Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid-Alina Tudora│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, excepţie ridicată de Gabriela Ban în Dosarul nr. 767/108/2019 al Tribunalului Arad - Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.129D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate. Arată, în acest sens, că, prin raportare la art. 21 din Constituţie, excepţia de neconstituţionalitate apare ca fiind inadmisibilă, întrucât reglementarea criticată are în vedere rezolvarea pe cale amiabilă a litigiului în termen de 30 de zile, iar nu pe cale judecătorească. În ceea ce priveşte critica formulată prin raportare la art. 44 din Constituţie, apreciază că aceasta este nefondată, întrucât nu pot fi considerate „bun“ plăţile eventuale pe care Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură se obligă să le efectueze. Referitor la pretinsa încălcare a art. 45 din Constituţie, consideră că şi această critică este neîntemeiată, nefiind îngrădit cu nimic accesul la o activitate economică, ce, de altfel, potrivit acestei norme constituţionale, se exercită „în condiţiile legii“. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 19 iunie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 767/108/2019, Tribunalul Arad - Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Gabriela Ban într-o acţiune în contencios administrativ având ca obiect anularea unui act administrativ, respectiv a unei decizii emise în anul 2018 de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul Judeţean Arad, cu privire la subvenţia SAPS (schema de plată unică pe suprafaţă), plata pentru tinerii fermieri, plata redistributivă şi plăţile compensatorii pentru zonele care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine că prin reglementarea criticată se încalcă dreptul de acces la justiţie, fiind practic imposibil ca un litigiu vizând proprietatea unui imobil să se soluţioneze în termen de 30 de zile, în mod definitiv, astfel încât dreptul de a beneficia de sprijinul pe suprafaţă devine unul teoretic şi iluzoriu, depinzând în mod exclusiv de împrejurări independente de voinţa titularului dreptului de proprietate şi al activităţii economice desfăşurate cu privire la teren, respectiv de hazardul depunerii sau nedepunerii unei alte cereri de către o altă persoană, chiar fără vreun drept cu privire la respectivul teren. În consecinţă, apreciază că prin reglementarea criticată este restrânsă atât una dintre prerogativele dreptului de proprietate, aceea de a culege fructele bunului, în această categorie intrând sumele acordate cu titlu de sprijin şi ajutor pe suprafaţă, cât şi dreptul de a desfăşura activităţi economice în legătură cu bunurile care formează obiectul proprietăţii. 6. Tribunalul Arad - Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 8 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, ordonanţă de urgenţă publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 191 din 23 martie 2015, dispoziţii potrivit cărora „Nu se acordă plăţi directe niciunuia dintre solicitanţi, în cazurile în care se constată că terenul sau efectivele de animale fac obiectul cererilor a doi sau mai mulţi solicitanţi. La constatarea acestei situaţii, în cursul controalelor administrative încrucişate, APIA, în termen de 30 de zile calendaristice, va notifica solicitanţii, care au obligaţia să rezolve litigiul. Dacă litigiul nu se rezolvă în termen de 30 de zile calendaristice de la primirea notificării, suprafaţa de teren sau efectivele de animale supradeclarate nu sunt eligibile la plată în anul curent de cerere, cu excepţia cazurilor în care litigiul este soluţionat în instanţă judecătorească.“ 11. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, aceste dispoziţii contravin normelor constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată şi ale art. 45 privind libertatea economică. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 a fost adoptată în vederea instituirii unui cadru naţional adecvat şi eficient pentru managementul şi implementarea tehnică şi financiară a fondurilor europene acordate României prin noua politică agricolă comună şi creează, totodată, cadrul juridic pentru alte acte normative ce reglementează condiţiile implementării schemelor de plăţi menţionate, neadoptarea acesteia conducând la disfuncţionalităţi în procesul de accesare a formelor de sprijin financiar. De asemenea, în temeiul dispoziţiilor art. 8 alin. (6) şi ale art. 34 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015, pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, a fost emis Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 619/2015, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 234 din 6 aprilie 2015. 13. Din perspectiva criticilor formulate, Curtea reţine că, potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015, acest act normativ aprobă schemele de plăţi, ca mecanisme de susţinere şi de garantare a producătorilor agricoli şi a operatorilor economici, respectiv schemele de plăţi directe şi ajutoarele naţionale tranzitorii, care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020. Potrivit art. 1 alin. (2) din acest act normativ, schemele de plăţi directe, potrivit legii, sunt: schema de plată unică pe suprafaţă; plata redistributivă; plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu; plata pentru tinerii fermieri; schema de sprijin cuplat, precum şi schema simplificată pentru micii fermieri. Beneficiarii acestor plăţi sunt fermierii activi persoane fizice şi/sau persoane juridice care desfăşoară o activitate agricolă în calitate de utilizatori ai suprafeţelor de teren agricol şi/sau deţinători legali de animale, potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare. 14. Curtea reţine, de asemenea, că, potrivit art. 4 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) este instituţia responsabilă pentru implementarea schemelor de plăţi directe pentru agricultură, având ca sursă de finanţare Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) creat de Uniunea Europeană în vederea dezvoltării agriculturii statelor membre ale acesteia, precum şi fonduri din bugetul naţional, iar art. 8 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 reglementează condiţiile generale care trebuie îndeplinite de fermieri pentru a beneficia de plăţile directe prevăzute la art. 1 alin. (2) din acelaşi act normativ. Plafonul naţional anual care cuprinde plafoanele pentru plăţile directe este stabilit în anexa II din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului. 15. Prin art. 8 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015, criticat în speţă, legiuitorul a prevăzut că nu se acordă plăţi directe niciunuia dintre fermierii solicitanţi, în cazurile în care se constată că terenul sau efectivele de animale fac obiectul cererilor a doi sau mai mulţi solicitanţi. În cazul constatării unei asemenea situaţii, ca urmare a controalelor administrative încrucişate, APIA, în termen de 30 de zile calendaristice, va notifica fermierii solicitanţi, care au obligaţia să rezolve „litigiul“, iar, dacă acesta nu se rezolvă în termen de 30 de zile calendaristice de la primirea notificării, suprafaţa de teren sau efectivele de animale supradeclarate nu sunt eligibile la plată în anul curent de cerere, cu excepţia cazurilor în care litigiul este soluţionat în instanţă judecătorească. 16. În acest context, Curtea reţine că termenul „litigiu“ este folosit de legiuitor în cuprinsul art. 8 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 delimitând două momente distincte, şi anume o primă fază, marcând o procedură prealabilă, administrativă, ca urmare a controalelor administrative desfăşurate de APIA, etapă în care este prevăzută obligaţia de rezolvare amiabilă a divergenţelor apărute, pentru ca ulterior termenul „litigiu“ să capete semnificaţia de litigiu civil, soluţionat de o instanţă judecătorească. 17. Astfel, într-o primă fază, legiuitorul are în vedere rezolvarea diferendelor, printr-o eventuală înţelegere amiabilă între fermierii solicitanţi ai plăţilor directe, pentru situaţiile în care, în urma controalelor administrative desfăşurate de APIA, s-a constatat că terenul sau efectivele de animale fac obiectul cererilor a doi sau mai mulţi solicitanţi. La acest moment se raportează, de altfel, şi termenul de 30 de zile calendaristice în care se prevede că solicitanţii, ca urmare a notificării APIA, au obligaţia să rezolve diferendul generat de împrejurarea că terenul sau efectivele de animale fac obiectul cererilor a doi sau mai mulţi solicitanţi. Aşa fiind, prin sintagma „la constatarea acestei situaţii, în cursul controalelor administrative încrucişate, APIA, în termen de 30 de zile calendaristice, va notifica solicitanţii, care au obligaţia să rezolve litigiul“, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 instituie obligaţia părţilor de soluţionare a diferendului apărut, la nivelul APIA, în situaţia în care ambii fermieri solicitanţi ai cererii unice de plată se declară proprietari şi utilizatori ai terenului. 18. În acest sens, Curtea reţine că, aşa cum prevede art. 5 alin. (5) din Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 619/2015, în cursul controalelor administrative referitoare la utilizarea terenurilor agricole care fac obiectul cererii unice de plată, funcţionarul APIA responsabil cu administrarea cererii unice de plată verifică corespondenţa suprafeţelor utilizate înscrise în adeverinţă cu suprafeţele declarate în cererea unică de plată. În urma verificărilor, funcţionarul APIA responsabil cu administrarea cererii unice de plată notifică, după caz, fermierul pentru clarificări suplimentare, în urma cărora decide dacă sunt necesare măsuri corective de reducere a suprafeţei declarate. Ca atare, legiuitorul utilizează termenul litigiu în sensul soluţionării pe cale amiabilă a unor situaţii de supradeclarare/ suprapunere a cererilor de plată depuse de către fermierii solicitanţi, situaţii constatate cu ocazia controalelor administrative efectuate de către APIA sau de către alte instituţii abilitate în acest sens. 19. Potrivit art. 2 lit. i) din ordinul mai sus menţionat, Curtea reţine că termenul „controale administrative“ este definit ca reprezentând controalele care au ca scop verificarea corectitudinii şi a exhaustivităţii informaţiilor furnizate în cererea unică de plată, în documentele ataşate acesteia sau în alte declaraţii, a respectării conformităţii cu toate criteriile de eligibilitate, cu angajamentele şi cu alte obligaţii privind schema de ajutoare şi/sau măsura de sprijin în cauză, a condiţiilor în care este acordat ajutorul şi/sau sprijinul, a cerinţelor şi a standardelor relevante pentru ecocondiţionalitate, conform art. 24 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte sistemul integrat de administrare şi control, măsurile de dezvoltare rurală şi ecocondiţionalitatea. 20. În contextul ultimei teze a art. 8 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015, legiuitorul are în vedere ipoteza în care, dacă în termen de 30 de zile calendaristice de la primirea notificărilor APIA cu privire la constatarea existenţei suprapunerilor/supradeclarărilor de terenuri/animale, fermierii/ beneficiarii plăţilor prevăzute de art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 nu ajung la o înţelegere amiabilă, în acest caz, suprafaţa de teren sau efectivele de animale supradeclarate nu sunt eligibile la plată în anul curent de cerere, cu excepţia cazurilor în care litigiul este soluţionat în instanţă judecătorească. 21. Aşadar, Curtea apreciază că ab initio autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a pornit de la o premisă greşită în construcţia excepţiei de neconstituţionalitate, generată de o interpretare inadecvată a termenului „litigiu“ în contextul reglementării criticate, ceea ce a generat, în opinia sa, o pretinsă neconstituţionalitate a reglementării criticate. Curtea reţine, astfel, că textul art. 8 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 este suficient de clar, fiind de natură să excludă orice echivoc, în cuprinsul normativ al acestui text legiuitorul făcând referire la termenul de litigiu în sensul acestuia de diferend, neînţelegere, fără a avea semnificaţia juridică a unui litigiu civil. 22. Având în vedere cele mai sus expuse, Curtea constată că nu se poate reţine încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie sau celor ale art. 45 referitor la libertatea economică, iar referitor la art. 44 din Constituţie, în jurisprudenţa sa (exemplu fiind Decizia nr. 59 din 17 februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 9 martie 2004), Curtea a statuat că, în temeiul acestei norme constituţionale, legiuitorul ordinar este competent să creeze cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepţiunea principială conferită de Constituţie, în aşa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecţi de drept, instituind astfel nişte limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. 23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gabriela Ban în Dosarul nr. 767/108/2019 al Tribunalului Arad - Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 8 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Arad - Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 11 iulie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Ingrid-Alina Tudora -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
