Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Atilla │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 12 alin. (2) şi (5) din capitolul VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Romeu Chelariu în Dosarul nr. 9.560/2/2017 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 802D/2018. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autorul excepţiei a depus note scrise la dosar, prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate şi judecarea cauzei şi în lipsa sa. 4. Preşedintele Curţii dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 950D/2018, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi prevederi legale, excepţie ridicată de Teodor Victor Alistar în Dosarul nr. 9.561/2/2017 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. 5. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 6. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autorul excepţiei a depus note scrise la dosar, prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate şi judecarea cauzei şi în lipsa sa. 7. Având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării cauzelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 950D/2018 la Dosarul nr. 802D/2018, care a fost primul înregistrat. 8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care susţine că prevederile legale criticate încalcă principiul egalităţii în drepturi prevăzut de art. 16 din Constituţie. Astfel, având în vedere prevederile art. 133 alin. (1) din Constituţie, care consacră rolul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) de garant al independenţei justiţiei, şi art. 23 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, potrivit cărora Consiliul Superior al Magistraturii funcţionează ca organ colectiv, cu activitate permanentă, consideră că atât membrii Consiliului care provin din rândurile magistraţilor, cât şi membrii acestui organ care sunt reprezentanţi ai societăţii civile au acelaşi statut şi prin urmare diferenţierea acestora sub aspectul salarizării este neconstituţională. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: 9. Prin Încheierea din 3 aprilie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 9.560/2/2017, şi prin Încheierea din 6 iunie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 9.561/2/2017, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 12 alin. (2) şi (5) din capitolul VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepţia a fost ridicată de Romeu Chelariu şi de Teodor Victor Alistar în cauze având ca obiect anularea unor acte administrative. 10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, în măsura în care instituie discriminări în ceea ce priveşte salarizarea între membrii aleşi ai CSM, respectiv membri aleşi - magistraţi (judecători şi procurori aleşi de adunările generale) şi membri aleşi, reprezentanţi ai societăţii civile (specialişti în domeniul dreptului, cu o vechime de cel puţin 7 ani în activitatea juridică, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală - membri aleşi de Senatul României). 11. În susţinerea criticilor de neconstituţionalitate este invocată Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.059 din 14 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 860 din 17 decembrie 2007, prin care Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 10 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei sunt neconstituţionale, în măsura în care instituie discriminări în ceea ce priveşte salarizarea între membrii Consiliului Superior al Magistraturii cu activitate permanentă şi membrii Consiliului Superior al Magistraturii fără activitate permanentă. În acest context se susţine că prevederea constatată ca fiind neconstituţională nu mai este în vigoare, nu se mai utilizează, nemaifiind reglementată sintagma de „membrii Consiliului Superior al Magistraturii cu activitate permanentă“ şi de „membrii Consiliului Superior al Magistraturii fără activitate permanentă“ şi, de asemenea, punctele procentuale avute în vedere la salarizare sunt cu totul altele. În reglementarea actuală este vorba de membri aleşi, magistraţi - judecători şi procurori (membri aleşi de adunările generale pentru un mandat de 6 ani) şi membri aleşi, reprezentanţi ai societăţii civile (specialişti în domeniul dreptului, cu o vechime de cel puţin 7 ani în activitatea juridică, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală - membri aleşi de Senatul României) pentru un mandat de 6 ani. Se arată că, potrivit art. 133 alin. (2) din Constituţie, Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care: 14 sunt aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Senat, cu mandat de 6 ani, 2 reprezentanţi ai societăţii civile, aleşi de Senat, cu mandat de 6 ani şi ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care au alt statut juridic, nefiind membri aleşi ai CSM, cunoscuţi ca fiind membri de drept ai CSM, dar fără procedură de alegere şi fără mandat. Or, dispoziţiile legale criticate instituie privilegii şi discriminări privind salarizarea şi celelalte drepturi salariale între membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii, magistraţi (judecători şi procurori), pe de o parte, şi membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanţi ai societăţii civile, pe de altă parte. 12. De asemenea este invocată Decizia Curţii Constituţionale nr. 374 din 2 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 5 iulie 2016, care, în opinia autorilor excepţiei, relevă aspectul de similaritate a statutului membrilor aleşi ai plenului CSM care îndeplinesc un mandat colectiv de 6 ani. 13. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 802D/2018, opinează că, raportat la dispoziţiile art. 16 din Constituţie, critica de neconstituţionalitate este întemeiată, întrucât dispoziţiile art. 133 alin. (2) din Constituţie nu instituie nicio diferenţă între membrii desemnaţi ai societăţii civile în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi membrii de drept ai acestui for, astfel încât salarizarea reprezentanţilor societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui să respecte condiţiile prevăzute de anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017. 14. În Dosarul nr. 950D/2018, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal nu îşi exprimă opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate, considerând că prin criticile de neconstituţionalitate se formulează argumente în favoarea admiterii cererii de chemare în judecată. 15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosare de autorii excepţiei, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 12 alin. (2) şi (5) din capitolul VIII Reglementări specifice personalului din sistemul justiţiei din anexa nr. V: Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Justiţie“ şi Curtea Constituţională la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Curtea observă că, ulterior sesizării sale, prevederile art. 12 alin. (2) şi (5) au fost modificate prin art. III din Legea nr. 234/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 850 din 8 octombrie 2018, având în prezent următorul cuprins: "(2) Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepţia celor prevăzuţi la alin. (1), primesc lunar pentru activitatea desfăşurată o indemnizaţie de încadrare egală cu cea a unui preşedinte de secţie al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.(5) Membrii de drept ai Consiliului Superior al Magistraturii beneficiază de o indemnizaţie de membru egală cu 50% din indemnizaţia brută lunară maximă a judecătorului de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie." 19. Prevederile alin. (1) al art. 12 din capitolul VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, la care fac trimitere prevederile legale criticate, au următorul cuprins: „Pe perioada mandatului, preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii primesc o indemnizaţie de încadrare egală cu cea a preşedintelui, respectiv a vicepreşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.“ 20. Însă, având în vedere că, în cauze, produc efecte juridice prevederile legale criticate, în forma anterioară modificării prin art. III din Legea nr. 234/2018, şi în lumina Deciziei Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a examina constituţionalitatea prevederilor art. 12 alin. (2) şi (5) din capitolul VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, având următorul cuprins: "(2) Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii, care au funcţia de judecător sau procuror, cu excepţia celor prevăzuţi la alin. (1), primesc lunar pentru activitatea desfăşurată o indemnizaţie de încadrare egală cu cea a unui preşedinte de secţie al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.(5) Membrii de drept ai Consiliului Superior al Magistraturii şi reprezentanţii societăţii civile beneficiază de o indemnizaţie de membru egală cu 50% din indemnizaţia brută lunară maximă a judecătorului de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie." 21. În opinia autorilor excepţiei, prevederile de lege criticate încalcă art. 16 din Constituţie privind egalitatea în drepturi. 22. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, potrivit prevederilor art. 12 alin. (5) din capitolul VIII al anexei nr. V din Legea-cadru nr. 153/2017, în forma care produce efecte juridice în cauzele deduse judecăţii, membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii, care au funcţia de judecător sau procuror, cu excepţia preşedintelui şi vicepreşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, primesc lunar pentru activitatea desfăşurată o indemnizaţie de încadrare egală cu cea a unui preşedinte de secţie al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Totodată, Curtea reţine că, potrivit art. 12 alin. (5) din capitolul VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, în forma care produce efecte juridice în cauzele deduse judecăţii, membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii, care sunt reprezentanţii societăţii civile, beneficiază de o indemnizaţie de membru egală cu 50% din indemnizaţia brută lunară maximă a judecătorului de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. 23. Curtea observă că, potrivit dispoziţiilor art. 133 alin. (2) lit. a) şi b) din Constituţie şi ale Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, dintre cei 19 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, 14 sunt membri aleşi în adunările generale ale magistraţilor, provenind din rândurile acestora, şi 2 sunt reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi de Senat. 24. Ca atare, în viziunea legiuitorului, membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii provin din următoarele categorii, salarizarea acestora fiind stabilită în mod diferenţiat: 1) membrii care au funcţia de judecător sau procuror, aleşi de Adunările elective ale magistraţilor; 2) membrii care sunt reprezentanţi ai societăţii civile, aleşi de Senat. 25. Sub acest aspect, în ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate, raportată la prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, referitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii, Curtea constată că dispoziţiile criticate instituie diferenţe privind salarizarea între membrii aleşi, care sunt magistraţi, pe de o parte, şi membri aleşi, care sunt reprezentanţi ai societăţii civile, pe de altă parte. 26. În jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că principiul egalităţii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite şi că un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice raţional, în respectul principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice (a se vedea, spre exemplu, Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). 27. Aplicând aceste considerente de principiu în cauza de faţă, Curtea constată că stabilirea unui tratament juridic distinct sub aspectul salarizării membrilor aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii, care sunt magistraţi faţă de cel aplicabil membrilor aleşi care sunt reprezentaţi ai societăţii civile se încadrează în marja de apreciere a legiuitorului, iar criteriile privind stabilirea salarizării personalului plătit din fonduri publice se circumscriu opţiunii sale. De altfel, plecând de la dispoziţiile art. 133 alin. (2) lit. b) teza a doua din Constituţie care stabilesc că cei 2 membri reprezentanţi ai societăţii civile „participă numai la lucrările în Plen“, Curtea reţine că în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii îndatoririle celor două categorii de membri aleşi nu sunt identice. 28. În aceste condiţii, Curtea constată că diferenţierea în ceea ce priveşte salarizarea în cadrul celor două categorii de membri aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii are o justificare obiectivă şi raţională în raport cu specificul activităţii desfăşurate de membrii aleşi, care sunt magistraţi, şi de membrii aleşi, care sunt reprezentanţi ai societăţii civile. Prin urmare, critica referitoare la încălcarea principiului egalităţii în faţa legii, consacrat constituţional prin art. 16 alin. (1), este neîntemeiată. 29. De asemenea, referitor la invocarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 1.059 din 14 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 860 din 17 decembrie 2007, Curtea constată că soluţia şi considerentele acesteia nu pot fi aplicate mutatis mutandis în cauza de faţă, având în vedere existenţa unor ipoteze juridice distincte. Astfel, prin Decizia precitată, Curtea Constituţională a reţinut că este întemeiată critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, „în măsura în care dispoziţiile criticate instituie discriminări privind salarizarea între membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii. În acest sens, Curtea reţine că, potrivit Constituţiei şi Legii nr. 317/2004, dintre cei 19 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, 14 sunt membri aleşi în adunările generale ale magistraţilor. Astfel, diferenţierea în ceea ce priveşte salarizarea în cadrul acestei categorii - şi anume, membri aleşi - în funcţie de activitatea permanentă sau nepermanentă pe care aceştia o desfăşoară în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii este de natură să încalce principiul egalităţii în faţa legii, consacrat constituţional prin art. 16 alin. (1)“. Ca atare, prin decizia menţionată, Curtea a constatat existenţa unei discriminări în cadrul aceleiaşi categorii, şi anume membrii aleşi-magistraţi. Or, în situaţia de faţă, este pusă în discuţie salarizarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanţi ai societăţii civile, care nu sunt magistraţi. 30. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Romeu Chelariu în Dosarul nr. 9.560/2/2017 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi de Teodor Victor Alistar în Dosarul nr. 9.561/2/2017 al aceleiaşi instanţe judecătoreşti şi constată că prevederile art. 12 alin. (2) şi (5) din capitolul VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 4 iulie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
