Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid-Alina Tudora│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi ale art. 3-5 din Legea nr. 151/2014 privind clarificarea statutului juridic al acţiunilor care se tranzacţionează pe Piaţa RASDAQ sau pe piaţa valorilor mobiliare necotate, precum şi a legii în ansamblul său, excepţie ridicată de Societatea Avicola - S.A. din municipiul Slobozia în Dosarul nr. 1.094/98/2016 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.211D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a depus la dosar note scrise în sensul admiterii criticilor formulate. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituţie, apreciază că excepţia este neîntemeiată, legea supusă controlului de constituţionalitate reglementând dreptul de retragere al acţionarilor, stabilind o regulă şi, totodată, excepţii de la regulă, iar faptul că excepţia derogă de la regulă nu este de natură să atragă vreun viciu de neconstituţionalitate. Referitor la art. 11 din Constituţie, apreciază că invocarea acestuia nu are legătură cu cauza, întrucât, în realitate, criticile formulate vizează tot dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (5). CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 5. Prin Decizia nr. 608 din 22 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.094/98/2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi ale art. 3-5 din Legea nr. 151/2014 privind clarificarea statutului juridic al acţiunilor care se tranzacţionează pe Piaţa RASDAQ sau pe piaţa valorilor mobiliare necotate, precum şi a legii în ansamblul său. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea Avicola - S.A. din municipiul Slobozia în etapa procesuală a recursului într-o cauză având ca obiect o acţiune în pretenţii. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine, în esenţă, că Legea nr. 151/2014 nu este previzibilă şi nu este suficient de clară în ceea ce priveşte aplicarea sa. Obiectul reglementării legii este prevăzut în art. 1, care reglementează procedura legală de urmat pentru clarificarea situaţiei acţiunilor tranzacţionate pe Piaţa RASDAQ, precum şi a acţiunilor tranzacţionate pe piaţa acţiunilor necotate, în vederea punerii în acord cu prevederile Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital şi ale Directivei 39/2004, iar în textele următoare se reglementează conduita societăţilor şi dreptul acţionarilor de a se retrage din societate. Se susţine că, în totală contradicţie cu obiectul de reglementare arătat la art. 1, în art. 5, se stabileşte că dispoziţiile art. 3, ale art. 4 şi ale art. 7 alin. (3) din lege nu se aplică în cazul societăţilor ale căror acţiuni sunt tranzacţionate pe piaţa acţiunilor necotate. În acest context, arată că dispoziţiile art. 5, care exclud incidenţa dispoziţiilor art. 3, ale art. 4 şi ale art. 7 alin. (3) asupra societăţilor ale căror acţiuni sunt tranzacţionate pe piaţa acţiunilor necotate, se răsfrâng şi asupra societăţilor ale căror acţiuni sunt tranzacţionate pe Piaţa RASDAQ, care sunt şi ele tot acţiuni necotate. Se arată că, potrivit jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, acţiunile tranzacţionate pe Piaţa RASDAQ se înscriu în categoria acţiunilor tranzacţionate pe piaţa acţiunilor necotate, invocându-se în acest sens Hotărârea din 22 martie 2012, pronunţată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în Cauza C-248/11, şi Decizia nr. 865 din 13 martie 2013, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală. 7. Autoarea excepţiei consideră că prin obiectul de reglementare al Legii nr. 151/2014 sunt încălcate dispoziţiile art. 11 din Constituţie prin faptul că prevederile acestui act normativ nu corespund exigenţelor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului privind accesibilitatea şi previzibilitatea normei juridice, încălcându-se principiul previzibilităţii şi al accesibilităţii legii. Apreciază, astfel, că Legea nr. 151/2014, aşa cum este redactată, aduce atingere art. 1 alin. (5) din Constituţie, fiind confuză şi neclară, nefiind respectate rigorile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. 8. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Instanţa reţine că autoarea excepţiei justifică pretinsa neclaritate a legii prin existenţa unei aşa-zise contradicţii între obiectul de reglementare arătat în art. 1 al Legii nr. 151/2014, pe de o parte, şi dispoziţiile art. 5 din aceeaşi lege, pe de altă parte, prin care se stabileşte că dispoziţiile art. 3, ale art. 4 şi ale art. 7 alin. (3) nu se aplică în cazul societăţilor ale căror acţiuni sunt tranzacţionate pe piaţa acţiunilor necotate, susţinând, de asemenea, că, potrivit jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, acţiunile tranzacţionate pe Piaţa RASDAQ s-ar înscrie în categoria acţiunilor tranzacţionate pe piaţa acţiunilor necotate. În acest context, instanţa învederează că autoarea excepţiei face confuzie între noţiunile de „piaţă reglementată„ şi „piaţa acţiunilor necotate“, context în care precizează că jurisprudenţa invocată în susţinerea excepţiei este lipsită de relevanţă, câtă vreme aceasta are în vedere noţiunea de „piaţă reglementată“, iar Legea nr. 151/2014 are ca obiect de reglementare clarificarea statutului juridic al acţiunilor care se tranzacţionează pe Piaţa RASDAQ sau pe piaţa valorilor mobiliare necotate. Rezultă aşadar că nu se pune problema existenţei unei contradicţii în lege, iar împrejurarea dacă în cauză sunt sau nu aplicabile dispoziţiile Legii nr. 151/2014 este o chestiune ce nu poate fi tranşată pe calea excepţiei de neconstituţionalitate invocate în cauză, ci de către instanţa de judecată, în soluţionarea recursului. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 şi ale art. 3-5 din Legea nr. 151/2014 privind clarificarea statutului juridic al acţiunilor care se tranzacţionează pe Piaţa RASDAQ sau pe piaţa valorilor mobiliare necotate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 24 octombrie 2014, precum şi a legii în ansamblul său. Dispoziţiile criticate au următoarea redactare: - Art. 1: „Prezenta lege reglementează procedura legală de urmat pentru clarificarea situaţiei acţiunilor tranzacţionate pe Piaţa RASDAQ, precum şi a acţiunilor tranzacţionate pe piaţa acţiunilor necotate, în vederea punerii de acord cu prevederile Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Directivei 2004/39/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind pieţele instrumentelor financiare, de modificare a Directivelor 85/611/CEE şi 93/6/CEE ale Consiliului şi a Directivei 2000/12/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi de abrogare a Directivei 93/22/CEE a Consiliului.“; – Art. 3: "(1) În situaţia în care adunarea generală a acţionarilor hotărăşte ca societatea să nu facă demersurile legale necesare în vederea admiterii la tranzacţionare a acţiunilor emise de societate pe o piaţă reglementată sau a tranzacţionării acestora în cadrul unui sistem alternativ de tranzacţionare, acţionarii au dreptul de a se retrage din societate în condiţiile art. 134 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.(2) Prin derogare de la prevederile art. 134 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, termenul în care acţionarii îşi pot exercita dreptul de retragere este de 90 de zile de la publicarea hotărârii adunării generale a acţionarilor în condiţiile art. 2 alin. (3).;" – Art. 4: "(1) Acţionarii au dreptul de a se retrage din societate şi în cazurile în care adunarea generală convocată potrivit prevederilor art. 2: a) nu se desfăşoară din cauza neîndeplinirii condiţiilor legale de cvorum; b) nu adoptă nicio hotărâre prin neîndeplinirea condiţiilor legale de majoritate; c) nu se desfăşoară în termenul de 120 de zile stabilit la art. 2 alin. (1).(2) Termenul de exercitare a dreptului de retragere curge de la data adunării generale în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b), respectiv de la expirarea termenului prevăzut la art. 2, în cazul prevăzut la alin. (1) lit. c).;" – Art. 5: „Prevederile art. 3, 4 şi ale art. 7 alin. (3) nu se aplică în cazul societăţilor ale căror acţiuni sunt tranzacţionate pe piaţa acţiunilor necotate.“ 13. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, aceste dispoziţii contravin normelor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii, în componenta referitoare la calitatea legii, coroborate cu cele ale art. 11 referitoare la dreptul internaţional şi dreptul intern. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, astfel cum rezultă din expunerea de motive a Legii nr. 151/2014, reglementarea situaţiei juridice a Pieţei RASDAQ a reprezentat o obligaţie a statului român, derivând din calitatea de membru al Uniunii Europene, acest act normativ ţinând cont de interesele acţionarilor, fără a încălca litera şi spiritul reglementărilor din legislaţia naţională primară şi din legislaţia europeană. Pentru încadrarea în prevederile Directivei 2001/34/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 28 mai 2001 privind admiterea valorilor mobiliare la cota oficială a unei burse de valori şi informaţiile care trebuie publicate cu privire la aceste valori mobiliare, prin Legea nr. 151/2014 s-a introdus obligativitatea ca societăţile să convoace adunarea generală a acţionarilor prin care se solicită acordul acţionarilor pentru tranzacţionarea pe o piaţă reglementată, precum şi întocmirea unui prospect de admitere la tranzacţionare conform reglementărilor prevăzute în Directiva 2003/71/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de valori mobiliare sau pentru admiterea valorilor mobiliare la tranzacţionare şi de modificare a Directivei 2001/34/CE, transpusă în legislaţia românească prin Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, cu modificările şi completările ulterioare, şi prin Regulamentul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 1/2006 privind emitenţii şi operaţiunile cu valori mobiliare. 15. De asemenea, pentru asigurarea protecţiei investitorilor minoritari şi pentru asigurarea continuităţii, prin lege au fost stabilite o serie de cerinţe suplimentare pe care societăţile tranzacţionate pe Piaţa RASDAQ trebuie să le respecte după transferul pe un sistem alternativ de tranzacţionare, aceste cerinţe suplimentare fiind introduse în considerarea prevederilor Directivei 2004/25/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind ofertele publice de cumpărare, ale Directivei 2007/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 iulie 2007 privind exercitarea anumitor drepturi ale acţionarilor în cadrul societăţilor comerciale cotate la bursă, ale Directivei 2006/6/CE (MAD) privind abuzul pe piaţă şi ale Directivei 2004/109/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 decembrie 2004 privind armonizarea obligaţiilor de transparenţă în ceea ce priveşte informaţia referitoare la emitenţii ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată. Totodată, a fost introdusă şi obligativitatea emitenţilor care se încadrează în criteriile de admitere pe o piaţă reglementată, dar a căror adunare generală a acţionarilor nu îşi dă acordul pentru tranzacţionarea pe această piaţă, de a conferi acţionarilor minoritari care nu au fost de acord cu hotărârea adunării generale a acţionarilor dreptul de retragere din cadrul societăţii şi de a solicita cumpărarea acţiunilor lor de către societate. 16. Aşa fiind, Curtea constată că intenţia legiuitorului a fost aceea ca, prin adoptarea Legii nr. 151/2014, să se creeze un cadru de reglementare a tranzacţiilor cu instrumente financiare armonizat cu legislaţia europeană şi de garantare a integrităţii şi eficienţei globale a sistemului financiar românesc. 17. Curtea observă că, astfel cum rezultă din art. 1 al Legii nr. 151/2014, acest act normativ reglementează procedura legală de urmat pentru clarificarea situaţiei acţiunilor tranzacţionate pe Piaţa RASDAQ, precum şi a acţiunilor tranzacţionate pe piaţa acţiunilor necotate, în vederea punerii de acord cu prevederile Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Directivei 2004/39/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind pieţele instrumentelor financiare, de modificare a Directivelor 85/611/CEE şi 93/6/CEE ale Consiliului şi a Directivei 2000/12/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi de abrogare a Directivei 93/22/CEE a Consiliului. 18. Potrivit art. 2 din Legea nr. 151/2014, în termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a legii, consiliile de administraţie sau directoratele societăţilor tranzacţionate pe Piaţa RASDAQ aveau obligaţia de a convoca adunarea generală pentru a decide fie efectuarea de către societate a demersurilor legale necesare în vederea admiterii la tranzacţionare a acţiunilor pe o piaţă reglementată sau un sistem alternativ de tranzacţionare, fie delistarea. Legiuitorul a acordat un drept de retragere acţionarilor în următoarele situaţii: (i) în situaţia în care adunarea generală a acţionarilor hotărăşte ca societatea să nu facă demersurile legale necesare în vederea admiterii la tranzacţionare a acţiunilor emise de societate pe o piaţă reglementată sau a tranzacţionării acestora în cadrul unui sistem alternativ de tranzacţionare, acţionarii au dreptul de a se retrage din societate în condiţiile art. 134 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; (ii) adunarea generală nu se desfăşoară din cauza neîndeplinirii condiţiilor legale de cvorum sau majoritate; (iii) adunarea generală nu se desfăşoară în termenul de 120 de zile stabilit la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 151/2014; (iv) adunarea generală decide să înscrie acţiunile pe o piaţă reglementată, însă Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) respinge cererea [art. 3, 4 şi art. 7 alin. (1) din Legea nr. 151/2014]. 19. Curtea reţine că potrivit art. 3 alin. (1) din Legea nr. 151/2014, dreptul de retragere din societate al acţionarilor poate fi exercitat în termen de 30 de zile, potrivit art. 134 din Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu o derogare expresă cuprinsă la art. 3 alin. (2) din Legea nr. 151/2014, care prevede că termenul în care acţionarii îşi pot exercita dreptul de retragere este de 90 de zile de la publicarea hotărârii adunării generale a acţionarilor în condiţiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 151/2014. Punctul de plecare al termenului de 90 de zile variază în funcţie de care dintre cele patru evenimente este aplicabil, şi anume: publicarea hotărârii, în situaţia în care adunarea generală a decis să nu înscrie acţiunile pe o piaţă reglementată; data adunării generale, în situaţia lipsei de cvorum sau de majoritate; expirarea termenului sau publicarea deciziei ASF. Acţionarii au dreptul de a depune cereri de retragere înainte sau după data finalizării raportului expertului, cu condiţia ca termenul general de 90 de zile să fie respectat. 20. Curtea menţionează că prin art. 9 alin. (2) din Legea nr. 151/2014, ASF a fost autorizată expres să emită reglementări în aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 151/2014. Astfel, legislaţia secundară adoptată de ASF, şi anume Regulamentul nr. 17 din 28 noiembrie 2014 privind statutul juridic al acţiunilor care se tranzacţionează pe Piaţa RASDAQ sau pe piaţa valorilor mobiliare necotate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 870 din 28 noiembrie 2014, stabileşte reguli privind admiterea la tranzacţionare pe o piaţă reglementată/sistem alternativ de tranzacţionare, precum şi reguli privind dreptul de retragere al acţionarilor, având rolul de a clarifica şi detalia procedura legală de urmat pentru clarificarea situaţiei acţiunilor tranzacţionate pe Piaţa RASDAQ, precum şi a acţiunilor tranzacţionate pe piaţa acţiunilor necotate, prevăzută de Legea nr. 151/2014. 21. În jurisprudenţa referitoare la principiul calităţii legii, atât Curtea Constituţională, cât şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului au constatat că semnificaţia noţiunii de previzibilitate depinde într-o mare măsură de conţinutul textului despre care este vorba şi de domeniul pe care îl acoperă, precum şi de numărul şi de calitatea destinatarilor săi. Principiul previzibilităţii legii nu se opune ideii ca persoana în cauză să fie determinată să recurgă la îndrumări clarificatoare pentru a putea evalua, într-o măsură rezonabilă în circumstanţele cauzei, consecinţele ce ar putea rezulta dintr-o anumită faptă. Este, în special, cazul profesioniştilor, care sunt obligaţi să dea dovadă de o mare prudenţă în exercitarea profesiei lor, motiv pentru care se aşteaptă din partea lor să acorde o atenţie specială evaluării riscurilor pe care aceasta le prezintă [Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunţată în Cauza Cantoni împotriva Franţei, paragraful 35; Hotărârea din 24 mai 2007, pronunţată în Cauza Dragotoniu şi Militaru-Pidhorni împotriva României, paragraful 35; Hotărârea din 20 ianuarie 2009, pronunţată în Cauza Sud Fondi srl şi alţii împotriva Italiei, paragraful 109]. 22. În acest sens, Curtea subliniază că dispoziţiile privind procedura legală de urmat pentru clarificarea situaţiei acţiunilor tranzacţionate pe Piaţa RASDAQ, precum şi a acţiunilor tranzacţionate pe piaţa acţiunilor necotate nu trebuie interpretate şi aplicate în mod disparat, ci trebuie avut în vedere întreg cadrul legislativ în materie, astfel încât, în acest context, Curtea apreciază că dispoziţiile Legii nr. 151/2014 îndeplinesc exigenţele constituţionale referitoare la calitatea legii, prevăzute de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală. 23. Curtea reţine, de altfel, că, aşa cum s-a subliniat în literatura de specialitate (a se vedea Retragerea acţionarilor - Studiul de drept comparat, publicat în Revista Română de Drept al Afacerilor nr. 11 din 30 noiembrie 2015), dizolvarea Pieţei RASDAQ a fost decisă de legiuitorul român, prin art. 9 alin. (1) din Legea nr. 151/2014, ca urmare a unor controverse prelungite referitoare la statutul legal al acestei pieţe, care nu este nicio „piaţă reglementată“, niciun „sistem alternativ de tranzacţionare“ în sensul definiţiilor europene. În acest sens, prin Hotărârea din 22 martie 2012, pronunţată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în Cauza C-248/11, având ca obiect o cerere de pronunţare a unei hotărâri preliminare formulate, în temeiul art. 267 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, de Curtea de Apel Cluj, s-a reţinut, la pct. 43, că „pe de o parte, pentru a fi calificată drept «piaţă reglementată» în sensul articolului 4 alineatul (1) punctul 14 din Directiva 2004/39, o piaţă de instrumente financiare trebuie să fie autorizată ca piaţă reglementată şi, pe de altă parte, că funcţionarea acesteia în conformitate cu cerinţele prevăzute în titlul III din această directivă constituie o condiţie esenţială pentru obţinerea şi pentru păstrarea acestei autorizaţii.“ De asemenea, la pct. 45 s-a învederat că „faptul că acţiunile sunt tranzacţionate pe piaţa Rasdaq prin intermediul suportului electronic pus la dispoziţie de Bursa de Valori Bucureşti - S.A. nu poate fi suficient pentru a califica din punct de vedere juridic această piaţă ca «piaţă reglementată», în lipsa îndeplinirii condiţiilor enumerate la punctul 43 din prezenta hotărâre.“ 24. În acest context, Curtea observă că Directiva 2004/39/CE a fost abrogată expres prin art. 94 din Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 mai 2014 privind pieţele instrumentelor financiare şi de modificare a Directivei 2002/92/CE şi a Directivei 2011/61/UE, act care defineşte „piaţa reglementată“, la art. 4 pct. 21, ca fiind un sistem multilateral, operat şi/sau administrat de un operator de piaţă, care reuneşte sau facilitează reunirea, în cadrul sistemului şi în conformitate cu normele sale nediscreţionare, a unor interese multiple de vânzare şi cumpărare de instrumente financiare ale unor terţe părţi, într-un mod care conduce la încheierea de contracte cu instrumente financiare admise la tranzacţionare pe baza normelor şi/sau a sistemelor sale şi care este autorizat şi funcţionează în mod regulat. 25. Având în vedere cele mai sus menţionate, Curtea apreciază că invocarea art. 11 din Constituţie, cu referire la Hotărârea din 22 martie 2012, pronunţată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în Cauza C-248/11, este lipsită de relevanţă, câtă vreme jurisprudenţa invocată are în vedere noţiunea de piaţă reglementată, iar Legea nr. 151/2014 are ca obiect de reglementare clarificarea situaţiei acţiunilor tranzacţionate pe Piaţa RASDAQ, precum şi a acţiunilor tranzacţionate pe piaţa acţiunilor necotate. 26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Avicola - S.A. din municipiul Slobozia în Dosarul nr. 1.094/98/2016 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 1 şi ale art. 3-5 din Legea nr. 151/2014 privind clarificarea statutului juridic al acţiunilor care se tranzacţionează pe Piaţa RASDAQ sau pe piaţa valorilor mobiliare necotate, precum şi legea în ansamblul său, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 11 iulie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Ingrid-Alina Tudora -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
