Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia-Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Constanţa Elena Ispas în Dosarul nr. 2.278/62/2019 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 699D/2020. 2. La apelul nominal se prezintă autoarea excepţiei personal. Lipseşte partea Casa Judeţeană de Pensii Braşov. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia. În acest sens, arată că dispoziţiile art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, raportate la art. 16 din Constituţie şi la cerinţele privind claritatea şi previzibilitatea legii, sunt neconstituţionale, întrucât sunt diverse interpretări date de contribuabili şi autorităţile publice cuvântului „permanent“. Aceste interpretări se referă la veniturile specificate în adeverinţele emise de angajator, care au caracter permanent, întrucât au fost acordate mai mulţi ani la rând, plătindu-se contribuţiile aferente. Este, spre exemplu, cazul primelor acordate de sărbătorile anuale, al primelor de vacanţe sau pentru realizări deosebite. Nu este clar dacă permanenţa acestor venituri rezultă din acordarea acestora zilnic, săptămânal, lunar sau anual. Niciunde nu se arată că un spor permanent trebuie să fie acordat lunar. Aceste aspecte nu au fost analizate de instanţele de judecată. Prin interpretările diferite se creează confuzie şi se trece în plan secund principiul contributivităţii, care ar trebui să primeze. Astfel, legea devine echivocă şi neclară şi încalcă principiile unicităţii şi egalităţii. Un alt aspect priveşte faptul că, începând cu data de 1 aprilie 2001, se ia în calculul pensiilor aceeaşi categorie de venituri, care, anterior acestui an, nu s-a luat în calcul, deşi angajatorul şi-a angajat răspunderea că a făcut parte din fondul de salarii, conform contractului colectiv de muncă, şi s-au reţinut şi virat contribuţiile de asigurări sociale la buget. 4. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, considerând că nu se creează o discriminare între persoanele care se încadrează în ipoteza normei de lege criticate şi persoanele care au îndeplinit condiţiile de pensionare anterior. Deşi sintagma „sporuri cu caracter permanent“ nu are un conţinut foarte bine definit, în procesul de interpretare a normei legale este posibilă stabilirea accepţiunii corecte. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 5 martie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 2.278/62/2019, Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Constanţa Elena Ispas într-o cauză având ca obiect un litigiu de asigurări sociale privind recalcularea pensiei, aflat în etapa procesuală a apelului. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia arată, în esenţă, că prin adoptarea prevederilor cuprinse în art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 legiuitorul a încălcat normele de tehnică legislativă, deoarece a folosit un termen imprecis, precum „permanent“, în cadrul sintagmei „sporuri cu caracter permanent“. De asemenea, consideră că sunt încălcate prevederile art. 16 din Constituţie, creându-se o discriminare în raport cu persoanele pensionate anterior intrării în vigoare a legii criticate, care au beneficiat de sporuri în perioadele similare. 7. Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă apreciază că este neîntemeiată critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât reglementarea criticată nu creează o situaţie de discriminare între persoanele care se încadrează în ipoteza acesteia şi persoanele care au îndeplinit condiţiile de pensionare anterior, o exprimare identică regăsindu-se în art. 164 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. În ceea ce priveşte o eventuală încălcare a dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, Curtea apreciază că, deşi sintagma „sporuri cu caracter permanent“ nu are un conţinut foarte bine definit, în procesul de interpretare a normei legale este posibilă stabilirea accepţiunii sale corecte. 8. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autoarei excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, care au următorul conţinut: „(2) La determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere şi sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare şi care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverinţe eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare.“ 12. Autoarea excepţiei susţine că aceste prevederi de lege sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) prin care se consacră obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor şi ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că o primă critică formulată de autoarea acesteia se referă la lipsa de claritate a reglementării, susţinându-se că sintagma „sporuri cu caracter permanent“ este lipsită de precizie. 14. Cu privire la această critică, Curtea reţine că una dintre cerinţele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative. În acest sens, Curtea a constatat că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar şi precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală şi o anumită supleţe poate chiar să se dovedească de dorit, supleţe care nu afectează însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia Curţii Constituţionale nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013). 15. În ceea ce priveşte reglementarea criticată în cauza de faţă, Curtea constată că aceasta nu conţine o definiţie ori o enumerare a sporurilor cu caracter permanent la care se referă ipoteza legală. Cu toate acestea, legiuitorul prevede că sunt avute în vedere acele sporuri care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare şi care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverinţe eliberate de unităţi. Dispoziţiile art. 127 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011, prevăd că sporurile cu caracter permanent care se pot valorifica la stabilirea şi/sau recalcularea drepturilor de pensie, potrivit dispoziţiilor art. 165 alin. (2) din lege, sunt cele prevăzute în anexa nr. 15 la norme. Prevederile acestei anexe enumeră în mod detaliat care sunt sporurile, indemnizaţiile şi majorările de retribuţii tarifare care, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor şi care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual, astfel că persoanele interesate pot cunoaşte, fără niciun echivoc, care sunt sporurile cu caracter permanent. 16. Astfel, chiar dacă dispoziţiile art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 au o formulare generală, eventualele dificultăţi de interpretare a legii sunt îndepărtate prin dispoziţiile anexei nr. 15 la Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011. Astfel de clarificări prin acte administrative cu o forţă juridică inferioară legii nu sunt contrare prevederilor constituţionale atât timp cât aspectele reglementate prin aceste acte administrative nu sunt rezervate, potrivit Constituţiei, doar legii. 17. Prin urmare, Curtea apreciază că susţinerile referitoare la încălcarea prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie sunt neîntemeiate. 18. Cât priveşte critica referitoare la încălcarea dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, Curtea constată că autorul excepţiei pune în discuţie diferenţa de tratament juridic dintre persoanele pensionate anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010 şi cele pensionate ulterior acestei date. 19. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat, de principiu, că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări (a se vedea Decizia nr. 861 din 28 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 22 ianuarie 2007). 20. De asemenea, Curtea a reţinut că, potrivit art. 47 alin. (2) din Constituţie, cetăţenii au dreptul la pensie şi la alte forme de asigurări sociale şi măsuri de protecţie socială, în condiţiile stabilite de lege. În acest sens, a arătat că legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, modul de calcul şi cuantumul lor valoric, în raport cu posibilităţile create prin resursele financiare disponibile, şi să le modifice în concordanţă cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare. Totodată, Curtea a observat că modul de stabilire a punctajului anual şi a punctajului mediu, a valorii punctului de pensie, a condiţiilor de includere a anumitor perioade în stagiul de cotizare şi acordarea anumitor sporuri pentru perioadele cotizate peste stagiul standard sunt prevăzute prin norme cu caracter tehnic, care se aplică în mod egal persoanelor aflate în situaţii identice. Valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condiţiile de recalculare şi de recorelare a pensiilor anterior stabilite, precum şi indexarea acestora nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 356 din 23 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1015 din 3 noiembrie 2004, Decizia nr. 1.140 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, precum şi Decizia nr. 506 din 9 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 1 iunie 2009). 21. În lumina acestor repere jurisprudenţiale, criticile de neconstituţionalitate formulate în raport cu prevederile art. 16 din Constituţie apar ca fiind neîntemeiate. 22. De altfel, în ceea ce priveşte categoriile de persoane comparate, Curtea constată că nu se poate reţine nici măcar existenţa unui tratament juridic diferit, dispoziţiile art. 164 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, conţinând prevederi similare cu cele ale art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010. 23. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Constanţa Elena Ispas în Dosarul nr. 2.278/62/2019 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 13 iulie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Patricia-Marilena Ionea -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
