Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Teodora │- │
│Pop │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 432 alin. (1) raportat la art. 426 lit. b) raportat la art. 488 alin. (4) lit. b) raportat la art. 485 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism în Dosarul nr. 89/2/2020 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 753D/2020. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă. 4. Se arată că excepţia de neconstituţionalitate a fost invocată în faţa Curţii de Apel Bucureşti, în procedura de soluţionare a contestaţiei în anulare formulate împotriva unei decizii a Tribunalului Bucureşti; se susţine că printr-o sentinţă a Tribunalului Bucureşti a fost admis un acord de recunoaştere a vinovăţiei, iar Curtea de Apel Bucureşti a respins apelul formulat împotriva sentinţei de recunoaştere a acordului, precum şi contestaţia în anulare anterior menţionată; totodată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, ca inadmisibil, apelul formulat împotriva soluţiei pronunţate în soluţionarea contestaţiei. În acest context, se solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, fiind invocate deciziile Curţii Constituţionale nr. 506 din 30 iunie 2020, nr. 297 din 9 iunie 2020, nr. 120 din 15 martie 2022 şi nr. 128 din 15 martie 2022, pronunţate cu privire la dispoziţiile legale la care prevederile art. 432 alin. (1) din Codul de procedură penală au fost raportate în prezenta cauză. Se susţine că autorul solicită, în realitate, completarea dispoziţiilor legale criticate cu o soluţie legislativă despre care apreciază că ar fi favorabilă în ipoteza în care, pe parcursul procesului penal, în cazul anumitor infracţiuni intervine prescripţia răspunderii penale, respectiv soluţia potrivit căreia prin soluţionarea unei contestaţii în anulare ar putea fi desfiinţat parţial un acord de recunoaştere a vinovăţiei. 5. Se susţine că autorul excepţiei de neconstituţionalitate compară procedura abreviată de recunoaştere a vinovăţiei cu procedura penală de drept comun, prin care inculpatul este trimis în judecată prin rechizitoriu, din perspectiva regimului juridic al părţilor din aceste două categorii de cauze, însă aceste părţi se află în situaţii diferite. 6. Se mai arată că o decizie de admitere a prezentei excepţii de neconstituţionalitate nu mai produce efecte juridice în cauza în care a fost invocată, ci doar pentru viitor, aspect ce contravine dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 7. Prin Încheierea din 4 iunie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 89/2/2020, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 432 alin. (1) raportat la art. 426 lit. b) raportat la art. 488 alin. (4) lit. b) raportat la art. 485 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii în anulare formulate împotriva unei decizii penale prin care a fost desfiinţată o hotărâre judecătorească pronunţată în apel şi s-a dispus rejudecarea cauzei potrivit dispoziţiilor art. 485 alin. (1) lit. b) şi ale art. 488 alin. (4) lit. b) din Codul de procedură penală. 8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate creează discriminare între justiţiabili aflaţi în situaţii similare, respectiv între cei în privinţa cărora este admisă contestaţia în anulare având ca temei dispoziţiile art. 426 lit. b) din Codul de procedură penală şi se dispune rejudecarea cauzei, în condiţiile în care actul de sesizare a instanţei a fost rechizitoriul, şi cei aflaţi în aceeaşi ipoteză juridică, dar în cazul cărora instanţa a fost sesizată cu acord de recunoaştere a vinovăţiei. 9. Se arată că, în acest din urmă caz, în situaţia admiterii contestaţiei în anulare, potrivit art. 426 lit. b) din Codul de procedură penală, instanţa va proceda la rejudecarea apelului sau la rejudecarea cauzei conform prevederilor art. 488 alin. (4) lit. b) din acelaşi cod, neavând la dispoziţie decât prevederile art. 485 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, respectiv respingerea întregului acord întrucât soluţia la care s-a ajuns prin încheierea acordului este nelegală. Se susţine că, în acest fel, se ajunge la o situaţie discriminatorie între inculpaţii condamnaţi definitiv pentru comiterea mai multor fapte potrivit procedurii de drept comun şi cei condamnaţi definitiv pentru comiterea mai multor fapte, dar care au încheiat acord de recunoaştere a vinovăţiei, pentru care calea de atac extraordinară va avea efecte cu privire la întreaga cauză, încălcându-se autoritatea de lucru judecat a hotărârii definitive în ansamblul său, fără motive substanţiale şi imperative. 10. Este invocată jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la principiul egalităţii în drepturi, respectiv deciziile nr. 1 din 8 februarie 1994, nr. 146 din 14 iulie 2000, nr. 423 din 10 mai 2007 şi nr. 573 din 20 septembrie 2018, precum şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în aceeaşi materie, mai exact Hotărârea din 8 ianuarie 2008, pronunţată în Cauza Williams împotriva Regatului Unit, paragraful 48. 11. Se mai susţine că soluţia juridică criticată deturnează instituţia acordului de recunoaştere a vinovăţiei de la scopul pentru care a fost creată de legiuitor similar instituţiei restituirii cauzei la procuror pentru completarea urmăririi penale, întrucât afectează autoritatea de lucru judecat a întregii decizii penale. 12. Pentru aceleaşi motive, se susţine că dispoziţiile legale criticate contravin principiului securităţii raporturilor juridice. 13. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală arată că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. Susţine, în esenţă, că, în cazul în care actul de sesizare a instanţei a fost acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat pentru mai multe fapte şi este admisă contestaţia în anulare, conform art. 426 lit. b) din Codul de procedură penală, instanţa este obligată să aplice dispoziţiile art. 485 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, respectiv să respingă întregul acord, întrucât soluţia este nelegală. Aşadar, în ipoteza analizată, admiterea contestaţiei în anulare va avea efecte cu privire la întreaga cauză, încălcându-se autoritatea de lucru judecat a hotărârii definitive în ansamblul său, deşi cauza de încetare priveşte doar una dintre infracţiunile pentru care inculpatul a fost condamnat. Instanţa susţine că această soluţie juridică încalcă principiul egalităţii în drepturi, prevăzut la art. 16 din Constituţie, persoanele aflate în ipoteza juridică analizată fiind discriminate în raport cu cele în cazul cărora instanţa a fost sesizată prin rechizitoriu, iar, în urma admiterii contestaţiei în anulare, va fi rejudecată cauza doar sub aspectul faptelor în privinţa cărora a intervenit cauza de încetare a procesului penal. Este invocată, în acest sens, Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994. 14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, conform încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 432 alin. (1) raportat la art. 426 lit. b) raportat la art. 488 alin. (4) lit. b) raportat la art. 485 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: - Art. 426 lit. b): „Împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestaţie în anulare în următoarele cazuri: […] b) când inculpatul a fost condamnat, deşi existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal;“; – Art. 432 alin. (1): „La termenul fixat pentru judecarea contestaţiei în anulare, instanţa, ascultând părţile şi concluziile procurorului, dacă găseşte contestaţia întemeiată, desfiinţează prin decizie hotărârea a cărei anulare se cere şi procedează fie de îndată, fie acordând un termen, după caz, la rejudecarea apelului sau la rejudecarea cauzei după desfiinţare.“; – Art. 485 alin. (1) lit. b): „Instanţa, analizând acordul, pronunţă una dintre următoarele soluţii: […] b) respinge acordul de recunoaştere a vinovăţiei şi trimite dosarul procurorului în vederea continuării urmăririi penale, dacă nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 480-482 cu privire la toate faptele reţinute în sarcina inculpatului, care au făcut obiectul acordului, sau dacă apreciază că soluţia cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror şi inculpat este nelegală sau nejustificat de blândă în raport cu gravitatea infracţiunii sau periculozitatea infractorului.“; – Art. 488 alin. (4) lit. b): „(4) Instanţa de apel pronunţă una dintre următoarele soluţii: […] b) admite apelul, desfiinţează sentinţa prin care acordul de recunoaştere a fost admis şi pronunţă o nouă hotărâre, procedând potrivit art. 485 şi 486, care se aplică în mod corespunzător;“. 18. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textele criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 4 alin. (2) cu privire la egalitatea între cetăţeni, ale art. 11 - Dreptul internaţional şi dreptul intern, ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi şi ale art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, precum şi prevederilor art. 6 şi 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale cu privire la dreptul la un proces echitabil şi la interzicerea discriminării. 19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, prin argumentele formulate în susţinerea excepţiei, autorul acesteia solicită, în realitate, completarea Codului de procedură penală cu o soluţie legislativă distinctă care să prevadă că, în ipoteza admiterii contestaţiei în anulare având ca temei dispoziţiile art. 426 lit. b) din Codul de procedură penală şi a dispunerii rejudecării cauzei, atunci când actul de sesizare a instanţei a fost un acord de recunoaştere a vinovăţiei, şi nu rechizitoriu, rejudecarea cauzei se va face doar în privinţa faptelor pentru care a/au intervenit cauza/cauzele de încetare a procesului penal, şi nu sub aspectul tuturor faptelor pentru care a fost încheiat acordul de recunoaştere a vinovăţiei. 20. O asemenea solicitare nu intră însă în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, conform prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului (a se vedea în acest sens Decizia nr. 188 din 31 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 420 din 12 iunie 2015, paragraful 14, Decizia nr. 609 din 28 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 881 din 9 noiembrie 2017, paragraful 15, şi Decizia nr. 824 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 din 10 martie 2020, paragraful 13). Pentru aceste motive, prezenta excepţie de neconstituţionalitate este inadmisibilă. 21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 432 alin. (1) raportat la art. 426 lit. b) raportat la art. 488 alin. (4) lit. b) raportat la art. 485 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism în Dosarul nr. 89/2/2020 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 24 septembrie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Cristina Teodora Pop ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
