Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Irina-Loredana │- │
│Gulie │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Alexandrina Mladin în Dosarul nr. 32.719/3/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 534D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor a depus la dosar note scrise prin care solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând, în acest sens, jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 173 din 26 martie 2019. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 11 februarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 32.719/3/2018, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IIIa civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Excepţia a fost invocată întro cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulată împotriva unei decizii de invalidare emise de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că prevederile art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 sunt neconstituţionale în ceea ce priveşte efectul stabilirii competenţei exclusive a Tribunalului Bucureşti în soluţionarea tuturor contestaţiilor formulate împotriva deciziilor emise de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor. În acest sens, se arată că norma criticată impune o sarcină disproporţionată şi cauzează un vădit dezechilibru, lipsind persoanele îndreptăţite la acordarea de măsuri reparatorii de posibilitatea de a ataca deciziile emise de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor la tribunalele din raza teritorială a domiciliului acestora. De asemenea, se arată că în acest mod se generează costuri suplimentare legate de proces (deplasare, cazare, hrană etc.) creându-se astfel o discriminare între locuitorii din capitală şi cei ce locuiesc la sute de kilometri distanţă. 7. Se mai susţine că prevederea legală criticată încalcă posibilitatea unei persoane îndreptăţite de a avea acces la actul de justiţie cu costuri rezonabile, stricând echilibrul care trebuie să existe între o autoritate şi un simplu cetăţean, ca premisă a posibilităţii verificării judiciare a unei nedreptăţi. În acest mod este distrus raportul rezonabil de proporţionalitate între scopul urmărit şi mijloacele procedurale utilizate. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl reprezintă prevederile art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013. Analizând motivarea excepţiei, Curtea reţine că obiectul acesteia îl reprezintă sintagma „la secţia civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie se află sediul entităţii“, cuprinsă în art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, al căror conţinut normativ, la data sesizării, era următorul: „(1) Deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 şi 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptăţită la secţia civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie se află sediul entităţii, în termen de 30 de zile de la data comunicării.“ 12. În opinia autoarei excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 11 - Dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 21 - Accesul liber la justiţie, art. 24 - Dreptul la apărare şi art. 44 alin. (1) şi (2) privind dreptul de proprietate. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, ulterior sesizării sale, prin încheierea din 11 februarie 2019, textul de lege criticat a fost modificat prin Legea nr. 111/2019 pentru modificarea alin. (1) al art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 28 mai 2019, chiar în sensul vizat de către autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, astfel încât, în prezent, deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 şi 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptăţită la secţia civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie se află imobilul, iar nu la secţia civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie se află sediul entităţii, cum prevedea textul de lege criticat înainte de modificarea acestuia. 14. Prin urmare, ţinând seama de faptul că susţinerile autoarei excepţiei au fost soluţionate prin intervenţia legiuitorului, în sensul dorit de aceasta, astfel încât, în prezent, nu mai este în vigoare soluţia legislativă criticată, că încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale a fost pronunţată anterior publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Legii nr. 111/2019, precum şi de faptul că, potrivit jurisprudenţei Curţii, momentul la care se raportează expresia „în vigoare“, din art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, este acela al pronunţării Curţii asupra excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate este devenită inadmisibilă (a se vedea în acest sens deciziile Curţii Constituţionale nr. 287 din 7 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 614 din 25 iulie 2019, paragraful 24, sau nr. 997 din 6 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 din 20 decembrie 2007). 15. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „la secţia civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie se află sediul entităţii“, cuprinsă în art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Alexandrina Mladin, în Dosarul nr. 32.719/3/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 23 iunie 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Irina-Loredana Gulie ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
