Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 442 din 13 iulie 2023 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, astfel cum au fost modificate prin art. IV pct. 37 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achiziţiilor publice

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 442 din 13 iulie 2023 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, astfel cum au fost modificate prin art. IV pct. 37 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achiziţiilor publice

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 799 din 5 septembrie 2023

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu    │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, excepţie ridicată de Societatea Raja - S.A. din Constanţa în Dosarul nr. 1.466/118/2019/a1 al Tribunalului Constanţa - Secţia a II-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 951D/2019.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, ca urmare a faptului că, în contextul dat, criticile formulate sunt nemulţumiri ale autoarei excepţiei de neconstituţionalitate raportat la modul de interpretare şi aplicare a normelor criticate la speţa dedusă judecăţii, aspecte care ţin de resortul instanţelor judecătoreşti, iar nu al Curţii Constituţionale.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea nr. 174 din 3 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.466/118/2019/a1, Tribunalul Constanţa - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, excepţie ridicată de Societatea Raja - S.A. din Constanţa într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri prin care se solicită reexaminarea taxei judiciare de timbru ce a fost determinată în temeiul dispoziţiilor art. 56 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 şi stabilirea acesteia potrivit art. 56 alin. (2) din aceeaşi lege.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că textul criticat, astfel cum este în vigoare la data sesizării instanţei, prin redactarea sa imprecisă în ceea ce priveşte sintagma „cererile introduse la instanţele judecătoreşti potrivit prevederilor prezentului capitol“, este contrar dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie, deoarece capitolul la care se face referire cuprinde mai multe tipuri de litigii, atât cele legate de atribuirea contractelor, cât şi cele aferente fazei de executare a contractelor. Or, noţiunea de „valoare estimată a contractului“ în funcţie de care se calculează taxa judiciară de timbru prevăzută de acest act normativ, astfel cum a fost modificat prin art. IV pct. 37 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achiziţiilor publice, este specifică etapei de atribuire. Astfel, pentru litigii privind executarea contractelor, folosirea noţiunii de „valoare estimată a contractului“ încalcă principiul securităţii juridice şi este imprevizibilă într-o situaţie precum cea a litigiului aflat pe rolul instanţei judecătoreşti (în care există un acord-cadru cu o valoare estimată pentru 4 ani de executare prin încheierea a 4 contracte subsecvente) întrucât, în mod evident, părţile, în etapa de executare a contractului, nu se mai află într-o situaţie juridică echivalentă cu cea din etapa de atribuire a contractelor, iar pretenţiile deduse judecăţii vizează o neexecutare a unei obligaţii de plată al cărei cuantum este nesemnificativ în raport cu valoarea estimată a contractului. De asemenea, menţiunea privind taxarea în funcţie de valoarea estimată a contractului este contrară principiului egalităţii, dreptului la un proces echitabil şi principiului aşezării juste a sarcinilor fiscale.
    6. Tribunalul Constanţa - Secţia a II-a civilă opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, având în vedere considerentele de principiu reţinute de Curtea Constituţională, cu referire la hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului, în ceea ce priveşte accesul liber la justiţie, respectiv legitimitatea constituţională a legiuitorului de a impune taxe judiciare de timbru. Totodată, arată că acţiunea în pretenţii ce formează obiectul cererii deduse judecăţii în dosarul de fond este o cerere evaluabilă în bani, iar nu o cerere care să tindă la ocrotirea unui drept cu caracter nepatrimonial (anularea actului autorităţii contractante, obligarea acesteia la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, până la faza de încheiere a unui contract), şi poate fi taxată, conform legii speciale, cu o taxă variabilă. Natura dreptului care fundamentează acţiunea, particularizând-o şi transferându-i din caracteristicile sale, este eminamente patrimonială, legiuitorul având opţiunea de a califica astfel de acţiuni, din punct de vedere fiscal, ca evaluabile în bani şi, drept consecinţă, de a prevedea taxarea ca atare.
    7. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 56 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016. În dinamica legislativă, prevederile criticate au fost modificate succesiv prin mai multe acte normative, respectiv prin: art. IV pct. 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact în domeniul achiziţiilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1022 din 22 decembrie 2017; art. IV pct. 37 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achiziţiilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459 din 4 iunie 2018; art. IV pct. 36 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2020 privind modificarea şi completarea unor acte normative cu impact în domeniul achiziţiilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 614 din 13 iulie 2020. Din notele scrise aferente excepţiei de neconstituţionalitate şi din motivarea acesteia reiese că autoarea excepţiei critică dispoziţiile art. 56 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, astfel cum au fost modificate prin art. IV pct. 37 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2018, care au următorul cuprins: „(1) Cererile introduse la instanţele judecătoreşti potrivit prevederilor prezentului capitol se taxează, în funcţie de valoarea estimată a contractului, după cum urmează: a) până la 100.000.000 lei inclusiv - 2%; b) peste 100.000.000 lei - 1%.“
    11. În susţinerea neconstituţionalităţii dispoziţiilor criticate sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) privind statul român şi obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi ale art. 56 alin. (2) referitor la principiul aşezării juste a sarcinilor fiscale.
    12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă, referitor la cauza în care a fost invocată aceasta, că, aşa cum s-a arătat şi în obiect, art. 56 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 a fost modificat, succesiv, prin mai multe acte normative şi a cuprins diferite soluţii legislative prin care s-a stabilit modalitatea de calcul al taxelor judiciare de timbru aplicabile sistemului de remedii judiciar în materia atribuirii contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, avându-se în vedere un procent aplicabil fie la valoarea estimată a contractului, fie la valoarea obiectului cererii, respectiv la valoarea cererii aferente acţiunii formulate şi introduse pe rolul instanţelor judecătoreşti.
    13. Astfel, Curtea reţine că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate îşi construieşte critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile art. 56 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 în forma avută ca urmare a modificărilor aduse prin prevederile art. IV pct. 37 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2018, care dispun că cererile introduse la instanţele judecătoreşti reglementate de capitolul VI - Sistemul de remedii judiciar sunt taxate prin utilizarea unei formule de calcul ce are în vedere aplicarea unui procent la valoarea estimată a contractului [a) până la 100.000.000 lei inclusiv - 2%; b) peste 100.000.000 lei - 1%].
    14. Or, din analiza dosarului cauzei reiese că în litigiul dedus judecăţii în faţa instanţei judecătoreşti au avut aplicabilitate dispoziţiile art. 56 alin. (1) în forma în vigoare avută după modificările operate prin art. IV pct. 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2017, prin care s-a prevăzut că „Cererile introduse la instanţele judecătoreşti potrivit prevederilor prezentului capitol [capitolul VI - Sistemul de remedii judiciar, n.n.] se taxează după cum urmează: a) până la 450.000 lei inclusiv - 2% din valoarea obiectului cererii; […]“ şi care sunt anterioare modificărilor aduse prin art. IV pct. 37 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2018. Ca atare, în cauza dedusă judecăţii a fost stabilită o taxă judiciară de timbru utilizându-se formula de calcul ce are în vedere aplicarea unui procent la valoarea obiectului cererii, respectiv valoarea cererii introduse pe rolul instanţei judecătoreşti, în acord chiar cu cele învederate de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate prin critica formulată şi prin care susţine că aceasta este forma legii ce ar trebui aplicată în cauză. De altfel, aşa cum reiese din obiectul litigiului, aceasta solicită reexaminarea acestei taxe judiciare de timbru, înlăturarea obligaţiei de plată aferente cererilor evaluabile în bani şi aplicarea, în contextul dat, a prevederilor art. 56 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, care dispun că „Cererile neevaluabile în bani formulate potrivit prezentei legi şi cele care nu fac obiectul alin. (1) se taxează cu 450 lei“.
    15. Faţă de această împrejurare, având în vedere, pe de o parte, conţinutul prevederilor criticate, respectiv ale art. 56 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, astfel cum au fost modificate prin art. IV pct. 37 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2018, ce se referă la „valoarea estimată a contractului“, şi, pe de altă parte, obiectul litigiului aflat pe rolul instanţei judecătoreşti în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, respectiv reexaminarea taxei judiciare de timbru care a fost stabilită la valoarea cererii în temeiul prevederilor art. 56 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016, astfel cum au fost modificate prin art. IV pct. 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2017, ce se referă la „valoarea obiectului cererii“, se pune în discuţie relevanţa textului criticat în cauza dedusă judecăţii.
    16. Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, legătura cu soluţionarea cauzei, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecăţii, cât şi necesitatea invocării excepţiei de neconstituţionalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigenţele pe care le impun aceste dispoziţii legale, în privinţa pertinenţei excepţiei de neconstituţionalitate în desfăşurarea procesului. Ca atare, condiţia relevanţei excepţiei de neconstituţionalitate, respectiv a incidenţei textului de lege criticat în soluţionarea cauzei aflate pe rolul instanţei judecătoreşti, nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat în primul rând interesul procesual al invocării excepţiei de neconstituţionalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituţionalităţii textului de lege criticat (Decizia nr. 600 din 30 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 13 aprilie 2022, paragraful 15, Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014, sau Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014).
    17. Or, o eventuală admitere a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, astfel cum au fost modificate prin art. IV pct. 37 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2018, nu ar avea nicio relevanţă în cauza dedusă judecăţii, întrucât, aşa cum s-a arătat mai sus, în cauză au avut înrâurire dispoziţiile art. 56 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, astfel cum au fost modificate prin art. IV pct. 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2017, şi, prin urmare, o eventuală decizie de admitere a Curţii Constituţionale ar putea produce efecte în situaţia calculului taxei judiciare de timbru ce a fost stabilită prin dispoziţiile criticate, ceea ce nu este cazul în speţa dedusă judecăţii.
    18. Având în vedere cele prezentate, întrucât nu sunt întrunite cumulativ condiţiile legale cuprinse în art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia“, excepţia de neconstituţionalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.
    19. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, astfel cum au fost modificate prin art. IV pct. 37 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achiziţiilor publice, excepţie ridicată de Societatea Raja - S.A. din Constanţa în Dosarul nr. 1.466/118/2019/a1 al Tribunalului Constanţa - Secţia a II-a civilă.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Constanţa - Secţia a II-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 13 iulie 2023.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Ioniţa Cochinţu

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 442 din 13 iulie 2023

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"