Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 430 din 24 septembrie 2024  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 335 alin. (4)  din Codul de procedură penală    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 430 din 24 septembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 274 din 28 martie 2025

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniela Ramona │- │
│Mariţiu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată, din oficiu, de instanţa judecătorească în Dosarul nr. 858/218/2021 al Judecătoriei Carei. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.972D/2021.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată. Invocă, în acest sens, Decizia nr. 318 din 17 mai 2016 şi Decizia nr. 454 din 11 iulie 2019. Arată că redeschiderea urmăririi penale are ca efect reluarea urmăririi penale, fapt ce conduce la o acuzaţie în materie penală ce îl vizează numai pe suspect sau inculpat. În procedura de redeschidere a urmăririi penale nu sunt antamate chestiuni ce ţin de fondul cauzei şi nici nu se stabileşte vinovăţia, controlul fiind realizat numai cu privire la legalitatea actelor efectuate în faza de urmărire penală. Lipsa participării la redeschiderea urmăririi penale a persoanei vătămate, a părţii civile şi a părţii responsabile civilmente nu este de natură să aducă atingere garanţiilor dreptului la un proces echitabil. Aceste părţi vor fi citate în etapa camerei preliminare, moment în care îşi pot exercita drepturile procesuale.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea penală din 31 mai 2021, pronunţată în Dosarul nr. 858/218/2021, Judecătoria Carei a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de instanţa judecătorească, din oficiu, cu ocazia soluţionării unei cauze având ca obiect soluţionarea unei cereri de redeschidere a urmăririi penale.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, instanţa judecătorească apreciază că dispoziţiile criticate nu prevăd citarea în această procedură a persoanei vătămate sau a părţii civile, deşi acestea au un interes evident ce vizează acuzaţia penală şi finalitatea acesteia.
    6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    7. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    8. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    9. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală, cu următorul conţinut: „(4) Redeschiderea urmăririi penale este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară, în termen de cel mult 3 zile, sub sancţiunea nulităţii. Judecătorul de cameră preliminară hotărăşte prin încheiere motivată, în camera de consiliu, cu citarea suspectului sau, după caz, a inculpatului şi cu participarea procurorului, asupra legalităţii şi temeiniciei ordonanţei prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale. Neprezentarea persoanelor legal citate nu împiedică soluţionarea cererii de confirmare.“
    10. Autoarea excepţiei susţine că textele criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 16 referitor la egalitatea în drepturi şi în art. 21 referitor la accesul liber la justiţie.
    11. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor criticate, dintr-o perspectivă identică, prin Decizia nr. 318 din 17 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 598 din 5 august 2016, paragrafele 16-25. Cu acel prilej, Curtea a reţinut că acuzaţia în materie penală ce îl vizează pe suspect sau inculpat nu presupune dezbaterea de către instanţa de judecată, cu ocazia soluţionării cererii de redeschidere a urmăririi penale, a fondului cauzei penale. Astfel, în procedura de confirmare a redeschiderii urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară nu verifică aspecte ce ţin de fondul cauzei şi nici nu stabileşte vinovăţia suspectului sau inculpatului, întrucât art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală nu reglementează dreptul la un examen judiciar de o asemenea întindere încât să permită judecătorului de cameră preliminară să statueze asupra tuturor aspectelor cauzei. Acest control va fi efectuat doar asupra legalităţii şi temeiniciei ordonanţei de redeschidere a urmăririi penale.
    12. Curtea a reţinut că, în cazul confirmării redeschiderii urmăririi penale, procedura urmată de organele judiciare este cea prevăzută în titlul I al părţii speciale a Codului de procedură penală, urmând a se proceda, după caz, la punerea în mişcare a acţiunii penale [art. 309 alin. (2)], extinderea urmăririi penale sau schimbarea încadrării juridice [art. 311 alin. (3) şi (4)], respectarea dreptului la apărare al părţilor sau subiecţilor procesuali în timpul cât urmărirea penală este suspendată [art. 313 alin. (3)], înştiinţarea despre clasare (art. 316), renunţarea la urmărirea penală [art. 318 alin. (3) şi (7)], continuarea urmăririi penale la cererea suspectului sau inculpatului (art. 319), dreptul de a face plângere împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală (art. 336-341). În acest context, Curtea a reţinut că plângerea împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată se soluţionează cu participarea părţilor, a subiecţilor procesuali principali şi a procurorului, ca urmare a pronunţării de către Curtea Constituţională a Deciziei nr. 599 din 21 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886 din 5 decembrie 2014. Toate aceste etape ulterioare redeschiderii urmăririi penale se desfăşoară, conform dispoziţiilor Codului de procedură penală care le reglementează, cu asigurarea în favoarea tuturor părţilor a tuturor garanţiilor procesuale specifice dreptului de acces liber la justiţie, dreptului la un proces echitabil şi dreptului la apărare.
    13. Totodată, în situaţia în care, în urma efectuării urmăririi penale astfel reluate, suspectul sau, după caz, inculpatul este trimis în judecată, procesul penal va continua conform procedurii de cameră preliminară, prevăzută la art. 342-348 din Codul de procedură penală, iar apoi, conform procedurii de judecată, prevăzută la art. 349-470 din Codul de procedură penală, proceduri ce oferă garanţiile procesuale specifice dreptului la un proces echitabil şi dreptului la apărare pentru toate părţile procesului penal. Referitor la procedura în camera preliminară, prin Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 5 decembrie 2014, Curtea Constituţională a statuat obligativitatea participării procurorului, a inculpatului, a părţii civile şi a părţii responsabile civilmente la această procedură, din perspectiva necesităţii asigurării garanţiilor procesuale ale dreptului la un proces echitabil.
    14. Curtea a reţinut, de asemenea, că, în procedura redeschiderii urmăririi penale, judecătorul nu administrează probe, ci verifică legalitatea şi temeinicia ordonanţei de redeschidere a urmăririi penale în baza probelor administrate de către procuror. Dacă judecătorul apreciază că nu sunt suficiente argumente şi probe care să justifice redeschiderea urmăririi penale va respinge cererea de confirmare a ordonanţei procurorului. Aceasta nu îl împiedică însă pe procuror să revină ulterior cu o nouă cerere de confirmare a redeschiderii urmăririi penale, în condiţiile art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală.
    15. Astfel, procedura reglementată la art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală nu a fost concepută ca una în care judecătorul administrează probe, ci ca o procedură strict de confirmare pe baza a ceea ce există deja la dosarul cauzei. Totodată, Curtea a constatat că soluţia confirmării de către judecător a redeschiderii urmăririi penale are efecte doar cu privire la situaţia procesuală a suspectului şi a inculpatului, neinfluenţând situaţia procesuală a persoanei vătămate, a părţii civile şi a părţii responsabile civilmente.
    16. Pentru aceste argumente, Curtea a reţinut că lipsa persoanei vătămate, a părţii civile şi a părţii responsabile civilmente de la procedura de confirmare a redeschiderii urmăririi penale de către judecătorul de cameră preliminară nu este de natură să le încalce acestora dreptul de acces liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil şi nici dreptul la apărare, prevăzute la art. 21 alin. (1) şi (3) şi la art. 24 din Constituţie, întrucât acestea dispun de toate garanţiile procesuale specifice acestor drepturi în vederea realizării intereselor lor procesuale în etapa urmăririi penale.
    17. Totodată, Curtea a constatat că persoana vătămată, partea civilă şi partea responsabilă civilmente se află, în cadrul procedurii reglementate la art. 335 din Codul de procedură penală, în situaţii juridice diferite, aspect care justifică acordarea de către legiuitor a unui regim juridic diferit referitor la participarea acestora la soluţionarea cererii de redeschidere a urmăririi penale. Pentru acest motiv, nu poate fi reţinută încălcarea, prin dispoziţiile art. 335 alin. (4) teza a doua din Codul de procedură penală, a prevederilor art. 16 alin. (1) şi (2) din Legea fundamentală.
    18. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia şi considerentele deciziilor mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
    19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată, din oficiu, de instanţa judecătorească în Dosarul nr. 858/218/2021 al Judecătoriei Carei şi constată că dispoziţiile art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Carei şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 24 septembrie 2024.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Daniela Ramona Mariţiu


    ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016