Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Fabian Niculae │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 37 lit. c) şi ale art. 74 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă, excepţie ridicată de Ioan Florin Frăţilă în Dosarul nr. 5.746/2/2017 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.701D/2018. 2. La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei de neconstituţionalitate, iar pentru Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă din România (U.N.P.I.R.), Instanţa superioară de disciplină din cadrul U.N.P.I.R. şi Instanţa locală de disciplină din cadrul U.N.P.I.R., domnul avocat Cristian Ghiţă din Baroul Bucureşti, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepţiei de neconstituţionalitate a depus precizări, iar partea U.N.P.I.R. a depus un punct de vedere prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, în principal, ca inadmisibilă şi, în subsidiar, ca neîntemeiată. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care, în prealabil, precizează că înscrisurile pe care le-a depus la dosarul cauzei se aflau la instanţa de fond care a omis să le transmită. În continuare, acesta arată că art. 37 lit. c)din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului se referă la excluderea din profesia de practician în insolvenţă, fără a se prevedea clar condiţiile în care se face acest lucru. Astfel, limitele sancţiunilor sunt prevăzute prin statutul profesiei, ceea ce antrenează o lipsă de previzibilitate a dispoziţiilor legale criticate. 5. Având cuvântul, reprezentantul U.N.P.I.R., al Instanţei superioare de disciplină din cadrul U.N.P.I.R. şi al Instanţei locale de disciplină din cadrul U.N.P.I.R. solicită respingerea, în principal, ca inadmisibilă şi, în subsidiar, ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate. Acesta arată că a depus concluzii scrise şi că U.N.P.I.R. funcţionează în cadrul şi în limitele legii. Se susţine că sancţiunea este proporţională cu scopul urmărit de prevederile legale criticate. 6. Preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Acesta menţionează că legiuitorul delegat are dreptul de a reglementa această profesie, iar U.N.P.I.R. i s-a conferit competenţa de autoreglementare. Se mai arată că limitele sancţiunilor aplicabile vizează doar acele sancţiuni cuantificabile. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 7. Prin Încheierea din 3 iulie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 5.746/2/2017, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 37 lit. c) şi ale art. 74 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă, excepţie invocată de Ioan Florin Frăţilă într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de anulare a unor acte administrative de suspendare, respectiv de excludere a sa din profesia de practician în insolvenţă, având în vedere că s-a aflat temporar într-o situaţie de incompatibilitate din cauza exercitării profesiei de executor judecătoresc şi nu a plătit în această perioadă cotizaţia anuală şi contribuţia aferente profesiei de practician în insolvenţă. 8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată, în esenţă, că prevederile legale sunt neconstituţionale, întrucât deleagă unui organism privat, cum este Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă din România (U.N.P.I.R.), competenţa de a stabili faptele în privinţa cărora poate aplica sancţiuni. Apreciază că stabilirea cazurilor şi a faptelor/abaterilor care duc la excluderea din profesie trebuie să fie reglementată prin lege, şi nu prin acte de voinţă ale unei persoane juridice private, cum este U.N.P.I.R. Actul normativ criticat stabileşte condiţiile prin care se dobândeşte statutul de practician în insolvenţă. Prin simetrie, acelaşi act cu putere de lege trebuie să stabilească cu claritate şi situaţiile în care se pierde calitatea de practician în insolvenţă. În felul acesta, legea devine lipsită de predictibilitate, încălcând prevederile constituţionale invocate. 9. În consecinţă, neindicarea în corpul legii a tuturor cazurilor care determină excluderea din profesie şi lăsarea la aprecierea unei organizaţii private a reglementării acestor împrejurări care justifică aplicarea sancţiunii reprezintă o încălcare a principiilor constituţionale referitoare la ierarhizarea actelor normative şi la supremaţia Constituţiei. 10. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, concluziile părţilor prezente şi ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 37 lit. c) şi ale art. 74 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 13 octombrie 2011, care au următorul cuprins: - Art. 37 lit. c): „Calitatea de practician în insolvenţă încetează: [...] c) dacă împotriva practicianului în insolvenţă s-a luat măsura excluderii din profesie, ca sancţiune disciplinară;“; – Art. 74 alin. (1) lit. d) şi alin. (2): "(1) Sancţiunile disciplinare care se aplică practicienilor în insolvenţă, inclusiv reprezentanţilor formelor de organizare profesională desemnaţi să exercite atribuţiile de administrator judiciar sau lichidator în numele formei de organizare, în raport cu gravitatea abaterilor săvârşite sunt următoarele: [...] d) excluderea definitivă din UNPIR, însoţită de pierderea calităţii de practician în insolvenţă; excluderea societăţii profesionale atrage dizolvarea de drept şi lichidarea acesteia.(2) Limitele sancţiunilor aplicabile abaterilor disciplinare prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă se stabilesc prin Statut." 15. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) în componenta sa privind calitatea legii, ale art. 40 - Dreptul de asociere, ale art. 44 - Dreptul de proprietate privată, ale art. 45 - Libertatea economică, ale art. 61 - Rolul Parlamentului, ale art. 73 - Categorii de legi, ale art. 135 - Economia şi ale art. 136 - Proprietatea. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că practicienii în insolvenţă sunt organizaţi sub forma Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (U.N.P.I.R.), care este persoană juridică de utilitate publică, autonomă şi fără scop lucrativ. Utilitatea publică nu se extinde şi asupra formelor de organizare profesională (art. 46 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006). Potrivit art. 47 din acest act normativ, U.N.P.I.R. controlează şi supraveghează activitatea practicienilor în insolvenţă. 17. Astfel, conform legii, practicienii în insolvenţă compatibili îşi pot exercita profesia în cabinete individuale, societăţi profesionale cu răspundere limitată (S.P.R.L.) şi întreprinderi unipersonale cu răspundere limitată sau pot avea calitatea de colaboratori ori angajaţi ai uneia dintre formele de exercitare a profesiei. Conform art. 5 din actul normativ criticat, cabinetul individual se constituie pe baza deciziei practicianului în insolvenţă compatibil şi se înregistrează în Registrul formelor de organizare. Ca atare, cabinetul individual îşi constituie patrimoniul iniţial din aporturile titularului, patrimoniu care este afectat exclusiv activităţii profesionale şi care are regimul patrimoniului profesional de afectaţiune. 18. Practicienii în insolvenţă au o serie de obligaţii generate de statutul profesiei, obligaţii prevăzute de art. 41-45 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006. Printre acestea se regăseşte şi obligaţia de a plăti atât cotizaţia anuală, cât şi contribuţia pe tranşe de venituri stabilite prin statut [art. 44 alin. (1)]. Art. 44 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006 prevede că: „Neplata cotizaţiei anuale şi a contribuţiei în termenul stabilit prin Statut atrage suspendarea pe o perioadă de 3 luni, iar neplata acestora până la încheierea perioadei de suspendare atrage radierea din Tabloul UNPIR. Neplata taxei anuale pentru societăţile profesionale în termenul stabilit prin Statut atrage suspendarea pe o perioadă de 3 luni a asociatului sau a asociaţilor coordonatori.“ 19. Conform art. 36 din actul normativ mai sus menţionat, calitatea de practician în insolvenţă se suspendă, printre altele: „a) în caz de incompatibilitate, pe durata existenţei acestei stări; b) pe perioada în care persoana a fost supusă interdicţiei de a profesa; c) în caz de neplată totală sau parţială a taxelor şi a contribuţiilor profesionale către UNPIR, în condiţiile art. 44 alin. (2); d) la cererea practicianului în insolvenţă, în condiţiile prevăzute în Statut.“ 20. Ca atare, în condiţiile în care practicianul în insolvenţă nu se conformează, calitatea de practician în insolvenţă se suspendă în condiţiile art. 36 lit. c) coroborat cu art. 74 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006. 21. La art. 73 din actul normativ mai sus menţionat sunt relevate în mod expres faptele care constituie abateri disciplinare, printre care cea de la lit. i), respectiv neplata cotizaţiei şi a contribuţiei conform art. 44 din ordonanţă. 22. Sancţiunile disciplinare care se aplică practicienilor în insolvenţă, inclusiv reprezentanţilor formelor de organizare profesională desemnaţi să exercite atribuţiile de administrator judiciar sau lichidator în numele formei de organizare, în raport cu gravitatea abaterilor săvârşite, sunt: avertismentul scris; suspendarea calităţii de practician în insolvenţă pe o perioadă cuprinsă între 3 luni şi un an; sancţiuni pecuniare, care se fac venit la bugetul U.N.P.I.R. şi al căror cuantum se stabileşte şi se actualizează periodic prin hotărâre a Congresului U.N.P.I.R.; excluderea definitivă din U.N.P.I.R., însoţită de pierderea calităţii de practician în insolvenţă. 23. Art. 37 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006 stipulează cazurile în care calitatea de practician în insolvenţă încetează, printre acestea fiind şi situaţia în care împotriva practicianului în insolvenţă s-a luat măsura excluderii din profesie, ca sancţiune disciplinară. 24. Ca atare, în concepţia legiuitorului, practicienii în insolvenţă care desfăşoară o activitate liberală şi independentă sunt organizaţi şi funcţionează pe baza unei legi speciale, astfel că cei care doresc să practice această profesie sunt datori să respecte legea şi să accepte regulile impuse de aceasta. 25. Totodată, exercitarea acestei profesii trebuie să se desfăşoare într-un cadru organizat, în conformitate cu reguli prestabilite a căror respectare trebuie asigurată prin aplicarea unor măsuri coercitive. 26. În consecinţă, excluderea din profesie a practicienilor în insolvenţă pentru neplata totală sau parţială a taxelor şi a contribuţiilor profesionale este o sancţiune proporţională în raport cu scopul urmărit, şi anume executarea obligaţiilor profesionale ale acestora. O atare sancţiune are practic ca efect obligarea practicianului în insolvenţă să îşi plătească taxele şi contribuţiile profesionale în termenul stabilit, fiind o garanţie legală stabilită în scopul asigurării unui climat de ordine în valorificarea de către titulari a drepturilor şi intereselor legitime. 27. În ceea priveşte invocata încălcare a prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) în componenta sa privind calitatea legii, Curtea reţine că acesta consacră principiul respectării obligatorii a legilor. Pentru a fi respectată de destinatarii săi, legea trebuie să îndeplinească anumite cerinţe de claritate şi previzibilitate, astfel încât aceştia să îşi poată adapta în mod corespunzător conduita. 28. În acest sens, Curtea Constituţională a statuat în jurisprudenţa sa (de exemplu, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012) că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis şi de clar pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală şi o anumită supleţe poate chiar să se dovedească de dorit, supleţe care nu trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, precum şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, cu privire la care se reţin, spre exemplu, Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunţată în Cauza Cantoni împotriva Franţei, paragraful 29, Hotărârea din 25 noiembrie 1996, pronunţată în Cauza Wingrove împotriva Regatului Unit, paragraful 40, Hotărârea din 4 mai 2000, pronunţată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 55, Hotărârea din 9 noiembrie 2006, pronunţată în Cauza Leempoel & S.A. ED. Cine Revue împotriva Belgiei, paragraful 59). 29. De asemenea, în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, prin Hotărârea din 24 mai 2007, pronunţată în Cauza Dragotoniu şi Militaru-Pidhorni împotriva României, paragraful 35, s-a statuat că semnificaţia noţiunii de previzibilitate depinde într-o mare măsură de conţinutul textului despre care este vorba, de domeniul pe care îl acoperă, precum şi de numărul şi calitatea destinatarilor săi. Previzibilitatea legii nu se opune ideii ca persoana în cauză să fie determinată să recurgă la îndrumări clare pentru a putea evalua, într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele cauzei, consecinţele ce ar putea rezulta dintr-o anumită faptă. La fel se întâmplă şi cu profesioniştii, obişnuiţi să dea dovadă de o mare prudenţă în exercitarea activităţii lor. Astfel, se poate aştepta ca ei să acorde o atenţie specială evaluării riscurilor pe care aceasta le prezintă. 30. Analizând dispoziţiile legale criticate, Curtea constată că sancţiunea excluderii din profesie pentru neplata cotizaţiei anuale şi a contribuţiilor este reglementată/individualizată chiar în cuprinsul dispoziţiilor legale criticate. Dispoziţiile art. 128 din Statutul privind organizarea şi exercitarea profesiei de practician în insolvenţă, adoptat prin Hotărârea nr. 3/2007, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 3 septembrie 2019, nu fac decât să reitereze sancţiunea excluderii definitive din profesie pentru practicianul aflat în ipoteza normei legale. Acestea prevăd că se sancţionează cu excluderea definitivă din Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă din România, însoţită de pierderea calităţii de practician în insolvenţă, faptele prevăzute la art. 121 pct. 4, 10, 13, 14, 16 şi 17. Art. 121 pct. 10 din statut prevede: „Constituie abateri următoarele fapte: [...] 10. neplata cotizaţiei anuale şi a contribuţiei pe tranşe de venituri sau numai a uneia dintre acestea, până la expirarea perioadei de suspendare de 3 luni; [...]“. 31. Totodată, trebuie menţionat că, în anumite situaţii - cum ar fi cele indicate în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului - care îi privesc pe profesionişti, pot fi utilizate norme de trimitere în condiţiile în care este dificil de reglementat în detaliu un domeniu prin intermediul unei legi ca act al Parlamentului, dispoziţiile constituţionale neimpunând o reglementare în detaliu a statutului acestora prin intermediul unui act normativ având forţa juridică a unei legi (practicienii în insolvenţă nu au un statut ocrotit la nivel constituţional). Astfel, raţiuni care ţin de nivelul de detaliere a normei juridice primare, precum necesitatea asigurării unui cadru normativ suplu care să protejeze stabilitatea legislaţiei primare, justifică adoptarea unor norme tehnice, de organizare, administrative sau de procedură, prin acte de reglementare secundară sau prin statutele diverselor categorii profesionale. De altfel, potrivit art. 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006, poate dobândi calitatea de practician în insolvenţă persoana care, printre altele, deţine diplomă de studii de învăţământ superior de lungă durată în drept ori ştiinţe economice şi are o experienţă în domeniul juridic sau economic de cel puţin 3 ani de la data obţinerii diplomei de studii superioare. Aşadar, este vorba de persoane care ştiu să interpreteze normele juridice. 32. Criticile de neconstituţionalitate se mai raportează la afirmaţia potrivit căreia limitele sancţiunii sunt stabilite prin aplicarea coroborată a unei norme de trimitere din Ordonanţa de urgenţă Guvernului nr. 86/2006 cu prevederi din Statutul practicienilor în insolvenţă care conţine norme infralegale, uzurpându-se astfel competenţa Parlamentului de a reglementa în această materie. 33. Din analiza dispoziţiilor art. 37 lit. c) coroborat cu art. 74 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006 rezultă că sancţiunea excluderii este prevăzută cu claritate de prevederile legale criticate. Ea intervine, printre altele, în caz de neplată totală sau parţială a taxelor şi a contribuţiilor profesionale către U.N.P.I.R., în condiţiile art. 44 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă. Chiar în condiţiile în care cuantumul cotizaţiei anuale şi al contribuţiei este reglementat prin statutul profesiei, acest lucru nu echivalează cu stabilirea sancţiunii prin prevederile statutului. 34. De asemenea, chiar dacă prevederile art. 44 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006 [la care face trimitere art. 37 lit. c) din acelaşi act normativ] se referă la neplata cotizaţiei anuale şi a contribuţiei în termenul stabilit prin statut, având în vedere că practicianul în insolvenţă exercită o profesie liberală, fiind un profesionist, faptul că se foloseşte o normă de trimitere la un act normativ infralegal, care, potrivit art. 48 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006, este publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nu este de natură să încalce prevederile art. 61 sau art. 73 din Constituţie. 35. În concluzie, Curtea nu poate reţine încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) în componenta sa privind calitatea legii ori cele ale art. 61 privind rolul Parlamentului şi ale art. 73 privind categoriile de legi. 36. În ceea ce priveşte criticile raportate la prevederile constituţionale ale art. 40, 44, 45, 135 şi 136, autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu arată în cuprinsul sesizării în ce anume constă contrarietatea invocată, astfel încât acestea nu pot fi analizate. 37. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ioan Florin Frăţilă în Dosarul nr. 5.746/2/2017 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 37 lit. c) şi ale art. 74 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 24 iunie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Fabian Niculae ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
