Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniela Ramona │- │
│Mariţiu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 377 alin. (4) şi ale art. 386 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Cătălin Petrişor Catrinoiu în Dosarul nr. 2.326/84/2015 al Tribunalului Sălaj - Secţia penală. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.947D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Magistratul-asistent referă asupra faptului că citaţia şi telegrama trimise autorului excepţiei au fost returnate cu menţiunea „mutat“. Învederează că, potrivit art. 172 din Codul de procedură civilă, partea care şi-a schimbat locul unde a fost citată este obligată să încunoştinţeze instanţa, indicând locul unde va fi citată la termenele următoare. În cazul în care partea nu face această încunoştinţare, procedura de citare pentru aceeaşi instanţă este valabil îndeplinită la vechiul loc de citare. Procedura de înştiinţare cu celelalte părţi este legal îndeplinită. 3. Având cuvântul, reprezentanta Ministerului Public, făcând referire la prevederile art. 172 din Codul de procedură civilă, apreciază că procedura de înştiinţare este îndeplinită cu autorul excepţiei de neconstituţionalitate. 4. Curtea constată că procedura de citare este legal îndeplinită, cauza fiind în stare de judecată. Preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere şi considerentele Deciziei nr. 250 din 16 aprilie 2019. Formularea textului criticat are caracter general şi imperativ, însă aceasta este o condiţie a garanţiei că părţile nu sunt surprinse de o nouă încadrare juridică dispusă de către instanţa învestită cu soluţionarea cauzei. Schimbarea încadrării juridice nu constituie o modalitate de exprimare anticipată a soluţiei judecătorului şi nu îl face incompatibil pe acesta. Potrivit voinţei legiuitorului, schimbarea încadrării juridice prin actul de sesizare este o problemă procedurală ce nu priveşte soluţionarea nemijlocită a cauzei. Prevederile criticate, în măsura în care sunt aplicate în sensul deciziei anterior menţionate, nu îngrădesc independenţa şi imparţialitatea instanţei, fiind expresia principiului fundamental consacrat de art. 124 din Constituţie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 5. Prin Încheierea penală din 19 iunie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 2.326/84/2015, Tribunalul Sălaj - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 377 alin. (4) şi ale art. 386 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Cătălin Petrişor Catrinoiu cu ocazia soluţionării unei cauze penale în care sa solicitat schimbarea încadrării juridice pentru anumiţi inculpaţi. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum aceasta a fost consemnată în încheierea de sesizare, autorul excepţiei susţine că dispoziţiile criticate „încalcă dreptul la informare şi la un proces echitabil al inculpatului, drepturi care sunt garantate de Constituţie“, fapt „ce contravine Legii fundamentale şi tratatului la care România a aderat“. Susţine că „la un moment dat s-a solicitat de către unul dintre inculpaţi schimbarea încadrării juridice, [...] dar nu s-a făcut nimic“. Invocând Decizia nr. 250 din 16 aprilie 2019, arată că „a înţeles să îşi manifeste dreptul de a atrage atenţia asupra neconstituţionalităţii prin invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate“. 7. Tribunalul Sălaj - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Instanţa apreciază că acuzaţia formulată şi obiectul judecăţii sunt reprezentate de faptele ce fac obiectul trimiterii în judecată şi nu de calificarea juridică dată acestor fapte. Totodată, normele procesual penale obligă instanţa la informarea inculpatului încă de la momentul declanşării fazei de judecată a procesului penal. Pe de altă parte, schimbarea încadrării juridice în cursul judecăţii nu modifică şi nu extinde acuzaţia, astfel că nu aduce atingere dreptului inculpatului la informare şi la apărare. Instanţa judecătorească apreciază că dispoziţiile art. 386 alin. (1) din Codul de procedură penală prevăd suficiente garanţii ale respectării dreptului la informare şi apărare al inculpatului. În final, apreciază că prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 250 din 16 aprilie 2019 se asigură pe deplin garantarea dreptului la informare şi a dreptului la apărare, în condiţiile în care, anterior deschiderii dezbaterilor, inculpatul cunoaşte încadrarea juridică a faptelor pentru care este judecat. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 377 alin. (4) şi ale art. 386 alin. (1) din Codul de procedură penală, cu următorul conţinut: - Art. 377 alin. (4): „Dacă instanţa constată, din oficiu, la cererea procurorului sau a părţilor, că încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare trebuie schimbată, este obligată să pună în discuţie noua încadrare şi să atragă atenţia inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă. Dispoziţiile art. 386 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.“; – Art. 386 alin. (1): „Dacă în cursul judecăţii se consideră că încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare urmează a fi schimbată, instanţa este obligată să pună în discuţie noua încadrare şi să atragă atenţia inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă sau amânarea judecăţii, pentru a-şi pregăti apărarea.“ 12. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că textele criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiţie şi art. 24 privind dreptul la apărare, coroborate cu cele ale art. 6 paragrafele 1 şi 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 250 din 16 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 500 din 20 iunie 2019, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 377 alin. (4) teza întâi şi ale art. 386 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în măsura în care instanţa de judecată se pronunţă cu privire la schimbarea încadrării juridice date faptei prin actul de sesizare printr-o hotărâre judecătorească care nu soluţionează fondul cauzei. Însă, în prezenta cauză, Curtea observă că prevederile anterior menţionate nu sunt criticate din perspectiva avută în vedere de instanţa de contencios constituţional la momentul pronunţării Deciziei nr. 250 din 16 aprilie 2019, precitată. 14. În acest context, Curtea constată că autorul excepţiei determină neconstituţionalitatea textelor criticate prin faptul că acestea „încalcă dreptul la informare şi la un proces echitabil al inculpatului, drepturi care sunt garantate de Constituţie“, fapt „ce contravine Legii fundamentale şi tratatului la care România a aderat“. Totodată, susţine că „la un moment dat s-a solicitat de către unul dintre inculpaţi schimbarea încadrării juridice, [...] dar nu s-a făcut nimic“. Invocând Decizia nr. 250 din 16 aprilie 2019, arată că „a înţeles să îşi manifeste dreptul de a atrage atenţia asupra neconstituţionalităţii prin invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate“. 15. Având în vedere cele susţinute în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea apreciază că autorul acesteia nu formulează veritabile critici de neconstituţionalitate, ci este nemulţumit, în realitate, de modul de aplicare a dispoziţiilor criticate şi de soluţia pronunţată de instanţa judecătorească în ceea ce priveşte schimbarea încadrării juridice a anumitor fapte. Curtea reţine că modul de aplicare a dispoziţiilor criticate şi soluţia pronunţată de instanţa judecătorească, la care face referire autorul excepţiei şi care constituie, în realitate, cauza nemulţumirii acestuia, nu pot constitui motive de neconstituţionalitate a textelor de lege criticate şi, prin urmare, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate, ci sunt de competenţa instanţei de judecată învestite cu soluţionarea litigiului. A răspunde criticilor autorului excepţiei în această situaţie ar însemna o ingerinţă a Curţii Constituţionale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituţie, potrivit cărora justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege. 16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 377 alin. (4) şi ale art. 386 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Cătălin Petrişor Catrinoiu în Dosarul nr. 2.326/84/2015 al Tribunalului Sălaj - Secţia penală. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Sălaj - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 6 octombrie 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Daniela Ramona Mariţiu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
