Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Mona-Maria │- preşedinte │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid Alina Tudora│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 51 alin. (2), (3) şi (8) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, excepţie ridicată de Petruş Bălănică în Dosarul nr. 1.710/88/2017 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia I civilă. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 236D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autorul excepţiei de neconstituţionalitate a depus la dosar concluzii scrise în susţinerea admiterii criticilor formulate. 4. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.963D/2019, având un obiect similar al excepţiei de neconstituţionalitate, excepţie ridicată de Gheorghe-Radu Săsăran în Dosarul nr. 486/59/2019 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale. 5. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 6. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 236D/2019 şi nr. 1.963D/2019, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.963D/2019 la Dosarul nr. 236D/2019, care este primul înregistrat. 7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii Constituţionale acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care arată că nu se poate vorbi despre o situaţie discriminatorie, câtă vreme situaţiile juridice premisă sunt diferite. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 8. Prin Încheierea din 10 decembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 1.710/88/2017, Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 51 alin. (2), (3) şi (8) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Petruş Bălănică într-o cauză având ca obiect „obligaţia de a face“, în contradictoriu cu Curtea de Conturi a României şi Casa Judeţeană de Pensii Tulcea. 9. Prin Încheierea din 26 iunie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 486/59/2019, Curtea de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 51 alin. (3) şi (8) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Gheorghe-Radu Săsăran cu ocazia soluţionării unei cereri de revizuire formulate în contradictoriu cu Curtea de Conturi a României. 10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia consideră că reglementarea criticată din Legea nr. 94/1992 este neconstituţională, întrucât se instituie un tratament discriminatoriu între auditorii publici externi aflaţi într-o situaţie identică din punctul de vedere al vechimii la Curtea de Conturi [minimum 4 ani, conform art. 51 alin. (3) din Legea nr. 94/1992], tratament generat de locul în care îşi desfăşurau activitatea la momentul ieşirii la pensie. Susţin, astfel, că auditorilor cu minimum 4 ani vechime care la data pensionării activau în cadrul Curţii de Conturi li se creează o situaţie mai avantajoasă (fiind privilegiaţi), întrucât aceştia pot beneficia de pensie de serviciu cu penalitatea de 1% pentru perioada lipsă până la vechimea de 14 ani, în timp ce auditorii care la data pensionării nu mai lucrau la Curtea de Conturi, având o altă ocupaţie, nu beneficiază - în condiţii egale de vechime în specialitate - de pensia de serviciu, aplicându-se art. 51 alin. (8) cu trimitere la alin. (2) din Legea nr. 94/1992. Autorii excepţiei apreciază că acest tratament preferenţial nu are nicio justificare obiectivă sau rezonabilă, elementul determinant pentru acordarea pensiei de serviciu fiind constituit de vechimea în funcţia de auditor public extern la Curtea de Conturi, iar nu faptul că la momentul ieşirii la pensie acesta mai lucrează sau nu în respectiva instituţie, raţiunea acestei disocieri neputând fi fidelizarea personalului. Învederează faptul că, dacă s-ar considera că acordarea pensiei de serviciu persoanelor care au o vechime între 4 şi 14 ani la Curtea de Conturi ar fi condiţionată de obligativitatea ca la data ieşirii la pensie ele să fie încadrate la această instituţie, acest fapt ar fi în contradicţie cu raţiunea pentru care se acordă pensia de serviciu. 11. Autorii excepţiei invocă jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional prin care s-a reţinut că principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. Or, în speţe, situaţia nu este una diferită, fiind vorba de persoane care au avut aceeaşi calitate, de auditor public extern, cu aceeaşi vechime, de minimum 4 ani, deosebirea fiind perioada în care s-a deţinut această calitate. În acest context, apreciază că nu este justă această diferenţiere de tratament, întrucât vechimea în muncă este cea care dă naştere dreptului la pensie de serviciu, şi nu momentul în care s-a deţinut calitatea de auditor public extern. 12. Se susţine, de asemenea, că sistemul pensiilor de serviciu a fost realizat prin transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor Directivei 86/378/CEE a Consiliului, modificată prin Directiva 96/97/CE a Consiliului, fiind avute în vedere calitatea specială prevăzută de lege pentru a beneficia de această pensie, vechimea minimă în anumite funcţii de specialitate, iar cuantumul pensiei de serviciu să fie garantat fără raportare la stagiul de cotizare. Faţă de aceste criterii, consideră că este lipsit de raţiune ca locul (instituţia) în care se desfăşoară activitatea la momentul ieşirii la pensie să fie un criteriu de acordare a pensiei de serviciu, cu ignorarea regimului strict al activităţii profesionale, absenţa sau limitarea unor drepturi, existenţa unor incompatibilităţi şi interdicţii pe parcursul carierei profesionale a auditorului public extern, stabilite prin acte normative, precum şi responsabilităţile ridicate şi riscurile profesiei. 13. Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate invocată, pronunţându-se doar în ceea ce priveşte admisibilitatea acesteia. 14. Curtea de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale apreciază că dispoziţiile criticate din Legea nr. 94/1992 sunt constituţionale. 15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 51 alin. (2), (3) şi (8) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 3 aprilie 2014, care au următorul cuprins: - Art. 51 alin. (2), (3) şi (8): "(2) Persoanele care au îndeplinit funcţia de auditor public extern pe o durată de cel puţin 14 ani în cadrul Curţii de Conturi beneficiază, la îndeplinirea condiţiilor standard de pensionare prevăzute de legislaţia în vigoare privind sistemul public de pensii, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute lunare realizate, cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare. Veniturile care constituie baza de calcul al pensiei de serviciu nu includ sporul de risc şi suprasolicitarea neuropsihică de 50% şi nici majorarea de până la 75% din salariul de bază, câştigate în instanţă.(3) De pensia de serviciu prevăzută la alin. (2) beneficiază şi persoanele care au îndeplinit funcţia de auditor public extern, la îndeplinirea condiţiilor standard de pensionare prevăzute de legislaţia în vigoare privind sistemul public de pensii, din care la Curtea de Conturi minimum 4 ani, caz în care cuantumul pensiei prevăzut la alin. (2) va fi micşorat cu 1% pentru fiecare an care lipseşte din vechimea de 14 ani. (...)(8) Persoanele care îndeplinesc condiţiile de vechime în specialitate în cadrul Curţii de Conturi, prevăzute la alin. (2), beneficiază, la îndeplinirea condiţiilor standard de pensionare prevăzute de legislaţia în vigoare privind sistemul public de pensii, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au avut sau au o altă ocupaţie. În acest caz, baza de calcul al pensiei de serviciu o reprezintă media veniturilor brute lunare din ultimele 12 luni anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare, realizate de auditorii publici externi aflaţi în activitate în condiţii identice de funcţie, vechime, grad sau treaptă unde şia desfăşurat activitatea solicitantul, înaintea eliberării din funcţia de auditor public extern. (...)“" 19. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, aceste prevederi contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) potrivit cărora „Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.“ 20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prevederile criticate din Legea nr. 94/1992 au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate, în acest sens fiind Decizia nr. 470 din 17 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 24 februarie 2020, Decizia nr. 485 din 25 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1268 din 21 decembrie 2020, sau Decizia nr. 304 din 11 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 678 din 9 iulie 2021, decizii prin care au fost respinse, ca neîntemeiate, criticile formulate. 21. Prin jurisprudenţa precitată, Curtea a reţinut că, potrivit art. 51 alin. (8) din Legea nr. 94/1992, auditorii publici externi sunt persoane care efectuează activităţi specifice Curţii de Conturi, cele care îndeplinesc şi alte atribuţii legate strict de funcţia de control, cele care sunt asimilate auditorilor publici externi, precum şi persoanele care deţin funcţiile de conducere de director, director adjunct, şef serviciu/şef oficiu regional de audit şi şef birou din structurile de specialitate ale Curţii de Conturi şi ale Autorităţii de Audit. De asemenea auditorii publici externi sunt supuşi incompatibilităţilor prevăzute de Codul etic al profesiei [art. 51 alin. (1)]. 22. Având în vedere cadrul legislativ în materie cu privire la pensiile de serviciu, în general, şi, în mod concret, cu privire la pensiile de serviciu ale auditorilor publici externi ai Curţii de Conturi, instanţa de contencios constituţional a observat că, în dinamica legislativă, acesta a fost supus unor modificări, completări, abrogări şi ulterior a avut loc reintroducerea acestor pensii de serviciu în Legea nr. 94/1992, operaţiune care s-a realizat prin Legea nr. 7/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 41 din 19 ianuarie 2016, fiind reintroduse la art. 51 din Legea nr. 94/1992 prin art. I pct. 2 din Legea nr. 7/2016. Prin noua configuraţie legislativă s-a prevăzut, ca regulă generală, că persoanele care au îndeplinit funcţia de auditor public extern pe o durată de cel puţin 14 ani în cadrul Curţii de Conturi beneficiază, la îndeplinirea condiţiilor standard de pensionare prevăzute de legislaţia în vigoare privind sistemul public de pensii, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute lunare realizate, cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare (veniturile care constituie baza de calcul al pensiei de serviciu nu includ sporul de risc şi suprasolicitarea neuropsihică de 50% şi nici majorarea de până la 75% din salariul de bază, câştigate în instanţă) [art. 51 alin. (2)]. Totodată, prin acelaşi cadru legislativ s-au prevăzut, cu titlu de excepţie, şi alte situaţii în care persoanele ce au îndeplinit funcţia de auditor public extern la Curtea de Conturi, la îndeplinirea condiţiilor standard de pensionare prevăzute de legislaţia în vigoare privind sistemul public de pensii, pot beneficia de pensia de serviciu. 23. Curtea a observat că în succesiunea în timp a legislaţiei în materia pensiei de serviciu pentru auditorii publici externi ai Curţii de Conturi s-au creat diferite ipoteze prin care această categorie a beneficiat şi beneficiază, după caz, de un asemenea sistem de pensii de serviciu, desigur cu îndeplinirea anumitor condiţii stabilite prin normele legale de către legiuitor. Prin urmare, în ceea ce priveşte aspectele referitoare la persoanele ce intră sub incidenţa Legii nr. 94/1992, în general, precum şi la cele care beneficiază de pensia de serviciu în virtutea acestei legi, Curtea a reţinut că acestea sunt chestiuni ce ţin de îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege în decursul timpului, fiecare având particularitatea sa, iar interpretarea şi aplicarea acestor norme în speţe concrete sunt de competenţa celor îndrituiţi cu verificarea îndeplinirii condiţiilor necesare în vederea stabilirii în concret a situaţiilor ce se circumscriu normelor legale în materie, desigur având în vedere întreg cadrul legislativ. 24. Din perspectiva criticilor formulate în speţă, Curtea reţine că, în esenţă, autorii excepţiei de neconstituţionalitate invocă instituirea unui tratament discriminatoriu între auditorii publici externi aflaţi într-o situaţie identică din punctul de vedere al vechimii la Curtea de Conturi [minimum 4 ani, conform art. 51 alin. (3) din Legea nr. 94/1992], tratament generat de locul în care îşi desfăşurau activitatea la momentul ieşirii la pensie. 25. În acest context, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că principiul constituţional al egalităţii cetăţenilor în faţa legii este respectat doar atunci când părţile se găsesc în situaţii identice sau egale, care impun şi justifică acelaşi tratament juridic şi, deci, instituirea aceluiaşi regim juridic. Per a contrario, când acestea se află în situaţii diferite, regimul juridic aplicabil fiecăreia nu poate fi decât diferit, soluţie legislativă care nu contravine, ci, dimpotrivă, decurge logic din chiar principiul enunţat (Decizia nr. 192 din 31 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 21 iunie 2005). Ar fi contrar principiului egalităţii în faţa legii să se pretindă uniformitate acolo unde există diferenţe clare şi obiective de situaţie sau, după caz, de regim juridic aplicabil (Decizia nr. 782 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 15 iunie 2009). Or, în cazul de faţă, este vorba despre situaţii diferite, şi anume situaţia persoanelor care, la data îndeplinirii condiţiilor standard de pensionare, aveau funcţia de auditor public extern în cadrul Curţii de Conturi, comparativ cu cea a foştilor auditori publici externi care, la data pensionării, au avut ori au o altă ocupaţie. 26. De altfel, atât prin jurisprudenţa Curţii Constituţionale (Decizia nr. 545 din 28 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 6 iulie 2011), cât şi prin cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 28 octombrie 1987, pronunţată în Cauza Inze împotriva Austriei, paragraful 41), s-a statuat că dreptul de a nu fi discriminat, garantat de Constituţie, respectiv de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, este încălcat nu numai atunci când statele tratează în mod diferit persoane aflate în situaţii analoage, fără a exista justificări obiective şi rezonabile, ci şi atunci când statele omit să trateze diferit, tot fără a exista justificări obiective şi rezonabile, persoane aflate în situaţii diferite. 27. Referitor la problema de drept supusă controlului, Curtea observă că aceasta a făcut obiectul analizei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, care s-a pronunţat cu privire la aspectele criticate, prin Decizia nr. 31 din 7 decembrie 2020 referitoare la interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 51 alin. (2) teza întâi, alin. (3), alin. (8), alin. (9), alin. (11) şi alin. (14) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 15 februarie 2021. Astfel, la paragrafele 139-140 din cuprinsul deciziei precitate, s-a reţinut că ipoteza art. 51 alin. (2) din Legea nr. 94/1992 se suprapune perfect cu cea din art. 2 lit. a) din Normele cu privire la stabilirea pensiei de serviciu conform prevederilor Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 7/2016 şi prin Legea nr. 145/2017, aprobate prin Ordinul preşedintelui Curţii de Conturi şi al preşedintelui Casei Naţionale de Pensii Publice nr. 285/138/2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 18 aprilie 2016, care se referă la „auditorii publici externi care îndeplinesc condiţiile de pensionare (...) şi care au realizat în cadrul Curţii de Conturi, în această calitate, o vechime în specialitate de 14 ani sau mai mult“. Instanţa supremă a reţinut că dispoziţia legală enunţată foloseşte termenul de „auditor public extern“, ceea ce presupune că solicitantul pensiei de serviciu ocupă această funcţie la data pensionării, în timp ce, pentru categoria celor care aveau altă ocupaţie la îndeplinirea condiţiilor standard de pensionare, face vorbire despre „persoanele“ care, la data respectivă, pretind acordarea pensiei de serviciu - art. 2 lit. c) din normele mai sus amintite. 28. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a precizat, de asemenea, că în cuprinsul art. 51 alin. (3) din Legea nr. 94/1992, legiuitorul a prevăzut, cu titlu de excepţie, că „de pensia de serviciu prevăzută la alin. (2) beneficiază şi persoanele care au îndeplinit funcţia de auditor public extern, la îndeplinirea condiţiilor standard de pensionare prevăzute de legislaţia în vigoare privind sistemul public de pensii, din care la Curtea de Conturi minimum 4 ani, caz în care cuantumul pensiei prevăzut la alin. (2) va fi micşorat cu 1% pentru fiecare an care lipseşte din vechimea de 14 ani“. La paragrafele 142-148 din decizia mai sus menţionată, instanţa supremă a reţinut că „dificultatea interpretării normei din alin. (3), în sensul de a se stabili dacă se aplică sau nu şi celor care aveau altă ocupaţie [art. 51 alin. (8)] sau erau pensionari pentru limită de vârstă la data cererii de acordare a pensiei de serviciu [art. 51 alin. (11)], în ambele cazuri pentru o vechime în specialitate la Curtea de Conturi mai mare de 4 ani, dar inferioară celei de 14 ani, rezidă din folosirea greşită a semnului de punctuaţie virgulă în cuprinsul alin. (3), care delimitează funcţia ocupată de persoanele ce solicită acest tip de pensie, cea de «auditor public extern», şi momentul la care o pot pretinde, respectiv la «îndeplinirea condiţiilor standard de pensionare».“ Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut că în accepţiunea celor care au o vechime cuprinsă între 4 şi 14 ani şi care nu mai aveau calitatea de auditor public extern la data îndeplinirii condiţiilor standard de pensionare s-ar putea crede că rolul virgulei reflectă voinţa legiuitorului de a acorda beneficiul pensiei de serviciu tuturor celor care au îndeplinit la un moment dat această funcţie, pentru perioada prevăzută în text (între 4 şi 14 ani), pensia urmând a fi solicitată la îndeplinirea condiţiilor standard, iar nu că ar trebui să fie în funcţie la data pensionării. În realitate, instanţa supremă învederează faptul că dispoziţia legală nu poate conduce la un astfel de raţionament, de vreme ce situaţia celor care, la data îndeplinirii condiţiilor standard de pensionare, aveau altă ocupaţie este tratată într-un alineat distinct [art. 51 alin. (8) din lege] şi implică o altă condiţie privind vechimea în specialitate. 29. În consecinţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a apreciat că sensul legii este acela de a marca necesitatea ocupării funcţiei de auditor public extern la data îndeplinirii condiţiilor standard de pensionare de către persoana care, cu o vechime între 4 şi 14 ani, solicită acordarea pensiei de serviciu. De altfel, art. 51 alin. (3) din Legea nr. 94/1992 corespunde cu art. 2 lit. b) din normele aprobate prin Ordinul preşedintelui Curţii de Conturi şi al preşedintelui Casei Naţionale de Pensii Publice nr. 285/138/2016, dispoziţie care face referire tot la „auditorii publici externi“, deci la persoane în funcţie, care îndeplinesc condiţiile de pensionare privind sistemul public de pensii în vigoare şi care, astfel, pot beneficia de pensie de serviciu, dacă au realizat o vechime în specialitate de cel puţin 4 ani în cadrul Curţii de Conturi, în această calitate. Prin urmare, dispoziţiile alin. (2) şi (3) din art. 51 din Legea nr. 94/1992 îi vizează pe auditorii publici externi care, la data îndeplinirii condiţiilor standard de pensionare, ocupau această funcţie, caracterul derogator din alin. (3) în raport cu alin. (2) referindu-se doar la condiţia vechimii în specialitate, respectiv de cel puţin 4 ani, iar nu minimum 14 ani, cât este regula generală, şi cu consecinţa firească a diminuării, în acest caz, a cuantumului pensiei de serviciu cu un procent de 1% pentru fiecare an care lipseşte din vechimea de 14 ani. 30. Nu în ultimul rând, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a subliniat că opţiunea legiuitorului de a beneficia de pensie de serviciu şi cei care au o vechime de minimum 4 ani, inferioară însă celei de 14 ani, cu condiţia de a fi avut calitatea de auditor public extern la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, confirmă intenţia organului de legiferare de a compensa, în acest fel, interdicţiile şi incompatibilităţile la care este supus cel care a ocupat şi, totodată, a ieşit la pensie din această funcţie. În alţi termeni, legiuitorul a înţeles să recompenseze nu numai activitatea desfăşurată în această calitate, raportat la interdicţiile prevăzute în Codul etic al profesiei, dintre care cea mai importantă se referă la imposibilitatea exercitării oricărei alte funcţii, cu consecinţe implicite asupra veniturilor obţinute, dar şi fidelitatea celui care se pensionează din această profesie. Aşa fiind, prin Decizia nr. 31 din 7 decembrie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat că „foştii auditori publici externi care, la data îndeplinirii condiţiilor standard de pensionare, aveau o altă ocupaţie, precum şi foştii auditori publici externi care, la data solicitării, erau pensionari pentru limită de vârstă, ieşiţi la pensie din altă ocupaţie, nu pot beneficia de pensia de serviciu prevăzută de art. 51 alin. (3) din Legea nr. 94/1992 pentru o vechime minimă de 4 ani în funcţia de auditor public extern în cadrul Curţii de Conturi.“ 31. De altfel, referitor la reglementarea condiţiilor de acordare a pensiei, Curtea Constituţională a statuat în mod constant, în jurisprudenţa sa, că legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, modul de calcul şi cuantumul valoric al lor, în raport cu posibilităţile create prin resursele financiare disponibile, şi să le modifice în concordanţă cu schimbările care se produc în resursele economico-financiare. Aşadar, este la aprecierea legiuitorului de a prevedea condiţiile şi criteriile necesar a fi îndeplinite pentru a beneficia de o anumită categorie de pensie sau alta, cu condiţia de a nu încălca exigenţele constituţionale ce rezultă din prevederile constituţionale aplicabile. 32. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Petruş Bălănică în Dosarul nr. 1.710/88/2017 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia I civilă, precum şi de Gheorghe-Radu Săsăran în Dosarul nr. 486/59/2019 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 51 alin. (2), (3) şi (8) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Constanţa - Secţia I civilă şi Curţii de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 27 ianuarie 2022. PREŞEDINTE, prof. univ. dr. MONA-MARIA PIVNICERU Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
