Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Cristian Deliorga │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Fabian Niculae │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 lit. a) şi c), art. 26 lit. d) şi ale art. 27 lit. b) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, excepţie ridicată de Marius Vicenţiu Coltuc în Dosarul nr. 24.535/3/2020 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 682D/2021. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepţiei de neconstituţionalitate a depus concluzii scrise prin care solicită admiterea acesteia. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995, având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 230 din 28 aprilie 2022, şi, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 lit. c), ale art. 26 lit. d), precum şi ale art. 27 lit. b) din aceeaşi lege. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 11 februarie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 24.535/3/2020, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 lit. a) şi c), art. 26 lit. d) şi ale art. 27 lit. b) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, excepţie ridicată de Marius Vicenţiu Coltuc într-un litigiu având ca obiect refuzul de soluţionare a unei cereri, precum şi anularea unei decizii a Baroului Bucureşti. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia arată, în esenţă, că prevederile art. 14 lit. a) şi c) din Legea nr. 51/1995 sunt lipsite de claritate şi previzibilitate, întrucât nu se poate determina în mod obiectiv care sunt acele situaţii în care nu se face aplicarea art. 14 lit. a), ci a art. 14 lit. c). Normele cu caracter de trimitere prevăzute de art. 26 lit. d) şi art. 27 lit. b) din aceeaşi lege prevăd sancţiuni diferite pentru aceeaşi situaţie de fapt, lăsând loc arbitrarului autorităţii care a aplicat sancţiunea. 7. De asemenea, se arată că după admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a sintagmei „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei“ de avocat din cuprinsul art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995, prin Decizia nr. 225 din 4 aprilie 2017, art. 14 lit. a), în forma sa actuală, vine în contradicţie cu prevederile art. 14 lit. c) din Legea nr. 51/1995, care stabilesc un caz de nedemnitate care operează pe o perioadă limitată în timp, respectiv a interdicţiei de a exercita profesia. 8. În atare situaţie, sunt încălcate prevederile art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, care garantează egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, ceea ce înseamnă că norma juridică cuprinsă într-o lege se va aplica în aceeaşi manieră oricăror cetăţeni aflaţi în aceeaşi situaţie juridică. O astfel de posibilitate însă este exclusă atunci când legea este lipsită de claritate, previzibilitate şi accesibilitate. În lipsa unor norme clare şi precise cu privire la cazurile de încetare şi la cele de suspendare a calităţii de avocat, pe care avocatul trebuie să le cunoască, astfel încât să îşi ordoneze conduita, decizia de încetare a calităţii de avocat este abuzivă, arbitrară şi încalcă dreptul la exercitarea profesiei, garantat de art. 41 alin. (1) din Constituţie. 9. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este parţial inadmisibilă (pentru sintagma declarată neconstituţională prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 225 din 4 aprilie 2017) şi neîntemeiată în ceea ce priveşte restul dispoziţiilor. 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 11. Guvernul arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Acesta reiterează considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 592 din 8 octombrie 2019 în privinţa prevederilor art. 14 lit. a) şi ale art. 27 lit. d) din Legea nr. 51/1995. 12. Cu privire la dispoziţiile art. 26 lit. d) şi ale art. 27 lit. b) din Legea nr. 51/1995, Guvernul apreciază, în acord cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale, că, ori de câte ori consideră a fi oportun, în funcţie de materia normată, legiuitorul poate conferi condamnării penale efecte juridice care excedează sancţiunea penală reglementând decăderi, interdicţii sau incapacităţi ce rezultă din condamnare. Aceste consecinţe extrapenale care derivă din condamnare operează în condiţiile şi termenele stabilite de lege. Prin conţinutul lor normativ, textele de lege criticate nu conţin vicii de neconstituţionalitate, ci doar reglementează situaţiile în care calitatea de avocat încetează sau este suspendată. 13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, concluziile scrise depuse, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 14 lit. a) şi c), art. 26 lit. d) şi ale art. 27 lit. b) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 mai 2018, care au următorul conţinut: - Art. 14 lit. a) şi c): "Este nedemn de a fi avocat: a) cel condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate [de natură să aducă atingere prestigiului profesiei]; […] c) cel căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a exercita profesia, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească sau disciplinară;" – Art. 26 lit. d): „Calitatea de avocat încetează: [...] d) dacă avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală şi care îl face nedemn de a fi avocat, conform legii.“; – Art. 27 lit. b): „Calitatea de avocat este suspendată: [...] pe perioada interdicţiei de a profesa, dispusă prin hotărâre judecătorească sau disciplinară;“. 16. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, se arată că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii şi ale art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă. Din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, se poate deduce în mod rezonabil că autorul a înţeles să invoce şi prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5), în componenta privind calitatea legii, precum şi ale art. 147 alin. (4) privind obligativitatea deciziilor Curţii Constituţionale. 17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor legale criticate, Curtea reţine că s-a mai pronunţat asupra unora dintre acestea, prin raportare la critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 230 din 28 aprilie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 519 din 26 mai 2022, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 şi a respins ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate dispoziţiilor art. 26 lit. d) din aceeaşi lege. 18. Pentru a ajunge la această soluţie, Curtea a observat că asupra acestui text s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 225 din 4 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 22 iunie 2017, prin care a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma finală „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 este neconstituţională, fiind contrară dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, deoarece nu determină criteriile care să conducă la o evaluare obiectivă şi lipsită de arbitrariu a acelor infracţiuni „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei“. Prin Decizia nr. 230 din 28 aprilie 2022, Curtea Constituţională a constatat că legiuitorul nu a intervenit timp de 5 ani pentru a armoniza dispoziţiile art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 cu considerentele din Decizia nr. 225 din 4 aprilie 2017, iar conţinutul normativ al art. 14 lit. a) din legea menţionată, rămas în vigoare după încetarea efectelor juridice a sintagmei constatate ca fiind neconstituţională, era următorul: „Este nedemn de a fi avocat: a) cel condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate“. Consecinţa pasivităţii legiuitorului a condus la situaţii excesive în practică, deoarece, în baza acestui text, urmau să fie excluşi din profesie, în mod nediferenţiat, toţi avocaţii care au fost condamnaţi definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoarea pentru săvârşirea oricărei infracţiuni intenţionate. Or, nu aceasta a fost raţiunea admiterii pronunţate prin Decizia nr. 225 din 4 aprilie 2017, ci absenţa unor criterii clare şi previzibile în lege pentru determinarea obiectivă a acelor infracţiuni şi circumstanţe care atrag nedemnitatea profesiei de avocat. Prin urmare, prin Decizia nr. 230 din 28 aprilie 2022, Curtea a stabilit că soluţia legislativă rezultată ca urmare a pasivităţii legiuitorului a condus la rezultate mai drastice decât cele produse potrivit normei iniţial în vigoare şi a constatat neconstituţionalitatea întregului text cuprins la art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995, reiterând obligaţia legiuitorului ca, pentru restabilirea stării de constituţionalitate, să clarifice şi să detalieze prevederile art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995, în spiritul celor precizate în Decizia nr. 225 din 4 aprilie 2017, şi anume să fixeze cu exactitate natura/categoriile de infracţiuni a căror săvârşire determină pierderea calităţii de avocat. 19. Având în vedere că, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale“ şi ţinând cont de faptul că Decizia nr. 230 din 28 aprilie 2022, mai sus menţionată, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, ulterior sesizării instanţei de contencios constituţional în prezenta cauză, Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 a devenit inadmisibilă. 20. În ceea ce priveşte art. 26 lit. d) din Legea nr. 51/1995, potrivit căruia „calitatea de avocat încetează: [...] dacă avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală şi care îl face nedemn de a fi avocat, conform legii“, criticat, de asemenea, în cauza de faţă, se menţin aprecierile Curţii Constituţionale reţinute prin Decizia nr. 225 din 4 aprilie 2017 (paragraful 27), în sensul că, fiind o normă de trimitere, textul trebuie privit prin prisma efectelor constatării neconstituţionalităţii prevederilor art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 şi că, prin conţinutul său normativ, textul de lege criticat nu conţine niciun viciu de neconstituţionalitate, ci doar reglementează una dintre situaţiile în care încetează calitatea de avocat. 21. De asemenea, aceleaşi considerente se impun şi în privinţa art. 27 lit. b) din Legea nr. 51/1995, potrivit căruia „calitatea de avocat este suspendată: [...] pe perioada interdicţiei de a profesa, dispusă prin hotărâre judecătorească sau disciplinară“, în sensul că trebuie privit prin prisma efectelor constatării neconstituţionalităţii prevederilor art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 şi că, prin conţinutul său normativ, textul de lege criticat nu conţine niciun viciu de neconstituţionalitate, ci doar reglementează una dintre situaţiile în care este suspendată calitatea de avocat. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: 1. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, excepţie ridicată de Marius Vicenţiu Coltuc în Dosarul nr. 24.535/3/2020 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal. 2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe şi constată că dispoziţiile art. 14 lit. c), ale art. 26 lit. d) şi ale art. 27 lit. b) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 29 septembrie 2022. PREŞEDINTE CRISTIAN DELIORGA Magistrat-asistent, Fabian Niculae -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
