameră decizională, în data de 27 iunie 2022, a fost depusă, în 29 iunie 2022, la secretarul general pentru exercitarea dreptului de sesizare cu privire la neconstituţionalitatea legii şi apoi trimisă spre promulgare în data de 1 iulie 2022. Prezenta sesizare a fost înregistrată la Curtea Constituţională în data de 20 iulie 2022. Într-o atare situaţie, luând act de faptul că sesizarea de neconstituţionalitate a fost formulată în termenul de 20 de zile, prevăzut de art. 77 alin. (1) teza a doua din Constituţie, şi că legea nu a fost promulgată de Preşedintele României, Curtea constată că obiecţia de neconstituţionalitate este admisibilă sub aspectul respectării celor două condiţii. În vederea analizării admisibilităţii prezentei sesizări cu privire la cel de-al treilea aspect de admisibilitate - obiectul controlului de constituţionalitate, respectiv stabilirea sferei de competenţă a Curţii cu privire la legea dedusă controlului, este necesară analiza criticilor formulate de autorii sesizării. Analizând temeiurile constituţionale invocate în susţinerea sesizării de neconstituţionalitate, precum şi motivarea obiecţiei formulate, Curtea observă că obiectul criticilor îl constituie conţinutul normativ al unor dispoziţii ale legii. 25. Aşadar, nefiind incident un fine de neprimire a sesizării formulate de Preşedintele României, Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţie şi ale art. 1, 10, 15, 16 şi 18 din Legea nr. 47/1992, să se pronunţe asupra constituţionalităţii prevederilor legale criticate. 26. Analizând criticile de neconstituţionalitate formulate, Curtea reţine că acestea sunt raportate, pe de o parte, la art. 1 alin. (5) din Constituţie şi vizează încălcarea principiilor constituţionale referitoare la calitatea normelor şi la securitatea raporturilor juridice şi, pe de altă parte, la art. 16 din Constituţie, autorul susţinând încălcarea principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor. 27. Cu privire la primul aspect, criticile au ca obiect dispoziţiile articolului unic pct. 4, în integralitatea lor, şi vizează următoarele probleme: (i) natura juridică neclară a avizelor ce trebuie obţinute de către solicitanţi în cadrul procedurii de ocupare a posturilor didactice, (ii) omisiunea reglementării unor termene pentru emiterea avizelor/acordurilor solicitate, precum şi a modalităţii de contestare a acestora sau a refuzului de acordare, (iii) necorelarea cu prevederile altor acte normative care reglementează predarea disciplinei Religie, precum şi (iv) utilizarea noţiunii de „aviz“ în unele situaţii, respectiv a noţiunii de „acord“ în altele, fără a detalia o distincţie între cele două tipuri de acte. 28. Examinând cadrul normativ în vigoare, Curtea observă că art. 3 din Legea nr. 1/2011, care reglementează principiile care guvernează învăţământul preuniversitar şi superior, precum şi învăţarea pe tot parcursul vieţii din România, prevede, printre altele, principiul calităţii, în baza căruia activităţile de învăţământ se raportează la standarde de referinţă şi la bune practici naţionale şi internaţionale, principiul recunoaşterii şi garantării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, precum şi principiul organizării învăţământului confesional potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult recunoscut. 29. Dispoziţiile art. 18 alin. (1) teza a doua şi alin. (3) prevăd că „elevilor aparţinând cultelor recunoscute de stat, indiferent de numărul lor, li se asigură dreptul constituţional de a participa la ora de religie, conform confesiunii proprii“ şi că „disciplina Religie poate fi predată numai de personalul didactic calificat conform prevederilor prezentei legi şi abilitat în baza protocoalelor încheiate între Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi cultele religioase recunoscute oficial de stat“. 30. Curtea reţine că dispoziţiile art. 89 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 prevăd că „în învăţământul preuniversitar de stat, posturile didactice/catedrele vacante şi rezervate se ocupă prin concurs naţional organizat de inspectoratul şcolar, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale [...]“, iar potrivit art. 90 alin. (1), concursul are caracter deschis, putându-se prezenta „orice persoană care îndeplineşte condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare“. Condiţiile de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar, precum şi organizarea şi desfăşurarea etapelor de mobilitate a personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar se stabilesc anual prin metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar. Pentru anul şcolar 2022-2023, aceasta a fost aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 5.578/2021, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1086 şi 1086 bis din 12 noiembrie 2021. Dispoziţiile art. 4 alin. (2) din Metodologia-cadru prevăd că „pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate care necesită atestate şi avize suplimentare, începând cu etapa de completare de normă didactică de predare, solicitanţii, inclusiv cadrele didactice titulare, trebuie să prezinte în perioadele de înscriere şi de verificare a dosarelor/validare a fişelor de înscriere la aceste etape [...], avizele, atestatele şi documentele justificative necesare [...]“. Printre avizele, atestatele şi documentele justificative menţionate de art. 4 alin. (2) lit. a)-j) sunt enumerate avizele eliberate de cultele recunoscute oficial de stat, pentru ocuparea catedrelor vacante/rezervate de religie, în care se precizează etapa de mobilitate pentru care au fost eliberate [art. 4 alin. (2) lit. b)], avizul Inspectoratului General al Poliţiei/Autorităţii Rutiere Române, pentru ocuparea catedrelor de pregătire/instruire practică din domeniul „Transporturi/Conducerea autovehiculelor“ [art. 4 alin. (2) lit. c)], avizul cultului sau avizul special al cultului recunoscut oficial de stat, în baza Protocolului semnat cu Ministerul Educaţiei, pentru ocuparea tuturor posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate din cadrul seminarelor/liceelor vocaţionale teologice şi a posturilor didactice/catedrelor constituite din discipline teologice de specialitate, în care se precizează etapa de mobilitate pentru care au fost eliberate [art. 4 alin. (2) lit. d)], avizul Ministerului Apărării Naţionale, avizul Ministerului Afacerilor Interne sau avizul Ministerului Justiţiei, pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate de la liceele militare, din unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională şi din unităţile de învăţământ subordonate Ministerului Justiţiei, în care se precizează etapa de mobilitate pentru care au fost eliberate [art. 4 alin. (2) lit. e)], şi acordul directorului liceului pedagogic eliberat în baza criteriilor stabilite de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, avizat de inspectorul şcolar care coordonează activitatea liceelor pedagogice pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate de la clasele/grupele din profilul pedagogic, de la liceele cu profil pedagogic, calificările educator-puericultor, educatoare sau învăţător, constituite din disciplinele care se regăsesc în anexa nr. 2 la Regulamentul-cadru pentru organizarea şi funcţionarea învăţământului pedagogic în sistemul de învăţământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 4.812/2020, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 736 din 13 august 2020, în care se precizează etapa de mobilitate pentru care a fost eliberat [art. 4 alin. (2) lit. f)]. Ocuparea catedrelor se poate realiza doar în concordanţă cu Centralizatorul privind disciplinele de învăţământ, domeniile şi specializările, precum şi probele de concurs valabile pentru încadrarea personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar în vigoare. 31. Potrivit dispoziţiilor art. 67 alin. (6) din Metodologia-cadru, mai sus menţionată, „pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante/rezervate din învăţământul preuniversitar se pot înscrie la concurs absolvenţi cu diplomă ai învăţământului superior, postliceal sau mediu care au înscrise pe diplomă/ diplome specializarea/specializările corespunzătoare posturilor didactice/catedrelor respective în concordanţă cu Centralizatorul şi care prezintă, în perioada de înscriere la concurs, avizele şi atestatele suplimentare pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor care necesită avize şi atestate, conform prezentei Metodologii“. Dispoziţiile art. 74 alin. (6) teza a doua precizează că „pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor publicate pentru concurs care necesită atestate/avize suplimentare, candidaţii trebuie să posede atestatele/avizele necesare, anexate la cererea de înscriere în perioada de înscriere/validare a înscrierii conform Calendarului“. 32. Obligaţia prezentării avizelor şi atestatelor suplimentare necesare pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate se regăseşte, de exemplu, şi în cazul apariţiei situaţiilor de reducere de activitate a personalului didactic de predare la nivelul unei unităţi de învăţământ, de completare a normei didactice sau de restrângere de activitate, în etapa de constituire a normei didactice de predare şi încadrare a personalului didactic de predare titular, a cadrelor didactice debutante, situaţii în care se renunţă la activitatea prestată de personalul didactic de predare care nu deţine avizele şi atestatele necesare ocupării postului didactic [art. 25 alin. (3) lit. m)], în cazul ocupării posturilor didactice/catedrelor vacante prin transfer [art. 43 alin. (3)], în cazul modificării duratei contractului individual de muncă din durată determinată de un an în contract individual de muncă pe durata de viabilitate a postului/catedrei [art. 57 alin. (3) lit. c) şi alin. (5)] sau în cazul detaşării în interesul învăţământului pe posturi didactice/catedre vacante/rezervate [art. 84 alin. (3)]. 33. În continuare, Curtea reţine că, potrivit art. 9 alin. (16) şi art. 67 alin. (9) din Metodologia-cadru, „catedrele de pregătire/ instruire practică din domeniul «Transporturi/Conducerea autovehiculelor» pot fi ocupate de absolvenţi ai învăţământului superior/postliceal, cu avizul Inspectoratului General al Poliţiei (IGP)/Autorităţii Rutiere Române (ARR), având oricare din specializările care le conferă dreptul de a ocupa catedre de pregătire/instruire practică în concordanţă cu Centralizatorul“, iar potrivit art. 9 alin. (23), „Disciplina «Religie» poate fi predată de absolvenţi ai învăţământului superior cu specializări în concordanţă cu Centralizatorul, în baza avizului emis de cultele religioase recunoscute oficial de stat, conform prevederilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare“. 34. Analizând dispoziţiile articolului unic pct. 4 din legea supusă controlului de constituţionalitate, referitoare la introducerea art. 254^2 în Legea nr. 1/2011, Curtea reţine că acestea stabilesc condiţii speciale de ocupare a unor posturi didactice şi catedre rezervate/vacante. Curtea ia act de opţiunea Parlamentului de a ridica la nivel de normă legală prevederea din Metodologiacadru elaborată de Ministerul Educaţiei Naţionale care reglementează obligaţia candidaţilor, inclusiv a cadrelor didactice titulare, de a prezenta avizele şi documentele justificative necesare la înscrierea la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate care necesită atestate şi avize suplimentare. Dispoziţiile de lege criticate reglementează un aspect important care vizează naşterea raporturilor de muncă, apreciat de legiuitor ca fiind necesar să respecte anumite cerinţe de stabilitate şi previzibilitate. Delegarea atribuţiei de a stabili aceste norme unui membru al Guvernului, prin emiterea unor acte cu caracter administrativ ce au caracter infralegal, determină o stare de incertitudine juridică, acest gen de acte având, de obicei, un grad sporit de schimbări succesive în timp. 35. Referitor la critica privind natura juridică neclară a avizelor ce trebuie obţinute de către solicitanţi în cadrul procedurii de ocupare a posturilor didactice, Curtea reţine că avizele eliberate de cultele recunoscute oficial de stat, avizul Inspectoratului General al Poliţiei/Autorităţii Rutiere Române şi avizele Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne sau Ministerului Justiţiei reprezintă acte administrative individuale care atestă o anumită specializare a persoanei avizate. Condiţionarea participării la concurs de prezentarea acestor documente are ca scop ocuparea acelor posturi didactice/catedrelor vacante/rezervate care necesită o specializare suplimentară numai de către persoane atestate în respectivul domeniu. Astfel, pentru a ocupa o catedră vacantă/rezervată la disciplina Religie sau pentru a ocupa un post didactic/o catedră vacantă/rezervată din cadrul seminarelor/liceelor vocaţionale teologice sau un post didactic/ o catedră constituite din discipline teologice de specialitate, legiuitorul impune obligaţia solicitantului de a prezenta un aviz eliberat de cultul recunoscut oficial de stat prin care să se ateste că persoana deţine competenţele teologice necesare ocupării postului pentru care aplică. De asemenea, în cazul catedrelor de pregătire/instruire practică din domeniul „Transporturi/ Conducerea autovehiculelor“, prezentarea avizului Inspectoratului General al Poliţiei/Autorităţii Rutiere Române atestă abilitarea candidatului cu privire la domeniul în care îşi va exercita profesia, respectiv deţinerea cunoştinţelor practice, tehnice privind conducerea autovehiculelor şi capacitarea de a oferi instruire elevilor. În fine, având în vedere profilul militar al liceelor din unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională şi din unităţile de învăţământ subordonate Ministerului Justiţiei, avizarea personalului de către ministerele de resort atestă îndeplinirea condiţiilor legale şi pregătirea corespunzătoare ocupării unor astfel posturi. 36. Aşadar, ţinând seama de specificul tuturor acestor activităţi didactice, care implică un grad sporit de specializare, Curtea constată că legiuitorul, în virtutea principiului calităţii, în baza căruia activităţile de învăţământ trebuie să fie raportate în permanenţă la standarde de referinţă şi la bune practici, a instituit regula avizării cadrelor didactice de către autorităţi competente să realizeze o evaluare obiectivă, de natură să corespundă scopului declarat al legii - un învăţământ de calitate. Curtea reţine că legiuitorul prevede în sarcina candidatului obligaţia prezentării avizului în perioada de înscriere şi de verificare a dosarelor/validare a fişelor de înscriere la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate din învăţământul preuniversitar. Consecinţa implicită a neprezentării acestor documente este respingerea dosarului/invalidarea fişei de înscriere la concurs. 37. Având în vedere aceste consideraţii, Curtea reţine că dispoziţiile legale criticate reglementează o condiţie esenţială pentru înscrierea candidatului în procedura de concurs pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate care necesită atestate şi avize suplimentare, a cărei neîndeplinire atrage respingerea dosarului/invalidarea fişei de înscriere la concurs. Sub acest aspect, norma criticată este clară şi previzibilă, destinatarul său putând prefigura cu uşurinţă consecinţele nerespectării condiţiei legale referitoare la prezentarea actului care atestă abilitarea lui în domeniul în care doreşte să profeseze. 38. Faptul că anumite elemente specifice, referitoare la termenele de emitere a avizelor/acordurilor solicitate, precum şi la modalitatea de contestare a acestora sau a refuzului de acordare, nu sunt reglementate prin Legea nr. 1/2011 nu este de natură să contravină prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, referitoare la securitatea raporturilor juridice. Având în vedere natura lor juridică de acte administrative individuale, Curtea constată că aspectele criticate sunt reglementate în Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, lege cu caracter general care constituie dreptul comun în materia contestării actelor administrative sau a nesoluţionării în termenul legal a unei cereri în faţa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. 39. În ceea ce priveşte critica referitoare la necorelarea cu prevederile altor acte normative care reglementează predarea disciplinei Religie, respectiv cu dispoziţiile art. 32 alin. (2) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 21 martie 2014, care prevăd că „personalul didactic care predă religia în şcolile de stat se numeşte cu acordul cultului pe care îl reprezintă, în condiţiile legii“, Curtea, reţinând similaritatea conţinutului semantic al noţiunii de „aviz“ cu cel al noţiunii de „acord“, sensul fiind acela de acceptare/aprobare, constată că această necorelare nu poate constitui un motiv de neconstituţionalitate a normei criticate, întrucât nu este de natură a determina confuzie şi impredictibilitate în aplicarea dispoziţiei legale. Norma prevede cu claritate că, pentru a ocupa o catedră vacantă/rezervată la disciplina Religie, solicitantul trebuie să prezinte un act administrativ (avizul) care să ateste acordul cultului pe care îl reprezintă cu privire la predarea religiei în şcoli. Prin urmare, Curtea urmează a respinge ca neîntemeiată şi această critică. 40. În fine, ultima critică raportată la dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie vizează utilizarea noţiunii de „aviz“ în situaţiile prevăzute de art. 254^2 lit. a)-d), respectiv a noţiunii de „acord“ în situaţia reglementată de art. 254^2 lit. e), fără a detalia o distincţie între cele două tipuri de acte. Curtea reţine că, pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate de la clasele/grupele din profilul pedagogic, de la liceele cu profil pedagogic, calificările educator-puericultor, educatoare sau învăţător, constituite din disciplinele care se regăsesc în Regulamentul-cadru pentru organizarea şi funcţionarea învăţământului pedagogic în sistemul de învăţământ preuniversitar, legiuitorul a prevăzut ca document justificativ necesar înscrierii la concurs acordul directorului liceului pedagogic. Acesta se eliberează în baza criteriilor stabilite de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ şi este avizat de inspectorul şcolar care coordonează activitatea liceelor pedagogice. Altfel spus, pentru ocuparea posturilor enumerate de lege, consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ (liceu pedagogic) stabileşte o serie de criterii referitoare la disciplinele care se regăsesc în Regulamentul-cadru, iar în urma verificării îndeplinirii acestor criterii de către solicitant, directorul unităţii de învăţământ îşi dă acordul cu privire la înscrierea sa la concurs. Acest acord este supus avizării inspectorului şcolar care coordonează activitatea liceelor pedagogice. Având în vedere modul în care se succed aceste operaţiuni, în funcţie de atribuţiile fiecărei autorităţi care intervine, opţiunea legiuitorului pentru noţiunile pe care le utilizează apare nu numai firească, dar şi necesară pentru a distinge cu privire la actele emise în această procedură. Curtea reţine că, la fel ca în cazul în care nu sunt prezentate avizele prevăzute de art. 254^2 lit. a)-d) şi în situaţia în care candidatul la concurs nu prezintă, în perioada de înscriere la concurs, acordul directorului liceului pedagogic, avizat de inspectorul şcolar care coordonează activitatea liceelor pedagogice, consecinţa este respingerea dosarului/invalidarea fişei de înscriere la concurs. 41. Pentru toate aceste argumente, Curtea constată că dispoziţiile articolului unic pct. 4, referitoare la introducerea art. 254^2, din Legea pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 sunt în acord cu prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie, respectând exigenţele de calitate ale normelor referitoare la claritate, accesibilitate şi predictibilitate şi, implicit, principiul securităţii raporturilor juridice. 42. Cu privire la încălcarea principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor, critica Preşedintelui României are ca obiect dispoziţiile art. unic pct. 4, referitoare la art. 254^2 lit. e), din Legea pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 şi vizează o pretinsă discriminare a solicitanţilor care doresc să ocupe posturile didactice/catedrele vacante/rezervate de la clasele/grupele din profilul pedagogic, de la liceele cu profil pedagogic, pentru care legea introduce condiţia prezentării acordului directorului liceului pedagogic. 43. Analizând conţinutul normativ al textului de lege criticat, Curtea reţine că obligaţia de a prezenta acordul directorului liceului pedagogic, avizat de inspectorul şcolar care coordonează activitatea liceelor pedagogice, revine solicitanţilor care optează pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate de la clasele/grupele din profilul pedagogic, de la liceele cu profil pedagogic, calificările educator-puericultor, educatoare sau învăţător. Aşadar, obligaţia legală incumbă doar acestor persoane, iar nu tuturor celor care solicită înscrierea la concursul pentru ocuparea celorlalte posturi didactice/catedre vacante/rezervate de la clasele/grupele din profilul pedagogic, de la liceele cu profil pedagogic, aşa cum în mod greşit susţine autorul sesizării, pentru aceştia din urmă rămânând aplicabile dispoziţiile generale referitoare la înscrierea la concurs. 44. În continuare, Curtea reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 236 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, prin excepţie de la prevederile privind formarea iniţială pentru ocuparea funcţiilor didactice din învăţământul preuniversitar [care cuprinde (i) formarea iniţială, teoretică, în specialitate, realizată prin universităţi, (ii) finalizarea masterului didactic cu durata de 2 ani sau pregătirea în cadrul programelor de formare psihopedagogică şi (iii) stagiul practic cu durata de un an şcolar, realizat într-o unitate de învăţământ], „formarea personalului din educaţia antepreşcolară pentru funcţia de educator-puericultor, a celui din învăţământul preşcolar şi primar pentru funcţiile de educatoare/educator şi învăţătoare/învăţător se realizează prin liceele pedagogice“. De asemenea, dispoziţiile art. 238 alin. (1^2) prevăd că „Programele de formare psihopedagogică pentru funcţiile didactice de educator-puericultor, educatoare, învăţător [...] se aprobă de Ministerul Educaţiei Naţionale şi se desfăşoară în liceele cu profil pedagogic. Pentru absolvenţii liceelor pedagogice şi colegiilor universitare de institutori se consideră îndeplinită condiţia de formare psihopedagogică de nivel I“. Aşa fiind, dispoziţiile art. 248 alin. (1) lit. a) stabilesc că „pentru ocuparea funcţiilor didactice de educator-puericultor, educator/ educatoare, învăţător/învăţătoare este necesară absolvirea cu diplomă a liceului pedagogic sau a unei şcoli echivalente, cu specializarea corespunzătoare fiecărei funcţii didactice“, iar cele ale alin. (1^2) că „În vederea asigurării personalului didactic necesar în creşe, ocuparea funcţiei didactice de educator-puericultor se face de către: a) absolvenţi ai liceului pedagogic, specializarea educator-puericultor; b) absolvenţi ai liceului pedagogic sau ai unei şcoli echivalente, cu specializarea educatoare sau învăţătoare, care au urmat sau vor urma până la 1 septembrie 2025 cursuri de educaţie timpurie în cadrul proiectelor derulate de Ministerul Educaţiei cu terţi [...]“. 45. Examinând sistematic dispoziţiile legale, rezultă că formarea iniţială în învăţământul liceal - filiera vocaţională - profilul pedagogic (liceele pedagogice sau şcoli echivalente) este necesară şi suficientă pentru ocuparea funcţiilor didactice de educator-puericultor, educatoare sau învăţător. Astfel, spre deosebire de toate celelalte funcţii didactice, pentru care legea solicită formarea iniţială teoretică în învăţământul superior, realizat prin universităţi, şi finalizarea studiilor de master didactic cu durata de 2 ani sau pregătirea în cadrul programelor de formare psihopedagogică, funcţiile didactice enumerate de norma criticată pot fi ocupate de persoane care fac dovada doar a absolvirii unui liceu pedagogic, calificarea educator-puericultor, educatoare sau învăţător. Prin urmare, persoanele care ocupă posturile didactice/catedrele de la clasele/grupele din profilul pedagogic, de la liceele cu profil pedagogic, calificările educator-puericultor, educatoare sau învăţător, sunt responsabile cu formarea iniţială a celor care vor fi viitorii educatori-puericultori, educatoare sau învăţători, asigurând pregătirea lor teoretică şi psihopedagogică necesară, dar şi suficientă pentru încadrarea în muncă. Având în vedere aceste responsabilităţi, Curtea reţine că personalul care ocupă posturile didactice/catedrele de la clasele/grupele din profilul pedagogic, de la liceele cu profil pedagogic, şi anume calificările educator-puericultor, educatoare sau învăţător, nu se află în aceeaşi situaţie juridică cu restul personalului care ocupă posturile didactice/catedrele din învăţământul liceal, specificul activităţii şi diploma obţinută de cursanţi la finalizarea acestor studii dând naştere în mod direct unor drepturi în materia dreptului muncii, cu efecte în domeniul de calificare în care va activa un educator-puericultor, o educatoare sau un învăţător. 46. Această situaţie juridică diferită, întemeiată în mod obiectiv şi raţional pe consecinţele juridice pe care formarea iniţială într-un liceu cu profil pedagogic, calificările educator-puericultor, educatoare sau învăţător, o produce în domeniul dreptului muncii în beneficiul absolvenţilor, justifică reglementarea unui tratament juridic diferit cu privire la solicitanţii care se înscriu la concursul pentru ocuparea posturilor responsabile cu formarea iniţială a acestor absolvenţi. Astfel, acordul directorului liceului pedagogic, avizat de inspectorul şcolar care coordonează activitatea liceelor pedagogice, reprezintă o condiţie suplimentară corespunzătoare specificităţii şi responsabilităţilor domeniului în care solicitanţii urmează să îşi desfăşoare activitatea didactică. Reglementarea unei asemenea condiţii nu este de natură a genera o discriminare a acestor solicitanţi, ci, dimpotrivă, o garanţie că în procedura de selecţie se înscriu doar persoane care corespund criteriilor menite să asigure un învăţământ de calitate, eficient, în baza căruia se urmăreşte obţinerea de rezultate educaţionale maxime, prin gestionarea resurselor existente, şi care răspunde nevoilor de dezvoltare personală şi social-economice. 47. Pentru aceste motive, Curtea nu poate reţine nici critica potrivit căreia prezentarea acordului directorului liceului pedagogic pune în discuţie însăşi raţiunea concursului ca modalitate de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate, câtă vreme fiecare liceu pedagogic îşi poate stabili propriile criterii pe baza cărora directorul liceului eliberează un astfel de acord. Curtea apreciază că modul în care consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ stabileşte criteriile de competenţă, performanţă şi specializare nu poate porni decât de la principiile care guvernează învăţământul preuniversitar din România, consacrate de art. 3 din Legea nr. 1/2011, şi ia în considerare întregul cadru normativ primar şi secundar aplicabil. Mai mult, atâta vreme cât acordul directorului liceului pedagogic nu poate produce efecte juridice decât după avizarea sa de către inspectorul şcolar care coordonează activitatea liceelor pedagogice, rezultă că, prin avizul dat, se asigură un control asupra modului în care sunt stabilite şi evaluate criteriile de către unitatea de învăţământ, control realizat de autoritatea responsabilă cu garantarea unei aplicări unitare şi echitabile a normelor legale la nivelul tuturor liceelor pedagogice. 48. Aşa fiind, Curtea apreciază că dispoziţiile articolului unic pct. 4, referitoare la art. 254^2 lit. e), din Legea pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 nu contravin principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor, consacrat de art. 16 din Legea fundamentală, şi nici principiilor consacrate de Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. 49. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. a) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) şi al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Preşedintele României şi constată că dispoziţiile articolului unic pct. 4, referitoare la introducerea art. 254^2, din Legea pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Preşedintelui României şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 12 octombrie 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE Marian Enache Magistrat-asistent-şef, Mihaela Senia Costinescu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
