Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 431 din 24 septembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 alin. (3), ale art. 286 alin. (1), ale art. 309, ale art. 324 alin. (1) şi ale art. 327 din Codul de procedură penală Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 431 din 24 septembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 alin. (3), ale art. 286 alin. (1), ale art. 309, ale art. 324 alin. (1) şi ale art. 327 din Codul de procedură penală

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 306 din 7 aprilie 2025
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniela Ramona     │-                 │
│Mariţiu            │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 alin. (3), ale art. 286 alin. (1), ale art. 309, ale art. 324 alin. (1) şi ale art. 327 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ramona Delia Ionescu în Dosarul nr. 331/64/2021 al Tribunalului Braşov - Secţia penală. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.068D/2021.
    2. La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepţiei, domnul avocat Alexandru Zampieri, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul avocatului prezent, care solicită admiterea excepţiei, apreciind că noţiunea de „procuror“ cuprinsă de dispoziţiile de lege criticate nu se poate interpreta în sensul că se referă la un organ colegial. Din interpretarea sistematică a dispoziţiilor Codului de procedură penală rezultă că procurorul este organ judiciar unipersonal, un argument în acest sens fiind şi prevederile art. 64 alin. (4) din Legea nr. 304/2004. Or, în cauză au fost desemnaţi mai mulţi procurori, ceea ce contravine Legii fundamentale. Această interpretare, dată de organul judiciar, determină neconstituţionalitatea dispoziţiilor de lege criticate.
    4. Având cuvântul, reprezentanta Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 alin. (3)lit. a),b) şi c), ale art. 286 alin. (1) şi ale art. 327 lit. b) din Codul de procedură penală, acestea neavând legătură cu soluţionarea cauzei. În subsidiar, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Invocă, în acest sens, Decizia nr. 772 din 18 noiembrie 2021, Decizia nr. 111 din 28 februarie 2019 şi Decizia nr. 466 din 25 iunie 2020.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    5. Prin Decizia penală nr. 5/R din 31 mai 2021, pronunţată în Dosarul nr. 331/64/2021, Curtea de Apel Braşov - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 alin. (3), ale art. 286 alin. (1), ale art. 309, ale art. 324 alin. (1) şi ale art. 327 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ramona Delia Ionescu. Curtea Constituţională a fost sesizată ca urmare a admiterii recursului împotriva încheierii prin care Tribunalul Braşov - Secţia penală a respins cererea de sesizare a instanţei de contencios constituţional cu excepţia de neconstituţionalitate anterior menţionată, ridicată cu ocazia verificării legalităţii sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală în dosarul de urmărire penală.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia apreciază că dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale în măsura în care se interpretează că permit ca, în aceeaşi cauză penală, actele procesuale să fie efectuate de doi sau mai mulţi procurori, ca un „organ judiciar colegial“. Arată că în cauza sa actele de urmărire penală au fost efectuate de doi procurori, deşi dispoziţiile de lege criticate prevăd în mod expres că acestea trebuie realizate de un singur procuror. Apreciază că, atunci când se referă la „procuror“, legiuitorul a avut în vedere organul judiciar unipersonal, încălcarea acestei reguli producând consecinţe negative. Susţine că intervenţia a doi sau mai multor procurori în ceea ce priveşte realizarea actelor de urmărire penală constituie o încălcare a normelor privind competenţa organelor de urmărire penală, ceea ce atrage nulitatea absolută a actelor procesuale efectuate. În final, invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 302 din 4 mai 2017.
    7. Curtea de Apel Braşov - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că, prin folosirea noţiunii de „procuror“, legiuitorul a urmărit să facă o referire la organul de urmărire penală competent să îndeplinească anumite activităţi de urmărire penală, în acest sens fiind şi dispoziţiile art. 30 din Codul de procedură penală, care enumeră organele judiciare, la lit. b) fiind prevăzut în mod expres procurorul, iar nu unitatea de parchet. A interpreta noţiunea de „procuror“ în sensul menţionat de autoarea excepţiei ar însemna acordarea unei personalităţi juridice distincte fiecărui procuror, fapt care contravine expres dispoziţiilor art. 131 alin. (2) din Constituţie, care reglementează modul de organizare a procurorilor în parchete. Aşa fiind, apreciază că noţiunea de „procuror“ face referire la organul judiciar în sens larg şi nu poate fi interpretat în mod restrictiv, unipersonal, dispoziţiile procedurale nefiind în contradicţie cu prevederile constituţionale invocate.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile avocatului prezent, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 56 alin. (3), ale art. 286 alin. (1), ale art. 309, ale art. 324 alin. (1) şi ale art. 327 din Codul de procedură penală, cu următorul conţinut:
    - Art. 56 alin. (3):
    "(3) Urmărirea penală se efectuează, în mod obligatoriu, de către procuror:
    a) în cazul infracţiunilor pentru care competenţa de judecată în primă instanţă aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau curţii de apel;
    b) în cazul infracţiunilor prevăzute la art. 188-191, art. 257, 277, art. 279-283 şi art. 289-294 din Codul penal;
    c) în cazul infracţiunilor săvârşite cu intenţie depăşită, care au avut ca urmare moartea unei persoane;
    d) în cazul infracţiunilor pentru care competenţa de a efectua urmărirea penală aparţine Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sau Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
    e) în alte cazuri prevăzute de lege."

    – Art. 286 alin. (1): „Procurorul dispune asupra actelor sau măsurilor procesuale şi soluţionează cauza prin ordonanţă, dacă legea nu prevede altfel.“;
    – Art. 309:
    "(1) Acţiunea penală se pune în mişcare de procuror, prin ordonanţă, în cursul urmăririi penale, când acesta constată că există probe din care rezultă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi nu există vreunul dintre cazurile de împiedicare prevăzute la art. 16 alin. (1).
(2) Punerea în mişcare a acţiunii penale este comunicată inculpatului de către organul de urmărire penală care îl cheamă pentru a-l audia. Dispoziţiile art. 108 se aplică în mod corespunzător, încheindu-se în acest sens un proces-verbal.
(3) La cerere, inculpatului i se eliberează o copie a ordonanţei prin care a fost dispusă măsura.
(4) Atunci când consideră necesar, procurorul poate proceda personal la audierea inculpatului şi la comunicarea prevăzute la alin. (2).
(5) Organul de urmărire penală continuă urmărirea şi fără a-l audia pe inculpat atunci când acesta lipseşte nejustificat, se sustrage sau este dispărut."

    – Art. 324 alin. (1): „Urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de către procuror în cazurile prevăzute de lege.“;
    – Art. 327:
    "Atunci când constată că au fost respectate dispoziţiile legale care garantează aflarea adevărului, că urmărirea penală este completă şi există probele necesare şi legal administrate, procurorul:
    a) emite rechizitoriu prin care dispune trimiterea în judecată, dacă din materialul de urmărire penală rezultă că fapta există, că a fost săvârşită de inculpat şi că acesta răspunde penal;
    b) emite ordonanţă prin care clasează sau renunţă la urmărire, potrivit dispoziţiilor legale."


    12. Autoarea excepţiei susţine că textele criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitor la cerinţele de calitate a legii, art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil şi art. 132 alin. (1) referitor la statutul procurorilor. De asemenea, sunt invocate şi prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autoarea acesteia nu formulează veritabile critici de neconstituţionalitate, ci face diverse aprecieri referitoare la efectuarea actelor de cercetare penală, pe de o parte, şi la modalitatea de aplicare a legii de către organul judiciar, pe de altă parte.
    14. Având în vedere cele susţinute în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că autoarea acesteia este nemulţumită, în realitate, de modul de aplicare a dispoziţiilor criticate şi de modalitatea de soluţionare a cererilor sale. Curtea reţine că modul de aplicare a dispoziţiilor criticate şi soluţia pronunţată în cauză, elemente care constituie, în realitate, cauza nemulţumirii acestuia, nu pot constitui motive de neconstituţionalitate a textelor de lege criticate şi, prin urmare, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate, ci sunt de competenţa instanţei de judecată învestite cu soluţionarea litigiului. A răspunde criticilor autoarei excepţiei în această situaţie ar însemna o ingerinţă a Curţii Constituţionale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituţie, potrivit cărora justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.
    15. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 alin. (3), ale art. 286 alin. (1), ale art. 309, ale art. 324 alin. (1) şi ale art. 327 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ramona Delia Ionescu în Dosarul nr. 331/64/2021 al Tribunalului Braşov - Secţia penală.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Braşov - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 24 septembrie 2024.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Daniela Ramona Mariţiu


    ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 431 din 24 septembrie 2024

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016