Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 333 lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, excepţie ridicată de Gheorghe Florescu - P.F.A. ş.a. în Dosarul nr. 397/64/2020 al Curţii de Apel Braşov - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.828D/2020. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care arată că stabilirea unui preţ minim pentru închirierea bunurilor proprietate publică face parte din garanţiile asigurării libertăţii economice şi a concurenţei loiale, în acord cu art. 45 din Constituţie. De asemenea, raportat la dispoziţiile art. 44 din Constituţie, arată că este dreptul proprietarului să stabilească un preţ minim al închirierii bunului său. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 16 octombrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 397/64/2020, Curtea de Apel Braşov - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 333 lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ. Excepţia a fost ridicată de Gheorghe Florescu - P.F.A. ş.a. într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de anulare a unui act administrativ - o hotărâre a Guvernului privind închirierea unor spaţii din domeniul public al statului. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale, deoarece fac referire doar la stabilirea preţului minim al închirierii bunurilor proprietate publică a statului, fără să conţină criterii în raport cu care să se stabilească acest preţ, şi creează astfel posibilitatea ca autoritatea contractantă să acţioneze discreţionar, prin abuz de putere. În susţinerea criticii de neconstituţionalitate se arată că, în cazul concesionării sau vânzării bunurilor din domeniul privat al statului, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 reglementează în mod expres modalitatea prin care se stabileşte preţul. 6. Curtea de Apel Braşov - Secţia de contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Reţine că stabilirea preţului minim de licitaţie pentru închirierea bunurilor din domeniul public al statului face parte din garanţiile pentru asigurarea unei concurenţe loiale, a libertăţii economice şi a economiei de piaţă. Lipsa dezvoltării în art. 333 alin. (2) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 a unor criterii pentru stabilirea preţului minim al închirierii nu constituie o încălcare a principiilor constituţionale, existând posibilitatea stabilirii unor asemenea criterii şi în acte normative cu forţă juridică inferioară sau chiar în actul administrativ concret în care se stabileşte preţul. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit dispozitivului încheierii de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 333 lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019. Din examinarea considerentelor încheierii de sesizare şi a notelor scrise ale autorilor excepţiei, Curtea observă că, în realitate, criticile de neconstituţionalitate vizează art. 333 alin. (2) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 şi, în consecinţă, reţine ca obiect al excepţiei aceste dispoziţii legale, având următorul cuprins: „Hotărârea prevăzută la alin. (1) cuprinde următoarele elemente: (...) d) preţul minim al închirierii.“ 11. Prevederile art. 333 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, la care textul de lege criticat face trimitere, au următorul cuprins: „Închirierea bunurilor proprietate publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale se aprobă, după caz, prin hotărâre a Guvernului, a consiliului judeţean, a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local.“ 12. În opinia autorilor excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 45 privind libertatea economică, art. 47 privind nivelul de trai şi art. 135 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) privind economia de piaţă. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prevederile legale criticate reglementează unul dintre elementele pe care trebuie să le cuprindă hotărârea Guvernului ori cea a consiliului judeţean sau local, după caz, prin care se aprobă închirierea bunurilor proprietate publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, respectiv preţul minim al închirierii. 14. Curtea reţine că statul şi unităţile administrativ-teritoriale, în calitatea lor de titulari ai dreptului de proprietate publică, au posibilitatea, reglementată prin art. 136 alin. (4) din Constituţie, de a închiria asemenea bunuri, în condiţiile legii organice. Astfel, dispoziţiile legale criticate, stabilind condiţii privind închirierea bunurilor proprietate publică, se constituie într-o aplicare a normei constituţionale evocate. 15. De asemenea, Curtea observă că, în cazul închirierii bunurilor proprietate publică, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 instituie obligaţia organizării unei licitaţii publice [a se vedea art. 333 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019], iar art. 340 din acelaşi act normativ, stabilind criteriile de atribuire a contractului de închiriere, dispune în mod expres cu privire la „cel mai mare nivel al chiriei“. 16. În aceste condiţii, Curtea constată că dispoziţiile legale supuse controlului de constituţionalitate se constituie într-o măsură de protecţie asupra bunurilor proprietate publică, legiuitorul fiind preocupat de valorificarea optimă a acestor bunuri, în scopul realizării intereselor generale ale comunităţii. 17. În consecinţă, nu se poate reţine că regulile constituţionale privind economia de piaţă şi libertatea comerţului, consacrate de art. 135 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Constituţie, au fost încălcate în vreun fel prin stabilirea unui preţ minim al închirierii bunurilor proprietate publică, întrucât din cuprinsul dispoziţiilor din Legea fundamentală evocate se înţelege că astfel de măsuri se subscriu interesului general, statul fiind obligat să asigure „protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară“, potrivit art. 135 alin. (2) lit. b) din Legea fundamentală. 18. Referitor la invocarea încălcării dispoziţiilor constituţionale ale art. 41 alin. (1) şi ale art. 44, 45 şi 47, Curtea reţine că drepturile fundamentale consacrate prin Constituţie nu au o existenţă abstractă, acestea exercitându-se în corelare şi coroborare cu celelalte prevederi constituţionale. Această interdependenţă funcţională determină atât cadrul în care aceste drepturi se exercită, cât şi conţinutul material concret al acestora. Prin urmare, drepturile fundamentale invocate, cum sunt, în speţă, dreptul la muncă, dreptul de proprietate privată, libertatea economică, dreptul la un nivel de trai decent, sunt influenţate de principiile constituţionale care călăuzesc însăşi existenţa statului, între care se află şi regulile constituţionale privind economia de piaţă şi protejarea intereselor naţionale în activitatea economică. Mai mult, acţiunea statului în concordanţă cu interesul naţional se constituie într-o garanţie a cetăţenilor referitoare la protecţia propriilor drepturi şi libertăţi (a se vedea, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 20 decembrie 2011, precum şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 80 din 16 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 7 aprilie 2014, paragraful 397). În consecinţă, Curtea constată că dispoziţiile din Constituţie invocate de autorii excepţiei nu sunt, sub niciun aspect, încălcate de dispoziţiile legale supuse controlului de constituţionalitate. 19. Totodată, Curtea constată că este neîntemeiată critica de neconstituţionalitate formulată din perspectiva comparaţiei regimului juridic al închirierii bunurilor proprietate publică a statului cu cel aplicabil concesionării sau vânzării bunurilor aflate în proprietatea privată a statului, deoarece instituţiile juridice sunt diferite, astfel încât regimul juridic nu poate fi aplicat mutatis mutandis. 20. În ceea ce priveşte susţinerea potrivit căreia actul normativ criticat nu prevede impunerea unor criterii pentru stabilirea preţului minim al închirierii bunurilor proprietate publică, instanţa de contencios constituţional reţine că aceasta este lipsită de concludenţă, controlul de constituţionalitate neavând ca obiect completarea ori modificarea legilor sau ordonanţelor Guvernului [a se vedea art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale]. 21. În final, Curtea precizează că aspectele referitoare la cuantumul preţului minim al închirierii, stabilit de autorităţile publice în cuprinsul hotărârii prin care se aprobă închirierea, pot fi supuse controlului judecătoresc al acestui act administrativ, exercitat în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1154 din 7 decembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gheorghe Florescu - P.F.A. ş.a. în Dosarul nr. 397/64/2020 al Curţii de Apel Braşov - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 333 alin. (2) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Braşov - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 11 iulie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
