Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
│ │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, excepţie ridicată de Creţa Lucian Liviu, Bodea Toader, Sălăgean Ioan, Marcu Marian Mircea, Roşca Iuliu Mircea, Hudrea Adrian, Bota Nicolae, Almăşan Călin Horaţiu, Moldovan Mircea Dumitru, Arion Marinel, Moca Gheorghiu Dorel, Popescu Marian, Codrea Augustin, Tanţău Ion, Balcău Ioan, Miron Vasile Remus şi Vulturar Florin Nicolae în Dosarul nr. 1.754/117/2016* al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, într-o cauză având ca obiect anulare acte administrative şi obligaţie de a face. 2. La apelul nominal se prezintă, în calitate de reprezentant al autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, domnul avocat Ovidiu Podaru, din Baroul Cluj, cu împuternicire avocaţială depusă la dosarul cauzei, lipsă fiind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul domnului avocat Ovidiu Podaru, care apreciază că s-ar fi impus conexarea Dosarului nr. 151D/2018 cu o serie de dosare, anterior strigate în şedinţa publică, având în vedere obiectul acestora. 4. Domnul avocat pune concluzii de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, şi anume noţiunea de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989-Luptător cu Rol Determinant care se regăseşte în prevederile art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 din Legea nr. 341/2004. Cu referire la această noţiune, se arată că vizează acele persoane care şi-au pus viaţa în pericol, respectiv au apărat şi ocupat obiective de importanţă deosebită. În al doilea rând, arată că definiţia instituie o dublă limitare, respectiv nu este vizată orice persoană care şi-a pus viaţa în pericol, ci numai dacă această conduită a avut loc în perioada 14-22 decembrie 1989 şi în localităţile în care au existat persoane ucise, rănite sau reţinute până la fuga dictatorului. În al treilea rând, domnul avocat subliniază că din numărul total de 1.166 de decese care s-au înregistrat în timpul Revoluţiei, numai 271 dintre acestea s-au întâmplat înainte de fuga dictatorului. Domnul avocat apreciază că, de aici, se poate conchide că nu se poate considera, în niciun caz, că, până la momentul fugii dictatorului, Revoluţia ar fi triumfat definitiv. Sau, alternativ, chiar dacă, retrospectiv, s-ar putea considera că momentul fugii dictatorului este momentului triumfului Revoluţiei, cei care, în acel moment, şi-au pus viaţa în pericol nu aveau cum să ştie acest lucru. 5. În continuare, domnul avocat susţine că prevederile criticate încalcă dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât instituie un tratament discriminatoriu între, pe de o parte, cei care şi-au pus viaţa în pericol înainte de 22 decembrie 1989, ora 12:10, momentul fugii dictatorului şi, pe de altă parte, între cei care şi-au pus în pericol viaţa ulterior acestui moment. În plus, într-un mod şi mai absurd, potrivit domnului avocat, se încalcă prevederile constituţionale menţionate şi prin prisma faptului că nu există egalitate de tratament nici între persoanele care şi-au pus viaţa în pericol înainte de fuga dictatorului. Cu titlu de exemplu, domnul avocat arată că, având în vedere că, la Turda, de unde provin şi autorii excepţiei de neconstituţionalitate, Revoluţia a început, cu siguranţă, înainte de fuga dictatorului, iar toate cele 12 decese ale unor persoane din Turda s-au înregistrat ulterior fugii dictatorului, niciuna dintre persoanele din Turda care şi-au pus viaţa în pericol înainte de acest moment nu se încadrează în textul criticat. 6. În sfârşit, domnul avocat mai arată că prevederile criticate încalcă şi securitatea raporturilor juridice. Astfel, sub aspectul stabilităţii normei, este încălcată securitatea întrucât, deşi în situaţia de fapt nu a intervenit nicio modificare, s-a schimbat, brusc şi imprevizibil, norma care o reglementează. În plus, se încalcă şi exigenţele de claritate a normei, întrucât nu transpare raţiunea avută în vedere de legiuitor pentru instituirea unui tratament diferenţiat între categorii de persoane care, în egală măsură, şi-au pus viaţa în pericol. 7. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, faţă de jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 8. Prin Încheierea din 14 iunie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 1.754/117/2016*, Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. Excepţia a fost ridicată de Creţa Lucian Liviu, Bodea Toader, Sălăgean Ioan, Marcu Marian Mircea, Roşca Iuliu Mircea, Hudrea Adrian, Bota Nicolae, Almăşan Călin Horaţiu, Moldovan Mircea Dumitru, Arion Marinel, Moca Gheorghiu Dorel, Popescu Marian, Codrea Augustin, Tanţău Ion, Balcău Ioan, Miron Vasile Remus, Vulturar Florin Nicolae, reclamanţi într-o cauză având ca obiect anulare acte administrative şi obligaţie de a face. 9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că se poate observa că Luptători cu rol determinant este singura categorie în privinţa căreia se aplică criteriul localităţii în care au rezultat persoane ucise, rănite sau reţinute până la fuga dictatorului, persoanele din categoria luptători remarcaţi prin fapte deosebite trebuind doar să îndeplinească condiţia aducerii unei contribuţii în perioada 14-25 decembrie 1989. Aşadar, în cazul altor categorii de participanţi la Revoluţie nu se menţionează această condiţie temporală suplimentară. 10. Autorii arată că, dacă s-ar fi aflat în Timişoara sau Bucureşti şi ar fi desfăşurat în aceste oraşe activităţile pentru care li s-au recunoscut meritele speciale de luptători până în prezent, atunci intrarea în vigoare a noilor modificări nu i-ar fi afectat cu nimic, deoarece în Timişoara sau în Bucureşti au existat persoane ucise înainte de fuga dictatorului, Timişoara şi Bucureştiul fiind, în plus, oraşe determinate concret prin normele metodologice. Fiind însă în alt oraş şi opunându-se aceluiaşi regim comunist, autorii arată că pot dobândi calitatea de luptător cu rol determinant numai în măsura în care eventuale decese, arestări sau răniri s-au produs înainte de fuga dictatorului. 11. Se mai arată că persoanele care au decedat, au fost rănite sau reţinute înainte de fuga dictatorului nu sunt egale cu cele care au decedat, au fost rănite sau reţinute după acest moment. Astfel, dacă o persoană a fost rănită la ora 12:10 este un luptător cu rol determinant, dar dacă a fost rănită cu două minute mai târziu, nu mai are această calitate. În mod evident, ambele persoane ar trebui să fie tratate în mod egal şi nu în baza unui criteriu arbitrar temporal, cel al fugii dictatorului. 12. În sfârşit, autorii arată că încălcarea principiului securităţii raporturilor juridice, ca o valenţă a dreptului la siguranţă reglementat de art. 23 din Constituţie, se evidenţiază prin faptul că nu există nicio raţiune clară pentru care s-a instituit criteriul fugii dictatorului şi, ulterior, al determinării acestui moment ca fiind ora 12:10. 13. Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale arată că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. Instanţa apreciază că modificările succesive de legislaţie, cum sunt şi cele instituite prin art. I pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, modificări prin care se schimbă sau se instituie criterii noi potrivit cărora beneficiarii iniţiali ai certificatelor de revoluţionar obţinute în baza Legii nr. 42/1990 îşi pierd drepturile, aduc atingere principiului securităţii raporturilor juridice. Pe de altă parte, şi stabilirea calităţii de luptător cu rol determinant, în funcţie de noi criterii instituite, respectiv momentul fugii dictatorului şi al localităţii, aduce atingere art. 16 din Constituţie. Astfel, în funcţie de aceste criterii arbitrare şi subiective, revoluţionarii sunt încadraţi într-o categorie sau alta cu deosebiri semnificative de regim juridic, fără o justificare obiectivă. 14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 15. Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile de lege criticate nu constituie o restrângere a exerciţiului unor drepturi, ci reprezintă reglementarea dată prin lege pentru respectarea condiţiilor exprese pe care trebuie să le îndeplinească persoanele în vederea atribuirii certificatelor. 16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile avocatului autorilor excepţiei de neconstituţionalitate şi ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. I pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din data de 30 decembrie 2014. Dispoziţiile normative criticate au următorul cuprins: "ART. I Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: [...] 4. La articolul 3 alineatul (1), literele a), b) şi c) se modifică şi vor avea următorul cuprins: a) Erou-Martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989 - atribuit celor care s-au jertfit în lupta pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 sau au decedat în legătură cu aceasta; b) Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989: 1. Luptător Rănit - atribuit celor care au fost răniţi în luptele pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 sau în legătură cu aceasta, dacă au fost răniţi prin utilizarea armelor de foc ori a tehnicii de luptă de către forţele represive, prin loviri sau alte violenţe comise de reprezentanţi ai acestora. 2. Luptător Reţinut - atribuit celor care au fost puşi în detenţie preventivă, până în data de 22 decembrie 1989, de forţele de represiune, ca urmare a participării la acţiunile pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989. 3. Luptător cu Rol Determinant - atribuit celor care în perioada 14-22 decembrie 1989 au avut un rol determinant la declanşarea şi victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, şi-au pus viaţa în pericol în confruntările cu forţele de represiune, au ocupat şi apărat obiectivele de importanţă deosebită, care au aparţinut regimului totalitar, doar în localităţile în care, în urma acestor acţiuni şi confruntări au rezultat persoane ucise, rănite sau reţinute, până la fuga dictatorului. 4. Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite - atribuit celor care, în perioada 14-25 decembrie 1989, au mobilizat şi au condus grupuri sau mulţimi de oameni, au construit şi au menţinut baricade împotriva forţelor de represiune ale regimului totalitar comunist, au ocupat obiective de importanţă vitală pentru rezistenţa regimului totalitar şi le-au apărat până la data judecării dictatorului, în localităţile unde au luptat pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, precum şi celor care au avut acţiuni dovedite împotriva regimului şi însemnelor comunismului între 14-22 decembrie 1989. c) Participant la Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 - calitate onorifică." 19. În opinia autorilor excepţiei, dispoziţiile de lege criticate contravin art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi şi art. 23 alin. 1 care se referă la inviolabilitatea siguranţei persoanei. 20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că aceasta a fost ridicată în condiţiile în care, în timp, Curtea Constituţională a pronunţat numeroase decizii prin care a analizat constituţionalitatea unor dispoziţii ale Legii nr. 341/2004 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014. Astfel, Curtea a reţinut, în Decizia nr. 785 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 17 martie 2017 (paragrafele 22-26), că, în memoria celor care şi-au jertfit viaţa şi în semn de recunoaştere a meritelor celor care s-au remarcat în mod deosebit în lupta pentru răsturnarea regimului totalitar, ca recompensă a societăţii pentru contribuţia adusă la înfăptuirea Revoluţiei din 1989, a fost adoptată Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, răniţilor, precum şi luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 23 august 1996, cu modificările şi completările ulterioare. În baza dispoziţiilor acestei legi, titlurile care puteau fi acordate luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989 erau: „Erou-Martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989“, „Luptător pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989“ şi „Participant la Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989“, precum şi drepturile ce se cuveneau beneficiarilor acestor titluri. 21. Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, a abrogat Legea nr. 42/1990, însă a menţinut unele dintre soluţiile legislative anterioare. Astfel, este păstrată denumirea titlurilor „Erou-Martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989“ şi „Participant la Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989“, iar titlul „Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989“ se referă, în noua reglementare, la trei categorii, şi anume „Luptător Rănit“, „Luptător Reţinut“ şi „Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite“. 22. Curtea a reţinut că Legea nr. 341/2004 stabilea acordarea unor drepturi persoanelor care au obţinut titlurile prevăzute de lege, printre care, potrivit art. 4, şi dreptul la o indemnizaţie lunară reparatorie, în condiţiile legii. Acordarea titlurilor se făcea prin preschimbarea certificatelor eliberate în perioada 1990-1997 privind calităţile şi titlurile atestate potrivit Legii nr. 42/1990. 23. Curtea a observat că, printr-o serie de acte normative, în perioada 2012-2014, indemnizaţia lunară reparatorie, prevăzută de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, de care beneficiau, în condiţiile legii, persoanele care au obţinut titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 din lege, respectiv titlul de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite, nu s-a acordat. 24. Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 au fost modificate şi completate unele dispoziţii din Legea nr. 341/2004, care stabilesc categoriile de titluri ce se pot acorda luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 şi drepturile corespondente deţinerii acestor titluri. Astfel, sunt păstrate denumirile titlurilor de „Erou-Martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989“ şi „Participant la Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989“, iar titlul „Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989“, în noua formă a legii, se referă la patru categorii, şi anume „Luptător Rănit“, „Luptător Reţinut“, „Luptător cu Rol Determinant“ şi „Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite“. În acest sens, potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 341/2004, titlurile instituite se vor acorda în condiţiile legii, avându-se în vedere calităţile şi titlurile atestate, potrivit Legii nr. 42/1990, doar pentru cazurile în care solicitantul este posesor al certificatului şi titular al brevetului de atestare a titlului, acordat de către Preşedintele României, prin decret prezidenţial, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Totodată, noul conţinut normativ al art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 prevede acordarea unei indemnizaţii de gratitudine lunară persoanelor care au obţinut titlurile de „Luptător cu Rol Determinant“, cărora li s-au eliberat noile certificate, potrivit noii reglementări. 25. Pe fundalul acestor consideraţii formulate în jurisprudenţa sa anterioară, precum şi în considerarea naturii obiectivului urmărit în adoptarea Legii nr. 341/2004 şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, respectiv de exercitare a recunoştinţei faţă de eroii-martiri, persoanele care au avut rol determinant pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi luptătorii participanţi la acţiunile desfăşurate pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, Curtea reţine că Parlamentul, în calitate de organ reprezentativ al poporului român, precum şi Guvernul, în calitate de legiuitor delegat, au decis să dea expresie unor valori care, prin natura lor, ţin de moralitate. Este ilustrativ, în acest sens, că titlurile enumerate la art. 3 din Legea nr. 341/2004 au fost instituite „Pentru cinstirea memoriei celor care şi-au jertfit viaţa şi în semn de gratitudine faţă de cei care au luptat pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989“ [a se vedea art. 3 alin. (1) din Legea nr. 341/2004]. 26. Curtea s-a raportat, de altfel, într-o manieră similară cu privire la natura drepturilor instituite, prin Legea nr. 341/2004, arătând, prin Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012, că recunoştinţa ori respectul ce se cuvin anumitor persoane, pentru aportul lor deosebit la dezvoltarea societăţii, nu trebuie raportate la conţinutul art. 1 alin. (3) din Constituţie, izvorul acestora regăsindu-se, mai degrabă, în însăşi obligaţia morală a întregii societăţi de a-şi manifesta gratitudinea faţă de aceste persoane. Curtea a conchis că, deşi temeiul moral al acordării acestor beneficii, izvorât din sentimentul de recunoştinţă pentru cei care, prin jertfa şi contribuţia proprie, au condus la căderea regimului comunist şi la instaurarea democraţiei, este incontestabil, acesta nu constituie totuşi, potrivit Constituţiei, o obligaţie de reglementare a statului în acest sens, neputându-se vorbi astfel de existenţa unui drept fundamental la obţinerea unor indemnizaţii în virtutea calităţii de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revoluţiei Române din Decembrie 1989 (a se vedea, în acelaşi sens, şi deciziile nr. 785 din 15 decembrie 2016, paragraful 32, şi nr. 114 din 9 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 16 mai 2017, paragraful 51). 27. În condiţiile în care obligaţia având ca obiect recunoştinţa ori respectul ce se cuvin anumitor persoane, pentru aportul lor deosebit la dezvoltarea societăţii este de natură morală şi îi revine societăţii, în întregul ei, legiuitorul, originar sau delegat, se bucură, în ceea ce priveşte conţinutul determinat al reglementării, inclusiv al celei criticate în prezenta cauză, de o marjă de apreciere relativ întinsă, iar, în mod corelativ, Curtea Constituţională va analiza constituţionalitatea reglementării criticate într-o manieră deferenţială. În consecinţă, criteriile pe care autorii excepţiei de neconstituţionalitate le apreciază ca fiind discriminatorii vor putea fi considerate ca fiind contrare art. 16 din Constituţie, în măsura în care sunt, în mod vădit, lipsite de obiectivitate şi raţionalitate. 28. Astfel, examinând cele două criterii presupus a fi arbitrare, respectiv cel al momentului fugii dictatorului şi cel al localităţilor în care au rezultat persoane ucise, rănite sau reţinute, Curtea constată că legiuitorul delegat şi-a exercitat, în mod legitim, marja largă de apreciere de care se bucură. Deşi Curtea nu poate exclude, a priori, ca astfel de criterii să fie susceptibile de critici rezonabile, ea este chemată să examineze, având în vedere marja largă de apreciere a legiuitorului delegat, şi, eventual, să sancţioneze doar acele criterii lipsite, în mod vădit, de raţionalitate şi de obiectivitate. 29. Curtea reţine că legiuitorul delegat, prin limitarea categoriei prevăzute de dispoziţiile criticate - Luptător cu Rol Determinant - la persoanele care şi-au pus viaţa în pericol până la momentul fugii dictatorului, nu a acţionat în mod arbitrar. Şi aceasta pentru că nu se poate nega că, în ciuda complexităţii evenimentelor Revoluţiei Române din 1989, momentul fugii dictatorului nu ar reprezenta un moment cu o importanţă aparte în derularea acestora. De asemenea, Curtea reţine că nu se poate susţine că delimitarea pe care legiuitorul delegat a introdus-o între, pe de o parte, persoanele care şi-au pus viaţa în pericol în acele localităţi în care au rezultat persoane decedate, reţinute sau rănite şi, pe de altă parte, între persoanele care şi-au pus viaţa în pericol în localităţi în care nu au rezultat persoane decedate, reţinute sau rănite este lipsită de temei, arbitrară. Într-adevăr, chiar dacă, în principiu, este posibil ca o reglementare, prin natura ei generală, să genereze aplicări care nu sunt conforme cu scopul urmărit la adoptarea ei, aceasta nu înseamnă că se transformă într-o reglementare arbitrară, lipsită de obiectivitate şi, deci, susceptibilă de a fi considerată că se situează în conflict cu prevederile art. 16 din Constituţie. 30. Curtea reaminteşte că, în Decizia nr. 864 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 16 martie 2016, paragraful 29, respingând criticile formulate, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţie, faţă de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, a reţinut că legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales a celor sociale şi economice, de o marjă de apreciere pentru a se pronunţa atât asupra existenţei unei probleme de interes public, care necesită un act normativ, cât şi asupra alegerii modalităţilor de aplicare a acestuia (a se vedea, în acest sens, Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 4 septembrie 2012, pronunţată în Cauza Dumitru Daniel Dumitru şi alţii împotriva României, paragraful 49). 31. În sfârşit, Curtea observă că autorii mai arată că încălcarea principiului securităţii raporturilor juridice, ca o valenţă a dreptului la siguranţă reglementat de art. 23 din Constituţie, se evidenţiază prin faptul că nu există nicio raţiune clară pentru care s-a instituit criteriul fugii dictatorului şi, ulterior, al determinării acestui moment ca fiind ora 12:10. Aceste prevederi constituţionale nu sunt, însă, incidente în soluţionarea prezentei excepţii de neconstituţionalitate, câtă vreme obiectul acesteia nu constă în norme de reglementare primară în materie penală şi/sau contravenţională. 32. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Creţa Lucian Liviu, Bodea Toader, Sălăgean Ioan, Marcu Marian Mircea, Roşca Iuliu Mircea, Hudrea Adrian, Bota Nicolae, Almăşan Călin Horaţiu, Moldovan Mircea Dumitru, Arion Marinel, Moca Gheorghiu Dorel, Popescu Marian, Codrea Augustin, Tanţău Ion, Balcău Ioan, Miron Vasile Remus şi Vulturar Florin Nicolae, în Dosarul nr. 1.754/117/2016* al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. I pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 21 iunie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
