Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia-Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Oana Cristina Puică│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 93 alin. (3) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Csecs Rita în Dosarul nr. 10.865/320/2015 al Judecătoriei Târgu Mureş - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.580D/2016. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Astfel, arată că, în procedura de cameră preliminară, persoana vătămată, partea civilă şi partea responsabilă civilmente au aceleaşi drepturi ca şi inculpatul, aşa cum reiese şi din jurisprudenţa Curţii Constituţionale în această materie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 28 iunie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 10.865/320/2015, Judecătoria Târgu Mureş - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 93 alin. (3) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Csecs Rita cu ocazia soluţionării unei cauze penale aflate în faza de judecată, în care autoarea excepţiei are calitatea de parte civilă. În cauză, judecătorul de cameră preliminară a dispus, prin Încheierea din 24 noiembrie 2015, desemnarea unui avocat din oficiu pentru partea civilă. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 93 alin. (3) din Codul de procedură penală încalcă principiul legalităţii, egalitatea în drepturi, dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare, întrucât împiedică - în cadrul procedurii de cameră preliminară - reprezentarea, respectiv asistarea persoanei vătămate/părţii civile, precum şi consultarea dosarului cauzei. Arată că judecata şi camera preliminară constituie faze procesuale distincte, având reglementare şi obiect diferite. În fine, menţionează şi faptul că, în practică, unele instanţe, în lipsa unui temei legal, acordă persoanei vătămate/părţii civile „drept de acces la dosarul cauzei, precum şi drept de reprezentare ori asistare juridică, după caz“. 6. Judecătoria Târgu Mureş - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 93 alin. (3) din Codul de procedură penală este întemeiată în raport cu prevederile art. 21 alin. (3) şi ale art. 24 din Constituţie. În acest sens arată că textul de lege criticat permite avocatului persoanei vătămate, al părţii civile sau al părţii responsabile civilmente să exercite drepturile persoanei asistate şi să consulte actele dosarului numai în cursul judecăţii, lipsind persoana vătămată, partea civilă şi partea responsabilă civilmente de posibilitatea de a beneficia de asistenţă specializată în cursul procedurii de cameră preliminară şi de a formula, prin avocat, cereri şi excepţii cu privire la legalitatea sesizării instanţei, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. 7. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 93 alin. (3) din Codul de procedură penală este neîntemeiată. Astfel, din interpretarea sistematică a dispoziţiilor Codului de procedură penală, reiese că - în raport cu obiectul procedurii de cameră preliminară - inculpatului, celorlalte părţi şi persoanei vătămate le este asigurat, în mod egal, dreptul de a formula cereri şi de a ridica excepţii în faţa judecătorului de cameră preliminară, precum şi dreptul de a fi asistate/ reprezentate de un apărător ales sau numit din oficiu. Ca urmare a deciziilor Curţii Constituţionale nr. 641 din 11 noiembrie 2014 şi nr. 631 din 8 octombrie 2015, prin care au fost declarate ca neconstituţionale unele dispoziţii din Codul de procedură penală referitoare la procedura camerei preliminare, reglementarea acestei noi faze procesuale a fost modificată prin Legea nr. 75/2016 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, astfel că participarea persoanei vătămate în procedura de cameră preliminară este reglementată de prevederile art. 344 şi următoarele din Codul de procedură penală. Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 344 alin. (2) din acest cod, inculpatului, celorlalte părţi şi persoanei vătămate li se aduc la cunoştinţă obiectul procedurii în camera preliminară, dreptul de a-şi angaja un apărător şi termenul în care, de la data comunicării, pot formula în scris cereri şi excepţii cu privire la legalitatea sesizării instanţei, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Aşadar, textul de lege mai sus menţionat consacră, în mod expres, dreptul persoanei vătămate de a participa, personal sau prin apărător, la procedura camerei preliminare, asigurând dreptul la apărare şi la un proces echitabil. Faptul că art. 93 alin. (3) din Codul de procedură penală nu prevede, în mod explicit, drepturile apărătorului persoanei vătămate în procedura camerei preliminare nu este de natură să afecteze drepturile constituţionale ale persoanei vătămate, drepturi a căror exercitare este asigurată prin intermediul altor dispoziţii procesual penale. 9. Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 93 alin. (3) din Codul de procedură penală este inadmisibilă, întrucât autoarea excepţiei solicită, de fapt, interpretarea textului de lege criticat, având în vedere lipsa unei reglementări exprese a posibilităţii exercitării - şi în faza camerei preliminare - a drepturilor persoanei vătămate, ale părţii civile şi ale părţii responsabile civilmente. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 93 alin. (3) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „(3) În cursul judecăţii, avocatul persoanei vătămate, al părţii civile sau al părţii responsabile civilmente exercită drepturile persoanei asistate, cu excepţia celor pe care aceasta le exercită personal, şi dreptul de a consulta actele dosarului“. 13. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege, autoarea excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitor la obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil şi ale art. 24 privind dreptul la apărare. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că aceasta a fost ridicată cu ocazia soluţionării unei cauze penale aflate în faza de judecată, în care autoarea excepţiei are calitatea de parte civilă. Totodată, în cauză, judecătorul de cameră preliminară a dispus, prin Încheierea din 24 noiembrie 2015, desemnarea unui avocat din oficiu pentru partea civilă. 15. Aşadar, Curtea constată că dispoziţiile art. 93 alin. (3) din Codul de procedură penală - criticate prin raportare la procedura de cameră preliminară - nu au legătură cu soluţionarea cauzei, întrucât aceasta se află în faza de judecată. Mai mult, în speţă, partea civilă a fost asistată/reprezentată în cursul procedurii camerei preliminare de către un avocat desemnat din oficiu. Or, potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti [...] privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei [...]“. Curtea a statuat, în jurisprudenţa sa, că „legătura cu soluţionarea cauzei“ presupune atât aplicabilitatea dispoziţiilor de lege criticate în cauza dedusă judecăţii, cât şi pertinenţa excepţiei de neconstituţionalitate în desfăşurarea procesului, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigenţele impuse de dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. Prin urmare, condiţia incidenţei textului de lege criticat în soluţionarea cauzei aflate pe rolul instanţei judecătoreşti nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat, în primul rând, interesul procesual al invocării excepţiei de neconstituţionalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituţionalităţii dispoziţiilor de lege criticate (Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014, paragraful 15, Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014, paragraful 20, Decizia nr. 329 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 14 septembrie 2017, paragraful 14, şi Decizia nr. 462 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 25 septembrie 2017, paragraful 13). 16. Astfel, ţinând cont de prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 93 alin. (3) din Codul de procedură penală este inadmisibilă. 17. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 93 alin. (3) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Csecs Rita în Dosarul nr. 10.865/320/2015 al Judecătoriei Târgu Mureş - Secţia penală. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Târgu Mureş - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 28 iunie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Oana Cristina Puică ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
