Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena │- │
│Chiorean │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Vasile Tomoiagă în Dosarul nr. 2.237/100/2016 al Tribunalului Maramureş - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 389D/2017. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 2.182D/2017, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, „cu referire la art. 28,art. 29 şi art. 30 din Legea nr. 223/2015“, excepţie ridicată de Ion Ioana în Dosarul nr. 2.706/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale. 4. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei de neconstituţionalitate. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită. 5. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 2.360D/2017, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor „art. 28 pct. 10 din Legea nr. 223/2015, astfel cum a fost completată prin art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015“, excepţie ridicată de Mihai Muscalu în Dosarul nr. 1.150/62/2017 al Tribunalului Braşov - Secţia I civilă. 6. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosar, autorul excepţiei de neconstituţionalitate, Mihai Muscalu, a depus note de şedinţă prin care solicită admiterea acesteia, precum şi judecarea în lipsă. 7. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Autorul excepţiei Ion Ioana nu este de acord cu conexarea. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere identitatea parţială de obiect a cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.182D/2017 şi nr. 2.360D/2017 la Dosarul nr. 389D/2017, care a fost primul înregistrat. 8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei de neconstituţionalitate în Dosarul nr. 2.182D/2017, Ioana Ion, care solicită admiterea acesteia. În acest sens arată că o lege organică (Legea nr. 223/2015) a fost modificată printr-o ordonanţă de urgenţă a Guvernului (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015), fără a se justifica urgenţa emiterii acesteia. Se încalcă astfel prevederile art. 115 alin. (4) din Constituţie, deoarece nu există o situaţie extraordinară pentru adoptarea acesteia, iar urgenţa reglementării nu este motivată. Totodată, se susţine că prevederile criticate contravin şi dispoziţiilor art. 115 alin. (6) din Constituţie, deoarece Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 afectează drepturi fundamentale. De asemenea, se susţine că prevederile criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) privind principiul egalităţii în faţa legii, ale art. 41 alin. (2) privind măsurile de protecţie socială, ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată şi ale art. 47 alin. (1) privind nivelul de trai, precum şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, şi anume deciziile nr. 872 şi nr. 874 din 25 iunie 2010. Se mai invocă şi motive de neconstituţionalitate intrinsecă, ce ţin de tehnica legislativă. Autorul excepţiei mai susţine că dispoziţiile art. 40 pct. 4-6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 modifică prevederile art. 28 din Legea nr. 223/2015, micşorând baza de calcul prevăzută pentru stabilirea pensiei militare de stat, prevederile art. 29, prin stabilirea pensiei militare de stat la 65% din baza de calcul, încălcând astfel grav principiul egalităţii şi al nediscriminării, precum şi prevederile art. 30 din Legea nr. 223/2015, ajungându-se la nevalorificarea integrală a pensiei suplimentare şi a condiţiilor de muncă. În final, se susţine că aceste modificări aduse Legii nr. 223/2015 prin art. 40 pct. 4-6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 au generat discriminări majore în cadrul aceleiaşi categorii sociale, respectiv între militari, cu privire la pensia de serviciu, şi, ca urmare, trebuie să fie repuse în plată pensia suplimentară, pensia civilă pentru stagiul civil adăugat, să fie valorificate integral condiţiile de muncă, aşa cum au fost recunoscute prin anexele deciziilor de pensie, toate aceste drepturi trebuind a fi calculate la nivelul tuturor veniturilor brute realizate în cele 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate, actualizate la data de 1 ianuarie 2016. Depune concluzii scrise în acest sens. 9. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Cu privire la invocarea art. 115 alin. (4) din Constituţie, consideră că acesta nu este încălcat, deoarece în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 se oferă o justificare a urgenţei, necesară şi suficientă, chiar dacă aceasta nu este mulţumitoare pentru părţi. Totodată, susţine că textele criticate nu retroactivează, ci se aplică de la data intrării lor în vigoare, iar măsura recalculării pensiilor se aplică pentru viitor. Cât priveşte art. 44 din Constituţie, arată că pensia militară de stat este derogatorie de la principiul contributivităţii, nefiind un drept câştigat, se acordă de stat şi se plăteşte de la bugetul de stat. În final, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, şi anume deciziile nr. 349 şi nr. 350 din 22 mai 2018 şi nr. 652 şi nr. 656 din 30 octombrie 2018, şi apreciază că excepţia este nefondată. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 10. Prin Încheierea din 19 ianuarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 2.237/100/2016, Tribunalul Maramureş - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Vasile Tomoiagă în cadrul soluţionării contestaţiei la decizia de pensionare. 11. Prin Încheierea din 16 iunie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 2.706/3/2017, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, „cu referire la art. 28,art. 29 şi art. 30 din Legea nr. 223/2015“. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Ioana Ion în cadrul soluţionării contestaţiei la decizia de pensionare. 12. Prin Încheierea din 19 iunie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 1.150/62/2017, Tribunalul Braşov - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor „art. 28 pct. 10 din Legea nr. 223/2015, astfel cum a fost completată prin art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015“. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Mihai Muscalu în cadrul soluţionării contestaţiei la decizia de pensionare. 13. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că Legea nr. 223/2015 este o lege organică, astfel că nu putea fi modificată decât printr-un act normativ de aceeaşi natură şi forţă juridică, iar nu printr-o ordonanţă de urgenţă a Guvernului. Se încalcă astfel dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Constituţie. 14. De asemenea, se susţine că prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 se încalcă şi dispoziţiile art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituţie, deoarece protecţia socială reprezintă un ansamblu de acţiuni, decizii şi măsuri întreprinse de societate pentru prevenirea, diminuarea sau înlăturarea consecinţelor unor evenimente considerate ca fiind riscuri sociale pentru condiţiile de viaţă ale populaţiei. Protecţia socială are la bază principiul solidarităţii umane, adică solidaritatea celor care nu au copii cu cei care şi-au asumat sarcina să crească şi să educe generaţiile viitoare, solidaritatea celor sănătoşi faţă de cei bolnavi, solidaritatea celor activi faţă de cei în vârstă, solidaritatea celor angajaţi faţă de cei în şomaj. Ca atare, orice aspect care vizează protecţia socială - în speţă, pensiile - trebuie reglementat prin lege organică. Or, având în vedere că dispoziţiile art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 modifică prevederi ale Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, acestea contravin dispoziţiilor art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituţie. 15. Totodată, se susţine că sunt încălcate şi dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie privind calitatea legii, în componenta sa referitoare la previzibilitatea acesteia, întrucât poliţistul pensionar (care se poate raporta, în aceste condiţii, doar la prevederile legii) nu este în măsură să îşi adapteze conduita în mod corespunzător şi nici să aibă reprezentarea corectă a derulării procedurii pensionării, a condiţiilor de pensionare sau a condiţiilor de recalculare a pensiei. 16. Cu privire la încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituţie, se susţine că se creează discriminări între pensionarii militari şi ceilalţi pensionari care beneficiază de pensii de serviciu. 17. În plus, în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 2.182D/2017, autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate contravin art. 15 alin. (2) din Constituţie privind principiul neretroactivităţii legii, principiul drepturilor câştigate, precum şi art. 44 din Constituţie, prin afectarea cuantumului pensiei - bun câştigat. În acest sens, se susţine că măsura privind recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată la data introducerii sistemului unitar de pensii publice, nu se poate face decât cu încălcarea principiului neretroactivităţii, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituţie, sens în care invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 830 din 8 iulie 2008,nr. 375 din 6 iulie 2005, nr. 57 din 26 ianuarie 2006 şi nr. 120 din 15 februarie 2007, prin care s-a statuat că noile reglementări nu pot fi aplicate cu efecte retroactive. În cazul de faţă, deoarece măsurile propuse nu sunt de natură penală sau contravenţională, ci au caracter civil, ele pot viza doar cazurile care se vor ivi după intrarea în vigoare a legii, nu şi situaţiile deja existente. Ca urmare, la recalculare nu se poate diminua cuantumul pensiei la 65%, când nivelul odată câştigat a fost de 85%, cu posibilitatea de a se ajunge la 100%, în baza sporurilor şi grupelor de muncă deja câştigate. Totodată, se susţine că se încalcă şi „indicatorii care au fost luaţi în calcul şi calculele efective efectuate, având în vedere că veniturile lunare obţinute nu sunt complete şi nu au fost actualizate corespunzător cu cuantumul funcţiilor şi gradelor militare aflate în plată la 1 ianuarie 2016“. 18. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin, de asemenea, că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 a fost adoptată fără să existe urgenţa reglementării. 19. În final, se susţine că dispoziţiile criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 încalcă art. 16 din Constituţie, deoarece instituie discriminări între pensionarii militari cu aceleaşi grade, nivel de funcţii şi responsabilităţi, precum şi art. 44 din Constituţie, deoarece diminuează dreptul de pensie - bun câştigat, sens în care se invocă jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la dreptul de proprietate. 20. În Dosarul Curţii Constituţionale nr. 2.360D/2017, autorul excepţiei mai consideră că prevederile art. 28 alin. (10) din Legea nr. 223/2015, introduse prin art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, potrivit cărora „Alegerea perioadei care se ia în considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei militare de stat se poate face o singură dată“, sunt neconstituţionale, deoarece persoanele care doresc să se pensioneze nu au informaţii complete cu privire la „cuantumul veniturilor realizate lunar, la datele din buletinele de calcul valorificate pentru emiterea unei decizii, aceste date fiind detaliate numai în statele de plată existente în arhivele Ministerului Apărării Naţionale (la care nu au acces)“. Astfel, obligativitatea de a opta o singură dată pentru perioada care se ia în considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei militare contravine Constituţiei. 21. Tribunalul Maramureş - Secţia I civilă consideră că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate, întrucât relaţia dintre puterea legislativă şi cea executivă se exprimă prin competenţa Guvernului de a adopta ordonanţe de urgenţă, în condiţiile stabilite de art. 115 alin. (4) din Constituţie. Ordonanţa de urgenţă, ca act normativ ce permite Guvernului, sub controlul Parlamentului, să facă faţă unei situaţii extraordinare, se justifică prin necesitatea şi urgenţa reglementării acestei situaţii care, datorită circumstanţelor sale, impune adoptarea unei soluţii imediate în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public. Adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 a fost justificată de necesitatea unei intervenţii legislative rapide, care să reglementeze pensiile militare de stat, în contextul în care s-a apreciat că Legea nr. 223/2015, ce urma să intre în vigoare la data de 1 ianuarie 2016, conţinea prevederi arbitrare în interpretare, care puteau determina diferenţieri de tratament aplicabil pensionarilor în etapa de stabilire, recalculare şi/sau actualizare a pensiilor militare de stat. În condiţiile neadoptării măsurilor de modificare şi completare a Legii nr. 223/2015, era imposibilă emiterea normelor juridice de rang inferior şi exista riscul apariţiei unui nou val de litigii de anvergura celui din anii 2010-2012. 22. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale nu şi-a exprimat opinia asupra temeiniciei excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece aceasta ar echivala cu o antepronunţare în cauză, în sensul art. 42 pct. 1 din Codul de procedură civilă. 23. Tribunalul Braşov - Secţia I civilă nu şi-a exprimat opinia asupra temeiniciei excepţiei de neconstituţionalitate. 24. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 25. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, se arată că, în acord cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale (de exemplu, Decizia nr. 1.547 din 6 decembrie 2011), nu există o interdicţie pentru ordonanţele de urgenţă ale Guvernului de a reglementa în domeniul legilor organice. Având în vedere dispoziţiile art. 115 din Constituţie, care consacră în mod expres posibilitatea delegării legislative, nu se poate susţine faptul că legiferarea prin intermediul ordonanţei de urgenţă este de natură a încălca principiul separaţiei puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţie. În ceea ce priveşte lipsa de previzibilitate a textului criticat, se menţionează faptul că ordonanţele de urgenţă ale Guvernului, prin natura lor, cuprind dispoziţii a căror intrare în vigoare într-un termen scurt se impune, pentru a evita producerea unor consecinţe grave, ca urmare a apariţiei unei situaţii extraordinare. În acest sens, se redau cele precizate în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Referitor la invocarea art. 16 din Constituţie, se consideră că această susţinere este neîntemeiată, sens în care se invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale. Cu privire la încălcarea art. 44 din Constituţie, precizează că, potrivit art. 122 din Legea nr. 223/2015, militarii pot opta pentru modul de calcul al pensiei prevăzut de Legea nr. 263/2010, astfel încât susţinerea privind afectarea dreptului de proprietate este neîntemeiată. În final, se arată că susţinerea referitoare la încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituţie privind principiul neretroactivităţii legii este neîntemeiată, deoarece măsura recalculării pensiilor îşi produce efecte de la data intrării în vigoare a legii criticate, fără a fi afectate pensiile deja încasate. Aşadar, este vorba despre o aplicare imediată a legii noi, iar nu despre aplicarea retroactivă a acesteia. 26. Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, în expunerea de motive a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, urgenţa acestui act normativ este justificată de faptul că în textul Legii nr. 223/2015, ce urma să intre în vigoare la data de 1 ianuarie 2016, existau prevederi arbitrare în interpretare, care puteau determina diferenţieri de tratament aplicabil pensionarilor, în etapa de stabilire, recalculare şi/sau actualizare, fiind imposibilă emiterea normelor juridice de rang inferior, existând astfel riscul apariţiei unui nou val de litigii de anvergura celui din anii 2010-2012. Prin urmare, este îndeplinită existenţa cumulativă a două elemente: urgenţa reglementării, în situaţii care impun luarea unor soluţii imediate, şi evitarea unei grave atingeri aduse interesului public. Ca atare, este subliniat clar şi fără echivoc interesul public ce este lezat, astfel încât situaţia avută în vedere de Guvern poate fi calificată ca fiind una extraordinară. Pe cale de consecinţă, se poate susţine existenţa unei urgenţe în adoptarea reglementării criticate. Referitor la încălcarea art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituţie, se apreciază că această critică este neîntemeiată, întrucât interdicţia reglementării de către Guvern în domeniul legii organice priveşte numai ordonanţele Guvernului adoptate în temeiul unei legi de abilitare, or ordonanţa de urgenţă nu este o varietate a acesteia. Invocă în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale. Cu privire la critica referitoare la încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituţie, consideră că aceasta este neîntemeiată, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 330 din 27 noiembrie 2001. În ceea ce priveşte critica referitoare la încălcarea dreptului de proprietate, prin diminuarea pensiei - considerată ca fiind un drept câştigat -, se invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi se arată că intervenţia legiuitorului delegat nu a afectat drepturi câştigate, pensiile în baza Legii nr. 223/2015 nefiind în plată la data modificării. În al doilea rând, se arată că pensia militară de stat nu este o pensie bazată pe contributivitate, ci una derogatorie de la principiul contributivităţii, acesta din urmă stând la baza pensiilor publice stabilite conform Legii nr. 263/2010. Spre deosebire de pensiile publice, pensiile militare de stat nu se plătesc din bugetul asigurărilor sociale, ci se plătesc din bugetul de stat. Or, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, principiul păstrării în plată a cuantumului cel mai favorabil al pensiei vizează numai pensiile întemeiate pe sistemul contributiv, întrucât numai în acest caz cuantumul pensiei poate fi considerat un drept câştigat (în acest sens, a se vedea Decizia Curţii Constituţionale nr. 549 din 15 octombrie 2014). 27. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse la Dosarul nr. 2.182D/2017 de către autorul excepţiei şi notele scrise depuse la Dosarul nr. 2.360D/2017 de către autorul excepţiei şi partea Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, susţinerile autorului excepţiei Ioana Ion din şedinţa publică, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 28. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 29. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în încheierile de sesizare, îl constituie prevederile art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015. Analizând însă susţinerile autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceştia critică, atât din punctul de vedere al neconstituţionalităţii intrinseci, cât şi din punctul de vedere al neconstituţionalităţii extrinseci, numai prevederile art. 40 pct. 4-6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, care modifică art. 28-30 din Legea nr. 223/2015. Prin urmare, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 40 pct. 4-6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, având următorul conţinut: „Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, se modifică şi se completează după cum urmează: "[...]4. Articolul 28 se modifică şi va avea următorul cuprins: ART. 28 (1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c), în care nu se includ: a) diurnele de deplasare şi de delegare, indemnizaţiile de delegare, detaşare sau transfer; b) compensaţiile lunare pentru chirie; c) valoarea financiară a normelor de hrană şi alocaţiile valorice de hrană; d) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament; e) primele şi premiile, cu excepţia primelor de clasificare, de specializare şi de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă; f) indemnizaţiile de instalare şi de mutare, precum şi sumele primite, potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului; g) contravaloarea transportului ocazionat de efectuarea concediului de odihnă, precum şi a transportului la şi de la locul de muncă; h) plăţile compensatorii şi ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie; i) compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat; j) restituiri şi plăţi de drepturi aferente altei perioade de activitate decât cea folosită la stabilirea bazei de calcul; k) majorările/stimulările financiare acordate personalului pentru gestionarea fondurilor comunitare, precum şi a împrumuturilor externe contractate sau garantate de stat; l) drepturile salariale acordate personalului didactic salarizat prin plata cu ora şi drepturile salariale acordate pentru efectuarea orelor de gardă de către personalul medico-sanitar; m) sumele încasate în calitate de reprezentanţi în adunările generale ale acţionarilor, în consiliile de administraţie, în comitetele de direcţie, în comisiile de cenzori sau în orice alte comisii, comitete ori organisme, acordate potrivit legislaţiei în vigoare la acea dată, indiferent de forma de organizare sau de denumirea angajatorului ori a entităţii asimilate acestuia; n) drepturile specifice acordate personalului care a participat la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român; o) sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale acordate şi personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, prevăzute în anexa nr. II - Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Învăţământ“ şi în anexa nr. III - Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Sănătate“ la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare; p) alte venituri care, potrivit legislaţiei în vigoare la data plăţii, nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor. (2) Pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special pensionaţi în condiţiile art. 19, 26 şi 38, baza de calcul utilizată pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea prevăzută la alin. (1), actualizată la data deschiderii dreptului la pensie. (3) Actualizarea prevăzută la alin. (2) se face la deschiderea drepturilor de pensii ca urmare a majorării soldei de funcţie/salariului de funcţie şi soldei de grad/salariului gradului profesional, deţinute la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu. (4) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat pentru perioadele în care personalul s-a aflat în misiune temporară sau permanentă în străinătate este cea prevăzută la alin. (1) sau (2) corespunzătoare funcţiei militare/de poliţie/de penitenciare pe care este încadrat în ţară sau, la alegere, media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate anteriori plecării în misiune, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie. (5) Pentru personalul care a fost detaşat în afara instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională, la determinarea bazei de calcul folosite pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1), se utilizează salariile lunare corespunzătoare funcţiei exercitate, la care se adaugă drepturile de soldă/salariu plătite de instituţiile din care aceştia au fost detaşaţi. (6) La determinarea bazei de calcul folosite pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1), pentru perioadele în care personalul a exercitat o funcţie de demnitate publică se utilizează media drepturilor salariale lunare corespunzătoare funcţiei exercitate. În cazul personalului suspendat ca urmare a exercitării unei funcţii de demnitate publică, se poate utiliza, la alegere, media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate anteriori datei suspendării. (7) Pentru soţul/soţia, militar, poliţist sau funcţionar public cu statut special, aflat/aflată în concediu fără plată pentru a-şi urma soţia/soţul trimisă/trimis în misiune permanentă în străinătate, în ultimii 5 ani anteriori îndeplinirii vârstei standard de pensionare, se utilizează ca bază de calcul media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, la alegere, din ultimii 5 ani de activitate anterior intrării în concediu fără plată, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie. (8) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei de urmaş, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea unei pensii, este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază de către susţinător în 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea beneficiarilor pensiei de urmaş. (9) În situaţia în care titularul/susţinătorul nu a realizat venituri cel puţin 6 luni consecutive, baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei o reprezintă media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază de către titular/susţinător în lunile de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizată la data deschiderii drepturilor de pensie. (10) Alegerea perioadei care se ia în considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei militare de stat se poate face o singură dată. (11) La determinarea soldelor/salariilor lunare brute nu se au în vedere dispoziţiile Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările şi completările ulterioare.5. Articolul 29 se modifică şi va avea următorul cuprins: ART. 29 (1) Cuantumul pensiei de serviciu se determină în procente din baza de calcul, astfel: a) militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, cu vechime cumulată conform art. 3 lit. f) de cel puţin 25 de ani, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul prevăzută la art. 28; b) pentru fiecare an care depăşeşte vechimea prevăzută la lit. a), la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28. (2) De pensie de serviciu beneficiază şi militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în condiţiile legii, cu o vechime cumulată de până la 25 de ani, cuantumul pensiei fiind diminuat cu 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28 pentru fiecare an care lipseşte din această vechime. (3) Cuantumul pensiilor militare de stat stabilite în baza prevederilor art. 19 şi 26 se determină proporţional cu numărul anilor de vechime în serviciu, la care se adaugă sporurile prevăzute la art. 24, în raport cu vechimea prevăzută la alin. (2).6. Articolul 30 se modifică şi va avea următorul cuprins: ART. 30 Pensia stabilită, recalculată şi actualizată în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28." 30. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin următoarelor dispoziţii din Constituţie: art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în cadrul democraţiei constituţionale, art. 1 alin. (5), potrivit căruia „În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie“, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 73 alin. (3) lit. p), potrivit căruia regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială se reglementează prin lege organică, şi art. 115 alin. (4) privind condiţiile de adoptare a ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului. 31. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că referitor la dispoziţiile art. 28 din Legea nr. 223/2015 sa mai pronunţat prin deciziile nr. 349 şi nr. 350 din 22 mai 2018, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 22 august 2018, respingând, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate. Referitor la dispoziţiile art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, criticate atât din punctul de vedere al neconstituţionalităţii extrinseci, cât şi din punctul de vedere al neconstituţionalităţii intrinseci, Curtea sa pronunţat prin deciziile nr. 652*) şi nr. 656**) din 30 octombrie 2018, nepublicate la data pronunţării acestei deciziei, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a acestora. *) Decizia Curţii Constituţionale nr. 652 din 30 octombrie 2018 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 13 februarie 2019. **) Decizia Curţii Constituţionale nr. 656 din 30 octombrie 2018 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019. 32. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă privind modificarea unor prevederi ale Legii nr. 223/2015 prin dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, prin Decizia nr. 349 din 22 mai 2018, paragraful 17, Curtea a reţinut că interdicţia extinderii prerogativelor legislative delegate ale Guvernului şi asupra domeniului legilor organice este prevăzută, în mod expres, de art. 115 alin. (1) din Constituţie, în care se arată că „Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice“. Aceste prevederi constituţionale nu au în vedere însă şi ordonanţele de urgenţă, al căror domeniu de reglementare este delimitat de prevederile art. 115 alin. (6) din Constituţie. În acelaşi context, Curtea a amintit că, prin Decizia nr. 27 din 10 februarie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 10 aprilie 1998, a statuat în sensul că „ordonanţa, fiind expresia unei delegări legislative, în mod necesar implică şi posibilitatea modificării sau abrogării legilor în vigoare, în funcţie de limitele abilitării legislative [...]“. De asemenea, prin Decizia nr. 102 din 31 octombrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 287 din 11 decembrie 1995, Curtea a reţinut că prin ordonanţe Guvernul poate „să reglementeze primar, să modifice sau să abroge reglementarea existentă“. 33. Referitor la critica de neconstituţionalitate extrinsecă privind încălcarea art. 1 alin. (4) şi art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituţie, prin adoptarea de către Guvern a Ordonanţei de urgenţă nr. 57/2015, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, deoarece Guvernul poate adopta, pe de-o parte, ordonanţe simple, în domenii care nu fac obiectul legilor organice, în baza unei legi speciale de abilitare, lege care va stabili, în mod obligatoriu, domeniul şi data până la care se pot emite aceste ordonanţe, în temeiul art. 115 alin. (1) (3) din Constituţie, iar, pe de altă parte, ordonanţe de urgenţă, numai în situaţii extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, cu obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora, în temeiul art. 115 alin. (4)-(6) din Legea fundamentală. Cât priveşte ordonanţele de urgenţă, Legea fundamentală prevede condiţii diferite, reglementate de art. 115 alin. (4)-(6), care nu se referă însă şi la interdicţia reglementării în domeniul legilor organice. Prin urmare, şi critica referitoare la încălcarea art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituţie, potrivit căruia protecţia socială se reglementează prin lege organică, este neîntemeiată. 34. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate extrinsecă, raportată la dispoziţiile art. 115 alin. (4) din Constituţie, din perspectiva lipsei situaţiei extraordinare care a determinat emiterea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, Curtea reţine că în nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 modificările aduse Legii nr. 223/2015 au fost justificate de faptul că în cuprinsul acestei legi „există prevederi arbitrare în interpretare care pot determina diferenţieri de tratament aplicabil pensionarilor în etapa de stabilire, recalculare şi/sau actualizare a pensiilor militare de stat“, iar „în condiţiile neadoptării măsurilor de modificare şi completare a Legii nr. 223/2015, este imposibilă emiterea normelor juridice de rang inferior şi există riscul apariţiei unui nou val de litigii de anvergura celui din anii 2010-2012“. Curtea apreciază că situaţia extraordinară care a impus reglementarea de urgenţă a dispoziţiilor art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 are în vedere consecinţele neconstituţionale pe care le atrage o reglementare care este susceptibilă de a genera tratamente diferite pentru persoane aflate în situaţii identice şi faţă de care apariţia unui val semnificativ de litigii este doar un efect secundar. O reglementare neclară, care are ca efect interpretări arbitrare, este contrară nu doar prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, dar şi principiului constituţional al egalităţii în drepturi, potrivit căruia persoanele care se află în situaţii similare trebuie să se bucure de un tratament juridic identic, iar constatarea acestor consecinţe, în timpul demersurilor autorităţilor, prilejuite de imediata intrare în vigoare a unei asemenea reglementări, justifică o intervenţie legislativă imediată a Guvernului, potrivit art. 115 alin. (4) din Constituţie, destinată prevenirii acestor rezultate contrare Legii fundamentale. Aşa fiind, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate nu contravin textului constituţional mai sus amintit, sens în care s-a pronunţat şi prin Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018. 35. Cât priveşte invocarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, întrucât textele criticate ar fi lipsite de claritate şi previzibilitate, Curtea reţine că deschiderea dreptului la pensie este guvernată de principiul tempus regit actum, neputându-se considera că reglementările anterioare acestui moment, referitoare la condiţiile acordării dreptului la pensie, generează o aşteptare legitimă. Astfel, până la momentul pensionării, se pot succeda mai multe reglementări, care stabilesc condiţii de pensionare diferite, relevantă fiind însă doar cea aplicabilă la momentul acordării acestui drept. Aşa fiind, Curtea apreciază că şi această critică este neîntemeiată, în acelaşi sens pronunţându-se şi prin Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018. 36. Referitor la pretinsa încălcare a art. 15 alin. (2) din Constituţie, Curtea constată că şi această critică este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 se aplică doar pentru viitor. Prin Decizia nr. 375 din 6 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 8 iulie 2005, Curtea a statuat că, în temeiul prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul are dreptul şi obligaţia să stabilească criteriile şi condiţiile concrete ale exercitării dreptului la pensie, inclusiv modul de calcul şi de actualizare a cuantumului pensiei. Prin aceeaşi decizie, Curtea a reţinut că noile reglementări „nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, respectiv, în privinţa cuantumului pensiilor anterior stabilite, ci numai pentru viitor, începând cu data intrării lor în vigoare“. 37. Cât priveşte pretinsul tratament discriminatoriu, generat de modificările legislative criticate, prin Decizia nr. 349 din 22 mai 2018, paragrafele 23 şi 24, Curtea a reţinut, în acord cu cele statuate şi prin Decizia nr. 861 din 28 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 22 ianuarie 2007, că „situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări“. De altfel, Legea nr. 223/2015 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data de 27 iulie 2015, dar, potrivit art. 123 din această lege, actul normativ urma să intre în vigoare la data de 1 ianuarie 2016. Însă modificările operate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 au intervenit anterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, astfel încât această din urmă lege nu îşi produsese încă efectele. Prin urmare, nu se poate susţine că, în temeiul aceleiaşi legi, anumite categorii de pensionari au beneficiat de un tratament juridic mai favorabil. 38. Totodată, prin Decizia nr. 350 din 22 mai 2018, paragraful 17, Curtea a stabilit că pensionarii din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională reprezintă o categorie distinctă de cea a altor categorii de pensionari, beneficiari ai unor pensii speciale. Astfel, legiuitorul, instituind beneficiul unor pensii acordate în condiţii mai avantajoase anumitor categorii profesionale, a înţeles să instituie reglementări diferite, diferenţe care au ca fundament particularităţile acestor profesii. 39. Referitor la critica privind încălcarea art. 16 din Constituţie prin instituirea plafonului pensiei de serviciu de 85% din baza de calcul, Curtea reiterează jurisprudenţa sa referitoare la acordarea pensiei de serviciu, de exemplu, Decizia nr. 1.284 din 29 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 25 noiembrie 2011, prin care a stabilit că pensia de serviciu este compusă, principial, din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, şi anume: pensia contributivă şi un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială. Acordarea acestui supliment ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu se subsumează dreptului constituţional la pensie, ca element constitutiv al acestuia. Obligaţia statului este aceea de a nu reduce cuantumul pensiei sub nivelul stabilit în sistemul general de pensionare, întrucât, prin calitatea de asigurat la sistemul de asigurări sociale, persoana în cauză şi-a garantat dreptul la pensia de drept comun tocmai prin plata contribuţiilor. Este un drept pe care l-a obţinut şi realizat prin plata contribuţiilor legal datorate. De asemenea, nu există un drept constituţional la pensie de serviciu, astfel încât, cu privire la suplimentul acordat de stat, nu se poate susţine că este un drept viitor câştigat ad aeternam din moment ce este sub condiţie. 40. Cu privire la reglementarea pensiei militare de stat, prin Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, Curtea a reţinut următoarele: Caracterul stimulativ al pensiei de serviciu constă, în cazul militarilor, în modul de determinare a cuantumului pensiei în raport cu salariul, respectiv cu solda avută la data ieşirii la pensie. De asemenea, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a constatat că partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depăşeşte acest cuantum se suportă din bugetul de stat. Mai mult, în cazul pensiilor militare, întregul cuantum al pensiei speciale se plăteşte de la bugetul de stat. De altfel, Decizia Curţii Constituţionale nr. 20 din 2 februarie 2000 a statuat că pensia de serviciu constituie „o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale“, ceea ce demonstrează, fără drept de tăgadă, că, de fapt, acel supliment se constituie în acea compensaţie parţială menţionată de Curte, pentru că diferenţierea existentă între o pensie specială şi una strict contributivă, sub aspectul cuantumului, o face acel supliment. 41. Referitor la instituirea prin lege a unui plafon al pensiei militare de stat, prin Decizia nr. 450 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iunie 2006, Curtea a constatat că dreptul la pensie este un drept fundamental, consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituţie, dar se exercită în condiţiile prevăzute de lege. Astfel, legiuitorul este liber să stabilească în ce condiţii şi pe baza căror criterii se acordă pensia, baza de calcul şi cuantumul acesteia, în raport cu situaţia concretă a fiecărui titular al dreptului. Legiuitorul poate să prevadă şi o limită minimă a cuantumului pensiei, precum şi plafonul maxim al acesteia. Norma criticată pentru neconstituţionalitate prevede, ca şi în cazul tuturor celorlalte tipuri de pensie de serviciu, că, indiferent de rezultatul calculului aritmetic privind adăugarea sporurilor, cuantumul pensiei acordate nu poate fi mai mare de 100% din baza de calcul. Curtea a apreciat că această reglementare nu are caracter discriminatoriu, ci reprezintă o dispoziţie de plafonare a cuantumului pensiei, care se înscrie între prerogativele legiuitorului. Totodată, prin Decizia nr. 1.234 din 6 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 4 decembrie 2009, Curtea a reţinut că prevederile art. 25 din Legea nr. 164/2001 instituie un principiu general valabil în sistemul public de pensii, potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăşi venitul. Cu respectarea acestui principiu, fiecare pensionar militar beneficiază de pensie în cuantumul rezultat în raport cu vechimea în activitate şi venitul realizat anterior pensionării. Această reglementare este în perfect acord cu principiul consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia cetăţenii au dreptul la pensie şi la alte drepturi de asigurări sociale, în condiţiile legii. Extinderea incidenţei acestui principiu şi asupra sporului acordat pentru contribuţia la fondul de pensie suplimentară, ca efect al prevederilor art. 48 alin. (1) din Legea nr. 164/2001, nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferenţiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor. 42. Ţinând cont de această jurisprudenţă, Curtea reţine că aceste considerente se aplică mutatis mutandis şi în cazul dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015, care instituie un plafon de 85% din baza de calcul pentru cuantumul pensiei de serviciu. În acelaşi sens este şi Decizia nr. 652 din 30 octombrie 2018. 43. Cât priveşte susţinerile referitoare la pretinsa discriminare pe care dispoziţiile de lege criticate o creează în raport cu alte categorii de beneficiari ai pensiilor speciale, precum şi în raport cu cadrele militare pensionate sub imperiul reglementărilor anterioare, Curtea reţine că diferitele categorii de beneficiari ai unor pensii speciale nu se află în situaţii identice, fiind supuşi, de altfel, unor acte normative diferite. Legiuitorul este liber ca, având în vedere criteriile apreciate ca relevante pentru acordarea acestui tip de pensie mai favorabil, să instituie condiţii diferite privind acordarea dreptului la pensie, fără ca deosebirile de tratament juridic dintre diferitele categorii socioprofesionale să aibă semnificaţia încălcării prevederilor art. 16 din Constituţie. În acelaşi sens este şi Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018. 44. Referitor la critica de neconstituţionalitate privind încălcarea unor drepturi fundamentale, Curtea, prin Decizia nr. 349 din 22 mai 2018, paragrafele 21 şi 22, a reţinut că „cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege“. Aceste prevederi au fost interpretate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale în sensul că acordă în exclusivitate legiuitorului „atribuţia de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalităţile de calcul al cuantumului lor [...]. Acesta, în considerarea unor schimbări intervenite în posibilităţile de acordare şi dimensionare a drepturilor de asigurări sociale, poate modifica, ori de câte ori consideră că este necesar, criteriile de calcul al cuantumului acestor drepturi, dar cu efecte numai pentru viitor. Prin urmare, ţine de opţiunea liberă a legiuitorului stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ în baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor.“ Aşadar, Curtea a apreciat că dispoziţiile de lege criticate, care stabilesc veniturile în funcţie de care se calculează baza de calcul al pensiei militare de serviciu, nu constituie o restrângere a exerciţiului drepturilor fundamentale. 45. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 46. Cu privire la critica referitoare la încălcarea art. 44 din Constituţie, Curtea, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, a mai statuat că partea necontributivă a pensiei de serviciu poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o în art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, noţiunii de „bun“, iar, prin Decizia nr. 1.284 din 29 septembrie 2011, precitată, sau Decizia nr. 977 din 12 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 10 octombrie 2011, a statuat următoarele: „Cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil“. În aceste condiţii, nu se poate constata o încălcare a dispoziţiilor art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţie. 47. În final, cu privire la susţinerea autorului excepţiei din Dosarul Curţii Constituţionale nr. 2.360D/2017, potrivit căreia prevederile art. 28 alin. (10) din Legea nr. 223/2015, introduse prin art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, sunt neconstituţionale, deoarece persoanele care doresc să se pensioneze nu au informaţii complete cu privire la „cuantumul veniturilor realizate lunar, la datele din buletinele de calcul valorificate pentru emiterea unei decizii, aceste date fiind detaliate numai în statele de plată existente în arhivele Ministerului Apărării Naţionale (la care nu au acces)“, Curtea constată că aceasta nu poate fi primită. Astfel, pe de o parte, autorul excepţiei nu a indicat ce texte sau principii constituţionale ar fi încălcate de textul de lege criticat, iar, pe de altă parte, faptul că persoana care doreşte să se pensioneze nu are acces la informaţiile privind cuantumul veniturilor sale reprezintă o chestiune de aplicare a legii de către instanţa de judecată, iar nu o problemă de constituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (10) din Legea nr. 223/2015, introduse prin art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, potrivit cărora „Alegerea perioadei care se ia în considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei militare de stat se poate face o singură dată“. 48. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Vasile Tomoiagă în Dosarul nr. 2.237/100/2016 al Tribunalului Maramureş - Secţia I civilă, de Ion Ioana în Dosarul nr. 2.706/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi de Mihai Muscalu în Dosarul nr. 1.150/62/2017 al Tribunalului Braşov - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 40 pct. 4-6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Maramureş - Secţia I civilă, Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi Tribunalului Braşov - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 22 ianuarie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
